19 Noi 2016 - 23:00

AMOS News a monitorizat cele mai importante evenimente înregistrate în această săptămână. 

1. DNA dă iama în revoluționari: Dosarul „Certificate contra șpagă”!

2. In ajun de alegeri, AEP decapitată! Reținerea președintei Ana Maria Pătru

3. „Audiența” CA al Radioului Public măsurată de procurori

4. Guvernul tehnocrat aniversează cu discreție un an de când a fost instalat

5. După Năstase și Voiculescu, Justiția mai dă un „exemplu” cu Severin

1. DNA dă iama în revoluționari: Dosarul „Certificate contra șpagă”!
Procurorii Parchetului General au efectuat 21 de perchezitii in toata tara intr-un dosar legat de acordarea titlurilor de luptator cu rol determinant in Revolutia din 1989.

Prima victima in acest dosar este secretarul de stat Adrian Sanda. Operatiunea a avut loc concomitent cu ridicarea, de catre DNA, a sefului Secretariatului de Stat pentru recunoasterea meritelor luptatorilor impotriva regimului comunist, Adrian Sanda. Concret, procurorii suspecteaza acordarea ilegala, contra cost, a unor titluri de revolutionari – fapta tradusa in limbaj juridic in mai multe infractiuni: ”savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave, trafic de influenta, cumparare de influenta si fals in inscrisuri sub semnatura privata”. Conform procurorilor, persoanele care au obtinut fara drept titlul de revolutionar au prejudiciat statul cu 13 milioane de lei dupa reluarea platii indemnizatiei lunare de 2.020 de lei primite de cei inscrisi la categoria ”Luptator cu Rol Determinant”. 
”De asemenea, exista date ca o mare parte din totalul de 3.505 persoane care au obtinut pana in prezent titlul de <<Luptator cu Rol Determinant>> nu indeplineau conditiile cerute de lege, avizarea pozitiva a acestora la nivelul SSPR sau in urma contestatiilor depuse la CPRD fiind urmarea directa a oferirii unor sume de bani persoanelor care aveau influenta asupra membrilor celor doua institutii ale statului”, acuza procurorii.

2. In ajun de alegeri, AEP decapitată! Reținerea președintei Ana Maria Pătru
Președinta AEP Ana Maria Pătru a ajuns marți la sediul DNA Ploiești unde a fost audiată într-un dosar care, potrivit unor surse judiciare, are legătură cu fapte de corupție legate de încheierea unor contracte IT pentru softuri de alegeri.
Pătru a fost ridicată de procurori în urma unor percheziții de la o locuință din orașul Voluntari.

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, este vizată de ancheta procurorilor DNA Ploiești în dosarul privind fapte de spălare de bani și trafic de influență.
DNA a anunțat, marți, printr-un comunicat de presă, că procurorii din cadrul Serviciului Teritorial Ploiești efectuează patru percheziții la adrese din municipiul București și din județele Ilfov și Vâlcea, una dintre descinderi vizând sediul unei instituții publice.
Potrivit documentului citat, procurorii efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciunea săvârșirii, în perioada 2008—2015, a unor infracțiuni de corupție.
Perchezițiile sunt efectuate într-o locație din incinta unei instituții publice, dar și la domiciliile unor persoane fizice, se arată în comunicat. 

3. „Audiența” CA al Radioului Public măsurată de procurori
Procurorii Judecătoriei Sectorului 1 au descins la Radioul Public. Holurile instituției s-au umplut de procurori care au decis să ridice mai multe documente care îi privesc pe cei din Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR).
Astfel, 11 foști și actuali membri ai Consiliului sunt urmăriţi penal pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi conflict de interese. Potrivit unui comunicat al Parchetului, procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Andras Istvan Demeter şi Mirela-Ioana Fugaru, Mihai Voicu, Stejărel Olaru şi Doina Moşneag precum şi faţă de alte șase persoane cu funcţii de conducere din cadrul SRR.
„Din probatoriul administrat în cauză a rezultat faptul că, în perioada iulie 2011 - ianuarie 2014 aceştia ar fi participat la luarea unor decizii în cadrul şedinţelor Consiliului de Administraţie al SRR, în urma cărora au fost încheiate mai multe contracte de prestări servicii, în baza cărora aceştia au obţinut în mod ilegal foloase patrimoniale în cuantum total de aproximativ 400.000 lei”, declară procurorii. 
Cu câteva zile înainte, ANI a anunţat că Mirela Ioana Fugaru, membru în CA al SRR, s-a aflat în conflict de interese, deoarece a participat şi a votat, în cadrul şedinţelor desfăşurate la nivelul Consiliului de Administraţie al SRR, decizii referitoare la planul managerial al evenimentelor culturale aflate pe agenda de lucru a SRR. 
Potrivit ANI, Mirela Ioana Fugaru a încheiat cu SRR mai multe contracte de prestări servicii pentru organizarea şi monitorizarea evenimentelor culturale în cadrul grupurilor de lucru, în valoare totală de 63.842 lei. În astfel de situații sunt și ceilalți membrii ai Consiliului.

4. Guvernul tehnocrat aniversează cu discreție un an de când a fost instalat
Guvernul Ciolos a prezentat, joi, raportul dupa un an de guvernare, punctand cele mai importante masuri luate in diverse domenii de la preluarea mandatului si cele mai bune rezultate obtinute.
"Obiectivul principal al acestui guvern a fost asigurarea stabilitatii politice si economice a tarii", a subliniat premierul Dacian Ciolos, adaugand ca este la conducerea unui "guvern care nu minte, un guvern care nu este corupt, un guvern care nu adopta politici publice din ratiuni populiste, un guvern care lucreaza numai in interesul public".
Totodata, premierul a recunoscut ca s-au facut si anumite greseli, pe care si le-a asumat si le-a corectat, in timp ce pentru alte proiecte ar fi fost nevoie "de mai mult sprijin politic sau, pur si simplu, de mai mult timp".
Raportul este structurat pe cateva teme prioritare:
O guvernare responsabila
Masuri active de angajare si creare de locuri de munca
O societate prospera este educata si sanatoasa
Masuri concrete dupa tragedia de la Colectiv
Dezvoltarea economica si cresterea increderii investitorilor in Romania
Mai simplu si mai multe fonduri pentru agricultori
Sprijin european pentru economia nationala
Protejarea padurilor, a mediului si incurajarea economiei verzi
Romania - partener pro-activ in UE si NATO

5. După Năstase și Voiculescu, Justiția mai dă un „exemplu” cu Severin
„Sentința a fost pronunțată. Comedia s-a terminat. Mai precis acest act al comediei. Așa cum mă așteptam, ceea ce a început ca o farsă jurnalistică s-a sfârșit printr-o farsă judiciară. Aceasta nu a fost lupta dintre cinste și corupție, ci dintre patrie și dușmanii ei. Într-o colonie nu există stat de drept. O bătălie s-a încheiat dar istoria nu se sfârșește aici. Românii vor merge mai departe. Victoria va fi a lor. Victoria va fi a noastră”, a scris Adrian Severin, miercuri după-amiază, pe pagina sa de Facebook.
Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dat sentinţa definitivă în dosarul în care fostul europarlamentar Adrian Severin a fost condamnat în primă instanţă la trei ani şi trei luni de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă. 
În timpul procesului, procurorul de şedinţă a solicitat judecătorilor condamnarea lui Adrian Severin la 6 ani şi 6 luni de închisoare pentru luare de mită şi cinci ani pentru trafic de influenţă, la care să se adauge un spor de pedeapsă.
De cealaltă parte, avocaţii lui Adrian Severin au cerut achitarea fostului europarlamentar sau condamnarea la închisoare cu suspendare, având în vedere că suferă de o boală incurabilă.
În februarie 2016, Adrian Severin a fost condamnat la trei ani şi trei luni închisoare cu executare, fiind acuzat că, în perioada decembrie 2010 - martie 2011, a acceptat promisiunea a doi jurnalişti de la publicaţia britanică 'The Sunday Times', care efectuau o investigaţie sub acoperire, de a-i plăti 100.000 euro anual în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, pe de o parte, şi votării împotriva altor amendamente ce nu corespundeau intereselor societăţii comerciale pe care aceştia pretindeau că o susţin, pe de altă parte.
„La suma menţionată se adăuga şi suma de 4.000 de euro pe zi pentru orice acte efectuate de parlamentar, în legislativul european, în legătură cu depunerea de amendamente. În contextul discuţiilor din perioada ianuarie - martie 2011, Adrian Severin le-a pretins celor două persoane, potrivit înţelegerii, suma de 12.000 euro, lăsându-le să creadă că are influenţă asupra a doi deputaţi din Comisia juridică, a raportorului Comisiei pentru afaceri economice şi monetare din legislativul european, precum şi asupra unui alt membru al Parlamentului European, pentru a-i determina să introducă un amendament la proiectul de Directivă al Comisiei Europene privind garantarea depozitelor bancare, în sensul intereselor clienţilor companiei pe care cei doi susţineau că o reprezintă”, arată procurorii.
Potrivit DNA, în vederea încasării sumei de 12.000 euro, Adrian Severin a emis o factură pe care a trimis-o pe mail uneia dintre cele două persoane.
Trei europarlamentari - Adrian Severin, slovenul Zoran Thaler şi austriacul Ernst Strasser - ar fi acceptat 'să-şi vândă serviciile' unor jurnalişti ai ziarului 'The Sunday Times', care pretindeau că se ocupă cu acţiuni de lobby. Reporterii au propus mai multor membri ai Parlamentului European să le plătească 100.000 de euro pe an în schimbul 'ajutorului' pentru adoptarea unor amendamente.
Conform anchetatorilor, Adrian Severin a depus amendamentul prin intermediul unui coleg, iar întrebat de unul dintre jurnalişti dacă a fost uşor să-l convingă pe colegul deputat să depună amendamentul, el a răspuns că până la un anumit punct i-a fost greu, dar că în cele din urmă acesta a acceptat ideea, 'însă a fost o adevărată muncă'.
Eurodeputatul sloven şi cel austriac au demisionat din Parlamentul European, renunţând astfel la imunitatea parlamentară, în schimb Adrian Severin a refuzat, susţinând că este vorba de 'o înscenare pusă la cale de persoane care au acţionat ca agenţi provocatori şi cu o motivaţie politică'. 

Format: 

Topic: