9 Apr 2016 - 22:33

1. Pronuntarea in Dosarul Referendumului

Pronunţarea în dosarul Referendumului va avea loc pe data de 22 aprilie, în ultimul cuvânt în faţa instanţei Liviu Dragnea cerând să fie achitat pentru că se consideră nevinovat.

Procurorii DNA au cerut magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pedeapsa cu executare pentru preşedintele PSD Liviu Dragnea, pedeapsa minimă solicitată de DNA fiind între trei şi cinci ani de închisoare. În cererea procurorilor se arată că liderul PSD ar fi tratat alegătorii ca pe nişte obiecte, iar neprezentarea la vot a fost văzută ca "un moft, nu ca un drept".

Ca răspuns, în sala de judecată, apărătorul liderului PSD a declarat că "Dragnea nu era actor în această campanie electorală. Inculpatul nu putea sa urmărească nici pentru sine, nici pentru alţii foloase necuvenite. (...) Faptul ca a oferit spectacole cu clovni, baloane şi zâne nu cred ca e un motiv ca un om sa stea în închisoare. Nu i-a tratat pe alegători ca pe simple obiecte. Dragnea a urmărit ca orice politician dintr-o lume democratică să atragă cât mai mulţi cetăţeni la vot".

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-au condamnat, în 15 mai 2015, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia nefiind definitivă. Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

2. Redeschiderea Dosarului Revolutiei
Dosarul Revolutiei din decembrie 1989 va fi redeschis, la jumatate de an de la clasarea sa de catre procurorii militari. Ancheta acestora este contestata acum.

Bogdan Licu, procurorul general interimar, a anuntat ca s-a dispus din oficiu infirmarea ordonantei de clasare a Parchetului General si redeschiderea urmaririi penale in cauza. "Solutia de clasare este netemeinica si nelegala, fiind data pe baza unei cercetari incomplete". Incadrararea juridica a faptelor a fost gresita, "nu a existat o preocupare privind stabilirea unor aspecte esentiale". Decizia, in care apare si numele lui Ion Iliescu si se vorbeste despre stare de razboi, trebuie acum confirmata de Instanta Suprema.

"Procurorii nu au valorificat informatii importante", atat din probe cat si din cartile privind Revolutia, nu au facut niciun demers pentru declasificarea documentelor care au stat la baza raportului comisiei Senatului, a mai spus Licu.

Procurorul general interimar sustine ca nu s-au facut autopsii, nu s-a recuperat munitia cu care s-a tras, armele cu care s-a tras nu au fost identificate si nici fortele implicate in represiune. Audierile au fost "sintetice, unele de-a dreptul formale". Ancheta nu a corespuns cerintelor CEDO iar prescriptia raspunderii penale nu a intervenit, a mai spus Bogdan Licu.

3. Fumigena "hartuirii si intimidarii" Codrutei de catre Mossad
Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a fost spionată de foști agenți Mossad, potrivit Rise Project. Patru cetățeni israelieni sunt anchetați acum de DIICOT pentru spionarea comunicațiilor și tentativă de compromitere a Laurei Codruța Kovesi. Doi dintre suspecți au fost arestați deja în România.

DIICOT a emis un comunicat în care a precizat că cele două persoane suspecte că au spionat-o pe șefa DNA au fost arestate încă din 3 aprilie. De asemenea, DIICOT a subliniat că Laura Codruța Kovesi nu are calitate procesuală în acest dosar. 

Doi dintre suspecții care ar fi spionat-o pe şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt Dan Zorella și Avi Yanus, foști ofițeri de informații şi cofondatori și directori executivi ai firmei israeliene de investigații private Black Cube.

În companie a activat şi Meir Dagan - fost director Mossad în perioada 2002-2011. Potrivit procurorilor, cei doi împreună cu mai mulți angajați ai Black Cube, printre care Ron Weiner și David Geclowicz „au constituit un grup organizat în vederea comiterii mai multor infracțiuni de hărțuire și infracțiuni informatice constând în efectuarea de multiple apeluri cu caracter amenințător precum și atacuri de tip phishing în vederea sustragerii credențialelor de acces și ulterior compromiterii conturilor de poștă electronică, activițăți urmate de violarea secretului corespondenței, copierea și transferul fără drept al conținututului acestuia”, precizează Rise Project.

Ron Weiner și David Geclowicz au fost arestați deja în România. Anchetatorii susţin că Ron Weiner este cel care răspundea efectiv de partea informatică a operațiunii, în timp ce David Geclowicz contacta persoane din anturajul și familia Laurei Codruţa Kovesi. Aceasta ar fi fost monitorizată pe parcursul lunii martie, timp în care au spart trei dintre conturile de email ale apropiaților şefei DNA.

Contactat de RISE Project, procurorul șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a declarat că cercetările sunt în faza preliminară. Acesta a adăugat că în acest moment nu ştie cine anume a cerut ca şefa DNA să fie spionată.

Compania Black Cube a fost fondată în 2010 în Tel Aviv de către cei doi foști ofițeri de informații israelieni, Dan Zorella și Avi Yanus şi are sucursale atât în Londra, cât și în Paris. Compania oferă servicii juridice și de intelligence.

4. Ambasadorii lui Iohannis: Mihalache, sef de promotie
Preşedintele Klaus Iohannis a aprobat joi 19 numiri de ambasadori, printre aceştia numărându-se un diplomat care a fost în centrul unei anchete a MAE după ce a apărut într-un clip de tip teleshopping, fostul purtător de cuvânt al ministerului, demis după ce i-a înmânat ministrului de extene german o broşură pe care apărea steagul Germaniei peste harta Franţei, fiul unui apropiat al preşedintelui şi şeful Cancelariei prezidenţiale, Dan Mihalache.

Acum numit ambasador la Londra, Dan Mihalachea fost numit consilier prezidenţial în decembrie 2014, anterior, în perioada mai-noiembrie 2012, fiind secretar general adjunct al Guvernului, dar a fost demis de premierul de atunci, Victor Ponta, din cauza unor declaraţii controversate. 

De asemenea, Dan Mihalache a fost secretar general adjunct, şef al Departamanetului de Analiză Politică şi Comunicare al PNL şi a coordonat campania electorală pentru preşedintele Klaus Iohannis. Mihalache a coordonat şi campania electorală prezidenţială a lui Crin Antonescu în 2009. 
A fost deputat PSD în Parlamentul României în legislatura 2004 – 2008. De asemenea, Dan Mihalache a fost consilier al premierului Adrian Năstase în perioada 2001 – 2004. 
Dan Mihalache este lector la Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", specializat în marketing politic. Este absolvent al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti 1994 şi doctor în Ştiinţe Politice, SNSPA. A absolvit, de asemenea, cursurile Colegiului Naţional de Apărare.

5. Olguta Vasilescu - eliberata de instanta, liber la candidatura
Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a fost plasată în arest la domiciliu deoarece nu a mai avut probleme cu legea şi nu reprezintă un pericol public, se arată în motivarea Tribunalului Bucureşti, care a dispus măsura preventivă.

Judecătorul Valeriu Mihăilă Terceanu de la Tribunalul Bucureşti arată că din probele administrate în cauză “până la acest moment (...) rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpata ar fi săvârşit infracţiunile indicate în referatul cu propunerea de arestare preventivă”, se precizează în motivarea instanţei.

Magistratul menţionează însă că privarea de libertate a Olguţăi Vasilescu “nu este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică pe care ar prezenta-o lăsarea acesteia în libertate”.

Pentru a ajunge la această concluzie, judecătorul avut în vedere gravitatea faptelor, modul şi circumstanţele de comitere, data săvârşirii acestora, precum şi mediul din care provine Vasilescu, situaţia antecedentelor penale, dar şi “alte aspecte privitoare la persoana acesteia”.

“Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că, în raport de datele privind gradul de implicare a inculpatei în activitatea infracţională, ţinând cont şi de aspectul că inculpata se află la primul conflict cu legea penală, măsura arestării preventive solicitată de parchet nu este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse acestora şi nici nu este necesară pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatei de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni, propunerea de arestare preventivă a inculpatei urmând a fi respinsă ca neîntemeiată”, se mai arată în documentul citat.

Tribunalul Bucureşti a decis, joi, plasarea în arest la domiciliu a primarului Craiovei, Olguţa Vasilescu, în dosarul în care este acuzată că şi-a folosit influenţa ca vicepreşedinte al PSD Dolj pentru a obţine sponsorizări de la oameni de afaceri pentru campania electorală din 2012 şi că a primit apoi mită în calitate de primar. 

Decizia instanţei nu este definitivă, fiind contestată la Curtea de Apel Bucureşti. Potrivit DNA, în cursul anului 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, mai mulţi oameni de afaceri au fost determinaţi de candidatul Lia Olguţa Vasilescu, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să efectueze diverse sponsorizări. În scopul obţinerii acestor foloase, ea s-a folosit de influenţa pe care o avea asupra oamenilor de afaceri, în calitatea sa de vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic.

 

Format: 

Topic: