Publicat: 7 Septembrie, 2014 - 00:00
Share

1. Anunțarea comisarului european român
Corina Cretu va fi comisar european din partea Romaniei. Europarlamentarul PSD Corina Cretu figureaza pe lista cu comisarii europeni, transmisa vineri de presedintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, premierului italian Matteo Renzi, a carui tara asigura presedintia Uniunii Europene.

Lista lui Junckere nu contine si portofoliile atribuite fiecarui comisar european.

“Consiliul UE trebuie sa avizeze aceasta lista, potrivit articolului 17(7) din Tratatul Uniunii Europene, dupa care lista va fi publicata in Monitorul Oficial al UE. Dupa aceasta, presedintele-ales Juncker intentioneaza sa anunte distribuirea portofoliilor si modul in care intentioneaza sa organizeze activitatea viitoarei Comisii Europene. Acest lucru nu este asteptat mai devreme de mijlocul saptamanii viitoare”, informează un comunicat al Comisiei.

Și pentru că "flămândul codrii visează" premierul Victor Ponta a aruncat vina pe președintele Traian Băsescu că alături de Klaus Iohannis și Vasile Blaga ar fi sabotat primirea unui portofoliu important în cadrul Comisiei Europene. 

”Aseară, domnul Băsescu a contestat, liderii opoziției au trimis scrisori să nu primim un portofoliu important. Important este să moară capra românească că nu este susținută de domnul Băsescu, domnul Iohannis sau domnul Blaga. (...) Dacă se va întâmpla așa, vă spun că este cel mai rușinos moment posibil pentru România. Nici o altă țară din cele 28 nu și-a sabotat în mod public și cu atâta energie interesul de a avea un portofoliu bun”, a acuzat premierul român care visa la portofoliul de comisar pentru Dezvoltare Regională cu resurse mai multe decât cele pentru multilingvism sau al ajutoarelor umanitare.

2 Vizita lui Ponta în China
Premierul Victor Ponta susține că, în contextul geopolitic actual, când statul român susţine sancţiunile economice impuse Rusiei, este necesar fie identificate noi pieţe de desfacere şi noi surse de investiţii. Așa că după ce a efectuat o vizită în China, premierul s-a lăudat, la începutul şedinţei de Guvern de joi, că România şi China au proiecte în derulare de 6 miliarde euro.
„Proiectele pe care le avem  în derulare sunt proiecte de investiţii în energie şi infrastructură, cumulate, de peste 6 miliarde de euro, care înseamnă  locuri de muncă, înseamnă independenţă energetică pentru România şi înseamnă posibilitatea de a completa ceea ce primim din fonduri europene şi din fonduri bugetare pentru îmbunătăţirea infrastructurii”, a spus Ponta.

De asemenea, Guvernul a discutat cu mai multe companii din China posibilitatea realizării unei linii feroviare de mare viteză între Bucureşti şi Iaşi, care ar putea continua către Chişinău, în condiţiile în care Comisia Europeană se opune unei linii de mare viteză Bucureşti-Constanţa.

"Preţul mediu pentru o linie de cea mai mare viteză, 350 km pe oră, este cam 20 de milioane de dolari (pe kilometru - n.r.), însă eu cred că România, nefiind distanţe atât de mari, are nevoie de tehnologie care prevede 200-250 de kilometri", a mai spus Ponta.

 

3. Băsescu la summit-ul NATO
Președintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la finalul summitului NATO din Țara Galilor, că România și-a atins toate obiectivele propuse pentru întâlnirea statelor membre ale Alianței.

”A fost un summit extrem de importnat care a prefigurat noile misiuni ale Alianței de după misiunea din Afganistan. Practic, evenimentele din ultimele luni au creat condiții ca NATO să se manifeste în primul rând ca o organizație care își exercită misiunea fundamentală de a apăra proprii membrii. Foarte mulți au speculat disputete între Europa și SUA, au pus sub semnul întrebării legătura transatlantică înainte de acest summit și a fost suspectată chiar unitatea membrilor NATO. Iată că acest summit a demonstrat, în primul rând, că nu există șef de stat sau de Guvern care să nu fi înțeles misiunea fundamentală a NATO, aceea de a-și apăra proprii membrii. Aș spune că este un summit al solidarității, care a revitalizat organizația și care dă un semnal extrem de puternic că la orice risc cât de mic în legătură cu membrii Alianței, toată organizația este gata să funcționeze și să își îndeplinească misiunea fundamentală”, a spus Băsescu. 

Vorbind despre România, președintele a spus ”fără nici o reținere” că toate obiectivele au fost atinse. 

”A fost o muncă inter-instituționala relativ îndelungată, lansată odată cu hotărârea CSAT din 2013 prin care România cerea NATO realizarea planurilor de contingență, moment de la care s-a început o muncă în care a fost implicat Ministerul Apărării, Externele, președinția, ca lider al problematicii de securitate, structurile de informații etc, iar obiectivele au fost dezvoltate pe măsura evoluțiilor din Ucraina, depășind cu mult obiectivele noastre finale obiectivul inițial, planul de contingență”, a explicat acesta. 

Alianţa Nord-Atlantică a decis la summitul din Țara Galilor înființarea unui comandament pe teritoriul României.
Baza din România va fi unul dintre centrele de coordonare a acțiunilor NATO, în contextul conflictuli din Ucraina. România a cerut și consolidarea prezenței navale a aliaților în Marea Neagră, unde țara noastră a devenit practic vecină cu Rusia.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunțat, la randul sau ca NATO a aprobat menținerea unei prezențe continue aeriene, terestre și navale în partea estică a Alianței, unde va exista un comandament special. Un astfel de comandament a reprezentat miza principală pe care a avut-o România la summitul NATO. 

 

4. Ordonanața "traseiștii" produce efecte
Luptă grea pe ordonanța primarilor traseiști! Perioada celor 45 de zile în care aleşii locali pot să-şi schimbe partidul fără să-şi piardă mandatul a început de alaltăieri să curgă, iar primarii se înghesuie deja să treacă în tabără Puterii. 
În aceste condiții, singura instituţie care poate contesta direct la Curtea Constituţională o ordonanţă de urgenţă - Avocatul Poporului - nu dă semne că ar vrea să reclame la CCR ordonanţa traseismului. „Staţi mai întâi să o văd, cum vreţi să reacţionez? După ce o să văd, văd ce fac“, a argumentat Victor Ciorbea. Și până atunci primarii se mută liniștiți pentru că îşi pot păstra în continuare mandatul. 
Pe de altă parte, liderii Opoziţiei Liderii ACL au deschis un proces în instanţa de contencios administrativ, la Curtea de Apel prin care vor să ocolească Avocatul Poporului, și să ajungă cu ordonanţa la CCR şi, în plus, să-i lase pe primarii trădători fără mandat. „Am ales să mergem la Curtea de Apel, în contencios-administrativ. Unul din capetele de cerere spune că prefecţii trebuie să constate încetarea mandatelor primarilor care au demisionat din partid. În proces, vom ridica excepţia de neconstituţionalitate“, a spus Alina Gorghiu, pentru „Adevărul“. 

Potrivit site-ului http://www.stiripesurse.ro, lista primarilor traseiști care și-au anunțat intenția de a trece la PSD este următoarea: 

În județul Teleorman au trecut primarii din localitățile: Rădoieşti, Gălateni, Beuca, Ştorobăneasa, Stejaru, Răsmireşti, Bujoreni şi Crângeni
În județul Dâmbovița au trecut primarii din localitățile: Ludeşti (Laurenţiua Dincă), Ocniţa (Viorel Cismaru), Măneşti (Constantin Alexandru), Ciocăneşti (Marin Păun), Brăneşti (Ion Preda), Răscăeţi (Iulian Buibăr), Bărbuleţu (Marian Alexe), Dărmăneşti (Matei Gheboianu), Cornăţelu (Florea Rădulescu), Conţeşti (Marian Alexandru), Malu cu Flori (Toma Procopie), Iedera (Vasiel Breazu), Brezoaele (Nicolae Tudorache), Dobra (Nicolae Tudorache), Runcu (Gheorghe Brebeanu) şi Costeşti Vale (Matei Toma).
În județul Botoșani a trecut doar primarul de Pomârla, Dumitru Chelaru. Acesta este prim-vicepreședinte al PDL și se află în conflict deschis cu liderul PNL Botoșani, Florin Țurcanu.
La Galați se înregistrează cea mai mare pierdere pentru PNL. Primarul Galațiului, Marius Stan, va trece la UNPR.
La Iași primarul comunei Moțca, Constantin Serioja Hobincă pleacă la PSD. 

5. Hrebenciuc - "agățat" de DNA în dosarul GigaTV  
DNA a anuntat joi începerea urmăririi penale în dosarul în care a fost pus sub învinuire Viorel Hrebenciuc şi faţă de Narcisa Iorga, membru CNA. Conform DNA, aceasta este acuzată de instigare la infracţiunea de folosire a influentei ori autoritaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de catre o persoana ce detine o functie de conducere intr-un partid.

"Eu sunt aici, bănuiesc, o victimă colaterală. Mi s-a adus la cunoștință faptul că sunt suspect în acest dosar", a afirmat Hrebenciuc.

Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc s-a prezentat, joi dimineaţă, la sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru a fi audiat în dosarul legat de presupuse intervenţii la CNA în favoarea primarului Gheorghe Ştefan, cu scopul obţinerii licenţei pentru un post TV.Hrebenciuc a fost informat despre acest lucru joi, când s-a prezentat la audieri la DNA în dosarul în care se fac cercetări ca urmare a unei plângeri depuse de deputatul PP-DD, Liliana Mincă, împotriva şefului Consiliului Naţional al Audiovizualului, Laura Georgescu.
DNA face cercetări în acest dosar ca urmare a unei plângeri depuse de deputatul PP-DD, Liliana Mincă, împotriva şefului Consiliului Naţional al Audiovizualului, Laura Georgescu.Vicepreședintele Camerei Deputaților este suspectat că ar fi intervenit la membrii CNA în favoarea lui Gheorghe Ștefan și a televiziunii deținute de acesta.

"În cauză există elemente din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: 
La cererea unei persoane care, direct sau indirect, prin intermediul membrilor familiei sale sau al apropiaţilor, controlează o societate comercială deținătoare a unui post de televiziune, deputatul Hrebenciuc Viorel s-a implicat nemijlocit în realizarea de demersuri pentru a determina funcţionari din cadrul Consiliului Naţional al Audiovizualului (C.N.A) ca instituţia ce reprezintă singurul organ de reglementare în domeniul audiovizualului să revină asupra unei decizii prin care a fost retrasă licenţa pentru postul de televiziune respectiv. În realizarea acestor demersuri, suspectul Hrebenciuc Viorel s-a folosit de influenţa şi autoritatea pe care le deţine în calitatea sa membru al structurilor de conducere din partidul din care face parte – membru al Comitetului Executiv Naţional, organul de conducere şi de decizie al partidului. Parlamentarul Hrebenciuc Viorel este membru al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, funcţie care îi conferă automat calitatea de membru al organului central de conducere şi de decizie al partidului - Comitetului Executiv Naţional. Prin acţiunea sa de punere în aplicare a influenţei, a autorităţii, exercitată de parlamentarul Hrebenciuc Viorel, s-a cauzat o tulburare însemnată şi efectivă a activităţii CNA, prin exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu şi încălcarea dispoziţiilor legale din domeniul audiovizual, ceea ce a permis funcţionarea în continuare a unui post de televiziune căruia îi fusese retrasă în mod corect licenţa. Acest lucru i-a afectat implicit şi pe ceilalţi operatori de televiziune, atât sub aspectul concurenţei neloiale, cât şi al încrederii în corectitudinea desfăşurării activităţii de către singurul organism abilitat să monitorizeze domeniul audiovizual şi să aplice legislaţia specifică", se arată într-un comunicat de presă al DNA pe acest subiect.