Share
14 Iun 2014 - 23:58

AMOS News a monitorizat cele mai importante evenimente înregistrate în această săptămână: 

1. Eşuarea negocierilor cu FMI: nu vom prelungi acordul
2. A început examenul de bacalaureat
3. O nouă amânare pentru dosarul ICA
4. Tăriceanu lansează o fundaţie cu care vrea să salveze liberalismul
5. Schema furtului de la ENEL - o soluţie generalizată de fraudare a consumatorilor cu binecuvântarea ANRC 

1. Eşuarea negocierilor cu FMI: nu vom prelungi acordul

Negocierile cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială au eșuat, astfel că misiunea FMI în România nu se va termina cu semnarea unei scrisori de intenție. Declaraţia a fost făcută de premierul Victor Ponta.

Astfel că, în luna noiembrie, după alegeri, urmează să aibă loc o nouă rundă de negocieri, după ce misiunea FMI nu a căzut de acord acum cu reducerea CAS fără ca Guvernul să ia măsuri compensatorii pentru a acoperi bugetul de stat. 

Până în noiembrie, Guvernul ar urma să aibă conturat bugetul pe anul viitor și va fi făcută și a doua rectificare bugetară. 

Obiectivul major al negocierilor cu FMI era reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS la angajator, începând cu 1 iulie, au declarat zilele trecute mai mulţi membri ai Guvernului.

2. A început examenul de bacalaureat

Examenul de bacalaureat a început marţi cu prima probă, evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română.

Între 11 și 13 iunie, are loc evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii minorităților naționale.

Următoarea probă, între 16 și 20 iunie, va fi susținută pentru evaluarea competențelor digitale, iar între 23 și 27, pentru competențele lingvistice într-o limbă de circulație internațională.

Prima probă scrisă este la limba și literatura română, şi are  loc pe 30 iunie. Pe 1 iulie se susţine examenul la limba și literatura maternă, apoi proba obligatorie a profilului, pe 2 iulie, şi proba la alegere a profilului și specializării, pe 4 iulie.

Afișarea rezultatelor se va face în data de 7 iulie, până la ora 12,00, iar contestațiile vor putea fi depuse în aceeași zi, între orele 12,00 și 16,00.

Rezolvarea contestațiilor se va face în perioada 8 — 10 iulie, iar rezultatele finale vor și afișate pe 11 iulie.

3. O nouă amânare pentru dosarul ICA

Magistrații au decis, marți, să amâne judecarea dosarului ICA în care este implicat și Dan Voiculescu, pentru data de 1 iulie. Decizia a fost luată după invocarea unor chestiuni procedurale de drept.

Avocaţii din dosarul ICA, între care şi unul din oficiu stabilit pentru Dan Voiculescu, au cerut marţi repartizarea aleatorie a cauzei unui alt complet de judecători, în baza unei hotărâri a colegiului de conducere al CAB, potrivit căreia dosarul fie este judecat de vechiul complet, fie de unul nou. Preşedintele completului de judecată din dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), Florică Duţă, a anunţat că există o hotărâre a colegiului de conducere al Curţii de Apel Bucureşti prin care se stabileşte că dosarul trebuie trimis pentru repartizare aleatorie unui nou complet, dacă cel actual nu are aceeaşi componenţă ca cea stabilită de la bun început, respectiv judecătorii Duţă şi Stan Mustaţă.

La termenul de marţi al procesului, în locul magistratului Stan Mustaţă, care este arestat preventiv pentru fapte de corupţie, a intrat judecătoarea Carmen Constanţa Balaci.

Astfel, avocaţii inculpaţilor din dosarul ICA au cerut instanţei scoaterea cauzei de pe rol şi trimiterea acesteia pentru repartizare aleatorie unui nou complet de judecată.

Dan Voiculesu şi Sorin Pantiş au lipsit la termenul de marţi al procesului, iar pentru Voiculescu a răspuns un avocat din oficiu.

4. Tăriceanu lansează Grupul de Iniţiativă pentru Salvarea Liberalismului  

Călin Popescu Tăriceanu şi-a lansat, joi, Grupul de Iniţiativă pentru Salvarea Liberalismului. Alături de el se găsesc alţi liberali, excluşi din partid sau care nu se mai regăsesc în noua doctrină liberală.

Deputatul liberal Mihai Stănişoară se alătură Grupului de iniţiativă pentru păstrarea identităţii liberale, iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu, afirmând că mişcarea este "un câştig pentru liberalismul autentic" şi că se vor mai alătura parlamentari, aleşi locali şi reprezentanţi ai societăţii civile.

"Apreciez că este un semn de seriozitate politică existenţa Grupului de Iniţiativă pentru Păstrarea Indentităţii Liberale. Sunt un om responsabil şi serios şi vă spun foarte clar şi deschis că acest Grup de Iniţiativă va fi un câştig pentru liberalismul autentic din România", a spus Stănişoară.

Nou înfiinţata grupare a lui Călin Popescu Tăriceanu va avea 12 deputaţi şi 3 senatori, potrivit unor surse apropiate Grupului de Iniţiativă pentru Salvarea Liberalismului. Este vorba despre liberali care se opun fuziunii cu PDL, atât de dorită de Traian Băsescu. 

5. Schema furtului de la ENEL - o soluţie generalizată de fraudare a consumatorilor cu binecuvântarea ANRC 

Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. 

În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. 

Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.

La finalul săptămânii trecute DNA a solicitat arestarea preventivă a vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Claudiu Dumbrăveanu, pentru luare de mită. Procurorii îl acuză că, în schimbul unei mite mascate sub forma unui contract de lucrări, a decis să ierte ENEL de o penalizare care însemna scăderea facturilor la curent pentru consumatorii casnici, adică pentru toţi cetăţenii care care au contract cu ENEL Muntenia. 

DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar  în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.

Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.

Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.

DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. 

Format: 

Topic: