Publicat: 16 Iunie, 2013 - 00:00
Share

1. Întâlnire "istorică" Ponta-Merkel
Premierul Victor Ponta a fost primit, luni, la Berlin de cancelarul Germaniei Angela Merkel, fiind prima întâlnire dintre cei doi, după situaţia tensionată din vara trecută, când Merkel a făcut declaraţii dure la adresa situaţiei politice din ţara noastră. Victor Ponta s-a întâlnit şi cu mari investitori din Germania interesaţi să investească în ţara noastră.

Premierul i-a adus Angelei Merkel un cadou: un coş cu produse tradiţionale româneşti, potrivit Antena 3.

”Mesajul principal pe care doresc să-l adresez este acelă că România, după câțiva ani de criză economică, socială și politică, și-a recâștigat stabilitatea și vrea dă redevină un pareter strategic și de încredere pentru Germania. O Românie stabilă, democratică și puternică poate să reprezinte un partener pentru Germania și Europa la frontiera de est a UE”, a spus Ponta în debutul primii sale întâlniri oficiale cu Merkel.

Premierul român a reiterat mulțumirile oferite deja investitorilor germani pentru contribuția lor importantă la dezvoltarea României.

”Există din partea Guvernului determinarea absolută de a îmbunătăți cadrul legislativ, protecția investitorilor și de a asigura un cadru justițiar de protecție a acestora. Doresc de asemenea să exprim decizia Guvernului și a coaliției guvernamentale privind întărirea statului de drept, lupt împotriva corupției și hotărârea de a avea un cadru legislativ cât mai transparent”, a continuat primul-ministru. Ponta a spus că Guvernul României crede în ”drumul european” și în ”construirea viiitorului proiect european”, exprimând dorința României de a se coordona cu Germania și cu restul UE.

Germania doreşte să fie un partener al României inclusiv în domeniul economic, pentru economia germană fiind însă foarte important să fie respectate standardele statului de drept şi să fie combătută corupţia, a declarat cancelarul german Angela Merkel înaintea discuţiei cu premierul Victor Ponta.
 

 

2. Băsescu insistă! Vrea referendum pentru Parlament Unicameral
Preşedintele Traian Băsescu nu îi permite Comisiei de Revizuire a Constituţiei să îşi impună voinţa privind Parlamentul bicameral. Şeful statului a anunţat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că a declanşat procedura de organizare a unui nou referendum, în care se vor pune aceleași două întrebări ca și la referendumul din 2009. Românii trebuie să spună dacă vor Parlament unicameral și 300 de parlamentari, a punctat acesta.

"Am declanşat procedura unui nou referendum: dacă românii doresc un Parlament unicameral şi dacă vor 300 de parlamentari. Procedura este la început. Există posibilitatea ca CCR să respingă o lege de revizuire a Constituţiei care nu ţine cont de referendum. Voi emite decretul în aşa fel încât să dau posibilitatea românilor să se pronunţe din nou dacă doresc Parlament unicameral şi Parlament cu 300 de parlamentari. Dacă legea referendumului va fi modificată cu 30% prezenţă, voi emite decretul privind referendumul astfel încât şi acest referendum să treacă cu 30%", a declarat şeful statului.

Băsescu a precizat că procedura este la început și că va ține cont de evoluția din Parlament și de ce va ordona Curtea Constituțională.

”În noiembrie 2009 am declanșat un referendum în care am pus două întrebări. Dacă poporul român este de acord cu un Parlament unicameral și dacă este de acord cu un număr de maxim 300 de parlamentari. Ambele întrebări au primit un răspuns pozitiv, ”da”, în jurul a 80 de procente, în cadrul unui referendum valid la care au participat peste 51% dintre electori”, a explicat Băsescu.

Primul ministru Victor Ponta a declarat că n-are nicio problemă cu dorința președintelui Traian Băsescu de a organiza un nou referendum pentru Parlamentul unicameral, dar susține că nu se va lăsa atras într-un nou scandal politic.

„Aventurile, episoadele lui Traian Băsescu nu stau în atribuțiile noastre. Un nou referendum ar însemna un nou scandal și nu cred că e cazul, trebuie să mai și muncim în țara asta. Dacă președintele vrea referendum, să facă, vom face câte vrea el, dar noi avem lucruri mult mai importante de făcut. Nu va reuși să mă atragă în niciun scandal. Dar dacă nu sunt 50% din populație la vot, voi tăia din bugetul președintelui banii pe referendum?”, a spus Victor Ponta.


3. Revizuirea Constituţiei. O nouă săptămână de dezbateri
Schimbări importante au fost fost efectuate în Constituţia ţării săptămâna aceasta de către Comisiei de Revizuire a Constituţiei. Una ar fi aceea că Parlamentul se va dizolva dacă  propunerea de demitere a preşedintelui formulată de parlamentari este respinsă de majoritatea celor prezenţi la urne, potrivit unui amendament votat, marţi, de Comisia de revizuire a Constituţiei.

Amendamentul a fost formulat de PNL şi de Forumul constituţional, fiind adoptat cu 17 voturi "pentru", 4 "împotrivă" şi 2 abţineri. Între cei care nu au fost de acord cu acest amendament s-au numărat parlamentarii PDL şi PPDD.

Un alt amendament adus Legii Fundamentale prevede că mandatul președintelui României va fi redus la patru ani.
Până în prezent, șeful statului avea un mandat de cinci ani. Potrivit amendamentului, la art. 83, alin. 1, se arată că ”mandatul președintelui României este de patru ani și se exercită de la data depunerii jurământului”.

Comisia de revizuire a Constituţiei a mai adoptat, joi, un amendament conform căruia România recunoaşte rolul istoric al Casei Regale, al bisericii ortodoxe şi al celorlate culte religioase şi al minorităţilor naţionale în constituirea şi modernizarea statului român.

După articolul 1 a fost introdus un nou articol cu următorul text: "România recunoaşte rolul istoric în constituirea şi modernizarea statului român al Casei Regale, al minorităţilor naţionale, al bisericii ortodoxe şi al celorlate culte religioase". Amendamentul a fost adoptat cu majoritatea voturilor.

De asemenea, Comisia de revizuire a adoptat amendamentul privind combaterea traseismului politic. Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat, joi, amendamentul senatorului PNL Tudor Chiuariu care prevede că mandatul parlamentarului încetează în momentul în care senatorul sau deputatul îşi dă demisia din partidul pe listele căruia a fost ales.
Este aceeaşi procedură ca în cazul primarilor. Amendamentul a fost adoptat cu 20 de voturi "pentru".

De asemenea, Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat, joi, un amendament potrivit căruia Parlamentul numeşte sau alege, după caz, Avocatul Poporului şi directorii SRI şi SIE. Noua constituţie mai prevede că preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Legislativ, consilierii Curţii de Conturi, preşedintele Consiliului Economic şi Social şi preşedintele Autorităţii Electorale Permanente vor fi numiţi sau aleşi de Senat.

 

4. Scandal la Guvern. Eroarea privind impozitul de 85%
Un nou scandal privind greşelile subordonaţilor s-a iscat la Guvern în această săptămână. Impozitarea cu 85% a "oricăror „salarii/ indemnizaţii/ sume compensatorii“ acordate membrilor consiliilor de administraţie şi consiliilor de conducere cu ocazia încetării contractului de muncă" a învolburat apele, iar premierul a ieşit a doua zi să explice mai bine depre ce era vorba şi să ameninţe că funcţionarii publici care nu transmit corect mesajul Executivului către Monitorul Oficial vor fi demişi. Premierul Victor Ponta a prezentat, miercuri, formula aprobată de impozitare cu 85% a compensaţiilor, din care rezultă că s-a decis ca impozitul să fie doar la consiliul de conducere ASF şi foşti membri de comisii care au format ASF.

"Văd că adoptăm în Guvern acte normative şi, după aia, se publică altfel. Vreau să trag un semnal de alarmă foarte serios pentru toţi miniştrii: noi degeaba decidem în şedinţa de guvern, că ne conduc funcţionarii. Am în faţă textul decis în Guvern: «Prin excepţie de la prevederile privind Codul Fiscal, cota de impozit de 85% pentru veniturile reprezentând sume compensatorii, cu ocazia încetării contractului de muncă , angajaților cu funcții de conducere şi persoanelor care sunt numite în calitatea de membru în consilii de conducere din cadrul ASF şi din cadrul autorităţilor care se reorganizează prin ordonanţa de înfiinţare a ASF». Deci, asta am adoptat noi în şedinţa de guvern, la Monitorul Oficial a mers altceva. Aveţi mare grijă, vreau să şi dăm afară pe cine dintre funcţionari se crede mai deştept decât Guvernul, dar să ştiţi că nu e un caz izolat: e valabil şi în Secretariatul General al Guvernului, şi la dumneavoastră. Vreau să vă conduceţi ministerele, să vă faceţi ordine, să-i supravegheaţi şi să-i daţi afară, că Legea funcţionarului public permite, din păcate, să faci o mulţime de gafe şi tot să rămâi în funcţie, dar sunt convins că există şi posibilităţi legale de a-i sancţiona pe cei care ne pun în situaţii penibile", a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de guvern de miercuri.

 

5. Iulia Motoc are cele mai mari şanse să ajungă judecător la CEDO
Iulia Motoc, Florin Streteanu şi Bianca Guţan au fost propuşi vineri de către Comisia de selecţie pentru funcţia de judecător din partea României la CEDO. Pe lista de rezervă a fost inclus Tudor Panţîru. Lista a fost înaintată Guvernului, pentru aprobare şi transmitere către Parlament. De asemenea, lista va fi înaintată Consiliului Europei de către Guvern, după obţinerea avizului comisiilor juridice şi pentru drepturile omului din Senat şi Camera Deputaţilor, reunite în şedinţă comună. Judecătorul român la CEDO va fi ales de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei dintre cei trei candidaţi propuşi.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a spus, miercuri seară, la Digi24, că Iulia Motoc ar putea fi aleasă judecător din partea României la CEDO. Şi asta pentru că s-a prezentat cel mai bine dintre toţi candidaţii.

Iulia Motoc a declarat, miercuri seara, intr-o interventie telefonica la B1 Tv, ca a activat foarte mult ca expert in domeniul drepturilor omului si, de asemenea, a scris foarte mult in acest domeniu, ceea ce este necesar pentru a fi judecator la Curtea de la Strasbourg: “In primul rand, CCR a decis asupra procedurii de selectie acum cateva zile si decizia nu a fost publicata. (…) Este greu de spus la momentul acesta daca mi se pare un pas in plus in cariera mea profesionala. Probabil ca este este ceva mai apropiat de cariera pe care am avut-o inainte sa devin judecator al Curtii, pentru ca asa cum stiti am lucarat foarte mult ca expert in domeniul drepturilor omului si am scris foarte mult in domeniul drepturilor omului, ceea ce este necesar pentru a fi judecator la CEDO. Probabil ca CV-ul meu este mai apropiat de cel al unui judecator la CEDO decat de cel al unui judecator al CCR."
 
Motoc a spus ca nu ii sta in caracter acest lucru si a exemplificat cu evenimentele din vara anului trecut in legatura cu referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu, atunci cand, spune judecatoarea, nu a negociat cu nimeni vreo decizie a sa: “Daca eram o persoana care aveam acest caracter de a negocia, nu era mai simplu pe parcursul verii decat acum?”. Aceasta ideea a reluat-o ulterior Iulia Motoc si intr-o postare pe Facebook: “Daca cineva isi mai aminteste conduita mea din vara, in timpul referendumului, realizeaza ca nu negociez si nu accept negocieri in numele meu. Am votat, si voi vota si de acum incolo; potrivit propriei constiinte”
 
Mai mult, Iulia Motoc a declarat, in cadrul aceleiasi interventii telefonice de la postul de televiziune amintit, ca hotararile pe care le ia CCR nu sunt influentate politic si ca judecatorii nu voteaza in functie de interesele celor care i-au numit la Curte: “De cand am venit la CCR, din 2010 de cand sunt judecator al Curtii Constitutionale, probabil ca aceasta faimoasa formula in care ne vede o parte a mass-mediei, in care votam intotdeauna cu partidul care ne-a propus sau cu presedintele sau cu altii care ne sustin nu s-a produs in practica. Sunt trei, patru decizii care au corespuns acestei faimoase paradigme, care se pare ca inca se gandeste si din pacate si de catre mass-media specializata din Romania”.