Publicat: 21 Aprilie, 2013 - 00:03
Share

AMOS News a monitorizat cele mai importante evenimente înregistrate în această săptămână:

1. Congresul PSD
2. Asumarea răspunderii pe legea retrocedărilor
3. Prima apariţie publică a lui Năstase
4. Învestitura noului ministru al Justiţiei
5. Adoptarea statutului parlamentarilor

 1. Congresul PSD

Congresul PSD s-a întins pe 2 zile. A început vineri, în prezenţa a peste 4.000 de delegaţi din toată ţara şi s-a încheiat sâmbătă după amiaza, în prezenţa aceloraşi delegaţi. Cu diferenţa că vineri a fost prezent şi fostul premier, Adrian Năstase, care şi-a oficializat, odată cu deschiderea lucrărilor congresului, reîntoarcerea printre pesedişti.

Prima zi a lucrărilor Congresului, adică vineri, a fost dedicată discursurilor politice, iar votul a avut loc a doua zi, adică sâmbătă.

Noutatea adusă de PSD este că pentru prima dată în istoria unui partid a fost folosit sistemul de vot electronic, care s-a dovedit, însă, a fi un eşec organizatoric. Delegaţiii s-au călcat în picioare să ajungă la cabinele special amenajate, iar unii dintre ei nu au mai suportat înghesuiala şi au renunţat să mai voteze.

Dar, în rest, nu au fost surprize.  Totul a funcţionat conform planului.

Noul statut a fost adoptat, Ponta a fost reconfirmat în fruntea partidului,  Liviu Dragnea a fost ales preşedinte executiv, Ion Iliescu, preşedinte de onoare al partidului, Marian Oprişan, favoritul lui Ponta, l-a învins din nou pe Nicuşor Constantinescu.

Cele opt funcții de vicepreședinte regional vor fi ocupate de Gheorghe Nichita, Marian Oprișan, Mircea Cosma, Paul Stănescu, Ion Mocioalcă, Ioan Rus, Mircea Dușa și Robert Negoiță.

Cele opt funcții de vicepreședinte național vor fi ocupate de Nicolae Bănicioiu, Marian Vanghelie, Titus Corlățean, Dan Nica, Eugen Bejenariu, Constantin Niță, Dan Șova și Ion Călinoiu.

 2. Asumarea răspunderii pe legea retrocedărilor

Pentru prima dată de la învestire, Guvernul Ponta şi-a angajat miercuri răspunderea în faţa Parlamentului. Premierul a apelat la această procedură specială pentru legea privind retrocedările. Legea este o cerinţă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a dat României, ca termen-limită, luna mai. În cazul neadoptării acestui nou act normativ, premierul Victor Ponta susţine că ţara noastră riscă despăgubiri de opt miliarde de euro.

Şeful Executivului a promis să nu mai recurgă la această metodă pe care a criticat-o atât de mult atunci când era în opoziţie.

De cealalată parte, Partidul Democrat Liberal a anunţat că va contesta legea la Curtea Constituţională. Liderul PDL Vasile Blaga consideră că premierul şi-a angajat răspunderea pe legea privind retrocedările într-un "stil demagogic perfect", deoarece problema rămâne să fie rezolvată de guvernele viitoare, respectiv după alegerile din 2016.

Ponta găseşte demersul PDL de a contesta proiectul legii imobilelor naţionalizate la Curtea Constituţională "cel mai inconştient şi iresponsabil gest" din politica ultimilor 23 ani, deoarece neadoptarea legii ar impune României să achite imediat 8 miliarde euro.

Spitale, clădiri istorice, şcoli, grădiniţe şi licee, secții de poliţie şi sute de mii de hectare de păduri. Este o listă neîncheiată cu proprietăţi revendicate în România. Un şir lung de procese au loc în instanţele din ţară prin care foşti proprietari sau moştenitori vor cladiri impresionante, valoroase sau simbol al marilor oraşe.

În ultimii 20 de ani, statul român a retrocedat nouă mii de clădiri, dintre care două mii sunt instituţii publice.

3. Prima apariţie publică a lui Năstase

Adrian Năstase a avut, miercuri seara, prima apariţie publică după ce a fost eliberat din închisoare. Fostul premier a vorbit, la Antena 3, despre perioada în care a fost încarcerat, dar şi despre episodul în care a încercat să se sinucidă, Năstase  mulţumindu-i poliţistului care a intervenit şi i-a salvat viaţa. "În 20 iunie eu am început o a doua viaţă", a declarat acesta. "Semnele pe care le port pe corp arată că a fost un lucru foarte adevărat", a continuat acesta.

De asemenea, fostul premier a vorbit despre actuala situaţie de pe scena politică.

- despre coabitarea Ponta- Băsescu

Fostul premier a precizat că şi el ar fi coabitat cu Traian Băsescu în cazul în care ar fi fost în locul lui Victor Ponta, dar a adăugat că acest pact ar fi trebuit să fie încheiat între preşedinte şi liderii majorităţii parlamentare.

Chiar dacă este de acord cu această colaborare, fostul premier susţine că nu ar fi acceptat să fie graţiat de Traian Băsescu. "Mi s-ar fi părut o umilinţă. Aş fi preferat să stau doi ani sau oricât în penitenciar", a spus acesta.

El a mai spus că ar fi o mare greşeală ca preocuparea principală să fie legată de Traian Băsescu. "Traian Băsescu este precum o vulpe care a fost împuşcată de vânător şi de pe care fug puricii. După părerea mea, nu are rost să te mai ocupi în mod special de Traian Băsescu".

- despre numirea Laurei Codruţa Kovesi la şefia DNA

Din punct de vedere subiectiv, Năstase nu susţine numirea Laurei Codruţa Kovesi la şefia DNA, dar a arătat că o poate înţelege politic, din perspectiva unei anumite strategii.

"Din punct de vedere subiectiv, în mod evident că e o numire pe care nu o pot susține, din punct de vedere obiectiv, din punct de vedere politic, pot să găsesc o anumită raționalitate într-o strategie care înseamnă să faci ca la șah o primă mișcare atunci când ai o formulă de blocaj”, a spus Năstase.

Năstase a ţinut să precizeze că Victor Ponta pentru el este o surpiză foarte plăcută, dându-i fostul premierul nota B+ ceea ce înseamna peste 9. USL, a primit din partea sa o notă mai mică, un B-.

Dacă miercuri şi-a făcut prima apariţie publică, sâmbătă, Năstase şi-a oficializat, odată cu deschiderea lucrărilor Congresului PSD, reîntoarcerea printre pesedişti.

Fostul premier a avut parte de o intrare bine pusă la punct, fiind primul care a făcut o baie de mulţime, străbătând sala în aplauzele celor peste 4.000 de delegaţi, în vreme ce Victor Ponta, alături de Liviu Dragnea şi Marian Oprişan, a aşteptat la uşă consumarea momentului. Abia după ce Năstase şi-a ocupat locul în primul rând, Ponta şi-a făcut apariţia. ”Un partid care nu-şi reneagă trecutul are viitor”, a fost mesajul premierului.

 4. Învestitura noului ministru al Justiţiei

Fostul procuror la Parchetul General şi coleg al lui Ponta la Corpul de Control,  Robert Cazanciuc, a depus, luni seară, jurământul de învestire în funcția de ministru al Justiției, în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Traian Băsescu, care-l găseşte "mai acceptabil" decât fostul ministru, Mona Pivniceru, și a primului ministru Victor Ponta, cu care este şi rudă prin alianţă.

La ceremonie au luat parte şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea, mai mulţi consilieri prezidenţiali şi miniştri al Guvernului Ponta.

Principalul obiectiv a lui Cazanciuc este obţinerea unui raport MCV favorabil care să ne permită obţinerea în luna decembrie a unei decizii pentru intrarea în Schengen.
 
Robert Cazanciuc, căsătorit cu o verişoară a lui Ponta, este un vechi colaborator al premierului. Au fost colegi de facultate, au activat în aceeaşi perioadă la Parchetul General, dar şi în cadrul Corpului de Control al cabinetului Năstase. Cazanciuc a fost Secretar General al Ministerului de Externe timp de 4 ani.

 5. Adoptarea statutului parlamentarilor

Statutul parlamentarilor a fost votat, miercuri, de plenul reunit, după ce a fost respins de două ori de Curtea Constituţională.

Statutul a fost adoptat prin modificarea prevederii declarate neconstituţionale, astfel încât parlamentarii aflaţi în conflict de interese vor fi sancţionati cu diminuarea cu 10 la sută a indemnizaţiei pe o perioada de maximum trei luni.

Astfel, potrivit prevederii din Statut, deputaţii şi senatorii nu mai au probleme cu conflictul de interese în cazurile de nepotism. Vor scăpa cu o amendă de 500 de lei.

De asemenea, potrivit noului statut adoptat, miercuri, parlamentarii vor fi o obligaţi ca, în cel mai scurt timp, să renunţe la hotel şi vor primi o sumă de bani să se descurce cât trebuie să stea în București.

315 parlamentari din actualul legislativ sunt din provincie şi au nevoie de cazare în Bucureşti. Până acum, Parlamentul a cheltuit lunar pentru un ales cazat la hotel peste 1800 de euro. Dacă facem un calcul, Legislativul ar fi plătit 577.000 de euro numai într-o lună, ceea ce înseamnă aproximativ 7 milioane de euro pe an.
 
După ce noul Statul al deputaţilor şi senatorilor va fi publicat în Monitorul Oficial, suma cheltuită pentru cazarea aleşilor se va înjumătăţi.
 
Actul normativ adoptat miercuri a cunoscut patru variante de la prima formă votată de Parlament la sfârşitul lunii ianuarie. Statutul aleşilor a fost contestat de două ori la Curtea Constituţională, iar preşedintele Traian Băsescu a trimis o dată proiectul pentru reexaminare.
 
Timp de 3 luni, noii aleşi s-au bucurat de vechile privilegii parlamentare. Însă noul Statul nu reduce numai costurile Legislativlui pentru cazarea aleşilor, ci şi banii pentru transportul acestora.
 
Dacă până acum, ei puteau călători gratuit şi nelimitat cu avionul în ţară, acum nu mai au dreptul decât la un singur drum, dus-întors pe săptămână. Mai mult, conform noului Statut, aleşilor care călătoresc cu maşina li se vor deconta doar 7,5 litri de combustibil la suta de kilometri parcurşi, şi nu 9 până acum.