21 Feb 2016 (All day)

1. Misiune imposibilă pentru Iohannis; statutul migranţilor contra Brexit
Liderii statelor membre UE au ajuns la un acord, vineri seară, privind termenii menţinerii Marii Britanii în Uniunea Europeană, documentul conţinând o clauză care va permite limitarea indemnizaţiilor sociale ale angajaţilor comunitari străini, în anumite condiţii. Acordul va permite Marii Britanii să activeze oricând în următorii şapte ani o clauză care va permite limitarea indemnizaţiilor sociale de care beneficiază angajaţii veniţi din altă ţară UE, în cazul în care vor fi presiuni semnificative asupra serviciilor publice naţionale. Aceste condiţii au fost negociate în mod detaliat cu liderii ţărilor central şi est-europene.

Liderii UE au decis crearea a două mecanisme. Prin modificarea ulterioară a legislației europene, Marea Britanie va putea beneficia de un mecanism de salvgardare care va limita accesul cetățenilor Uniunii Europene la o categorie restrânsă de prestații sociale necontributive, prestații specifice numai pentru Marea Britanie. Mecanismul ar fi nediscriminatoriu, aplicabil tuturor cetățenilor Uniunii și are un caracter excepțional. Va putea fi aplicat pe o perioadă limitată de timp de maxim șapte ani.

"Cetățenii români care lucrează deja pe piața muncii în Marea Britanie, atenție, foarte important, nu vor fi afectați de mecanism.Acesta privește doar eventualii lucrători care vor intra pe piața muncii din Marea Britanie după intrarea în vigoare a mecanismului. Dar și aceștia își vor recupera accesul la aceste prestații gradual, pe parcursul unei perioade de patru ani" a declarat Iohannis, în urma participării la reuniunea Consiliului European. 

Cel de al doilea mecanism va permite Marii Britanii să indexeze alocațiile pentru copiii rămași acasă ai lucrătorilor din alte state membre ale Uniunii. Marea Britanie va putea aplica indexarea pentru cererile de alocații care vor fi prezentate după intrarea în vigoare a mecanismului. Este important că pentru lucrătorii Uniunii Europene stabiliți în Marea Britanie care primesc deja alocații pentru copiii rămași acasă, indexarea se va putea aplica doar începând cu anul 2020. Aceste reglementări nu intră automat în vigoare, ci vor fi supuse încă unui proces legislativ. 

"Un element foarte important este faptul că mecanismul de indexare nu va fi extins de la alocațile pentru copii către alte prestații sociale. Doresc să subliniez că România a obținut în cursul negocierilor amendarea textului deciziei prin care solicitările de restricționare ale liberei circulații a persoanelor, în conformitate cu articolul 45 al Tratatului Uniunii, vor trebui să fie făcute pe baza unor justificări solide. Este un lucru foarte important fiindcă astfel vor fi evitate situații în care se ia o decizie pur politică, fără o motivație foarte serioasă", a mai adăugat Iohannis. 

 

2. Scandalul ANAF - Antena 3 şi victimele colaterale
Dornic de a-şi îmbunătăţi relaţiile cu jurnaliştii de la Antena 3, preşedintele Klaus Iohannis a criticat acţiunea Fiscului care a cerut evacuarea în 5 zile a sediului Antenelor. Şeful statului spunea că ANAF a avut o „abordare heirupistă” care i-a pus pe angajaţii trustului media într-o situaţie „neplăcută și inutilă”. Aceasta susţinerea a sa pentru angajaţii Antena 3 i-a provocat pierderea a peste 5.000 de fani pe facebook, din cei peste 1,7 milioane, potrivit facebrands.ro.

„Azi ați dat o palmă tuturor celor care, în ciuda campaniei denigratoare pe care A3 vi-o făcea, s-au mobilizat să vă aducă în fruntea țării. Azi ați dat o palmă statului de drept și v-ați amestecat în punerea în execuțare a unei hotărâri judecătorești, azi este ziua în care ați pierdut definitiv respectul celor care au crezut că sunteți președintele unei Românii a bunului simț!”, a comentat un internaut.

"Trebuie să fii prost sau angajat Antena 3 încât să nu recunoști/realizezi că ANAF a procedat absolut legal în chestiunea recuperării, la fel cum trebuie să fii din nou prost încât să nu observi că libertatea de exprimare nu are nicio legătură cu recuperarea unui prejudiciu și nici licența de emisie cu sediul....Președintele României se amestecă într-un litigiu al unei televiziuni private periclitând și influențând acțiunile unei instituții a statului aflată în subordinea unui guvern pe care pretinde că îl susține. Cam grav", a scris Tudor Chirilă pe Facebook.

După valul de nemulţumiri preşedintele Iohannis a venit cu explicaţii:
"Am făcut această afirmație miercuri fiindcă atunci evaluarea mea a fost că este posibil ca, prin acțiunea așa cum a fost ea concepută, să fie afectată libertatea de exprimare, libertatea presei.... S-au făcut fel și fel de supoziții că aș fi mai puțin atașat de statul de drept. Toate aceste speculații sunt fără nici un fel de suport real... Este evident, și am spus acest lucru de nenumărate ori, că o decizie judecătorească trebuie aplicată. Nu există niciun fel de discuție aici.... Eu nu sunt apropiat de această televiziune, de acest trust de presă. Poate unii sau alții își amintesc că, dimpotrivă, în campania din noiembrie — decembrie 2014, în campania media care s-a purtat, accentele au fost tocmai de altă natură. Nu există niciun fel de intenție din partea mea, nu a existat și nu are de ce să existe, să apăr pe cineva în fața legii. Eu vreau să se impună legea și sper că prin aceste câteva precizări am lămurit un pic mai bine situația. În același context, vreau să spun că am înțeles foarte clar mesajul pe care l-am primit via Facebook", a explicat Iohannis.

 

3. Prima criza a guvernului tehnocrat: audierea din Senat
Premierul Dacian Cioloş a fost 'scos la tablă' de către şeful Senatului Călin Popescu Tăriceanu pentru a explica situaţia creată de către ANAF la sediul Antena3. Călin Popescu Tăriceanu consideră că descinderea ANAF la sediile Antena 3 este abuzivă, o încercare vădită de suprimare a libertății de exprimare a presei. 

„Descinderea brutală și supranumerică organizată de ANAF, ieri, la sediul unei Antena 3, cu controlul abuziv al identității persoanelor aflate în sediu, de la care cred nu au lipsit decât folosirea gazelor lacrimogene, ajunge să fie expresia ultimă a derapajelor permanente care se întâmplă în România în ultima perioadă”, a apreciat Călin Popescu Tăriceanu. 
Prin urmare, Cioloş a trebuit să dea explicaţii în faţa senatorilor.
"Sa nu cerem guvernului independent, in cateva luni de zile, sa rezolve probleme care au fost lasate in asteptare de ani de zile, inclusiv chestiunea cu Antena 3 (...) E o decizie judecatoreasca acolo si ANAF-ul s-a trezit fix acuma sa o scoata, pe ultima suta, fara sa intrebe pe nimeni. Eu nu am fost intrebat. Nici eu, nici doamna ministru de Finante - nu ca trebuia sa fim informati formal - presedintele ANAF decide cum aplica legea, trebuia sa o aplice mai demult (...) a decis sa o aplice fara sa ma informeze asa incat nu am eu ce explicatii sa dau pentru deciziile pe care le ia un responsabil al unei agentii care e in subordinea guvernului, dar care nu trebuie sa ceara aprobarea guvernului pentru anumite decizii", a spus Ciolos, marti, la Bruxelles, intr-o discutie cu jurnalistii. 

Intrebat de ce se duce, miercuri, la Senat, premierul Dacian Ciolos a raspuns: "Ma duc pentru ca presedintele Senatului m-a invitat. Am cerut o informare si din partea ANAF-ului legat de contextul in care s-a luat decizia asta.(...) Eu pot sa inteleg ca in 5 zile e greu sa-ti muti lucrurile, pe de alta parte, nu am decis eu lucrul asta si nu eu am pus in lege termenul acela de 5 zile".

La audierea premierului în Senat a fost mare scandal. Senatoarea Cristiana Anghel si senatorul Serban Nicolae i-au cerut demisia lui Ciolos. Senatoarea ALDE Cristian Anghel l-a acuzat pe Ciolos ca este sursa dosarului ICA (in care a fost condamnat Dan Voiculescu la 10 ani de inchisoare) si ca s-a intors "ca un criminal la locul faptei sa ne vorbeasca despre coruptie". 

Dacian Cioloş a mai fost întrebat la Senat şi despre situaţia bebeluşilor internaţi la spitalul "Marie Curie", unde sunt foarte multe incertitudini. Reamintim că au fost acuzaţii conform cărora Ministerul Sănătăţii nu ar fi reacţionat promt în soluţionarea problemei pacienţilor. De altfel, social democrata Ecaterina Andronescu i-a cerut premierului sa instaureze celula de criza pentru situatia creată.
 

4. Dosarul "e-coli": un nou "Colectiv"?
Sindrom hemolitic uremic a devenit un mare factor de risc pentru bebeluşii români, iar medicii nu au reuşit să identifice cauza îmbolnăvirii. Vineri, Direcția de Sănătate Publică Bacău a informat Ministerul Sănătății cu privire la posibila apariție a unui caz nou de sindrom hemolitic uremic (SHU). Este vorba de un copil de 1 an din orașul Bacău, care s-a internat în data de 19 februarie  (vineri) la Spitalul Județean de Urgență Bacău și care a fost transferat, în aceeași zi, la Spitalul de Pediatrie din Iași în cadrul secției de nefrologie. Potrivit DSP Bacau, copilul a manifestat boala diareică acută cu debut în data de 4 februarie, pentru care a primit tratament antibiotic timp 3 zile în regim ambulatoriu cu o evoluție favorabilă, dar cu înrăutățire a stării de sănătate în data de 18 februarie. Pe de altă parte, şefa Secţiei de Nefrologie a Spitalului Marie Curie, Mihaela Bălgrădean, a spus, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că în ceea ce priveşte cazul de la Bacău nu se poate confirma sindromul hemolitic uremic din mai multe motive. "A debutat în urmă cu două săptămâni, a fost tratat la domiciliu, s-a mers într-un laborator privat unde s-au făcut nişte investigaţii şi se confirmă doar o parte din diagnosticul sindrom hemolitic uremic. Fetiţa se află la Spitalul Sfânta Maria din Iaşi, dar nu este vorba despre acest sindrom. A fost exclusă şi infecţia cu rotavirus. Poate în aceste zile m-am referit mai puţin la faptul că trebuie să fim mai aproape de aceşti părinţi. Înţelegem prin ce trec aceste familii şi este un lucru important să avem o relaţie bună, să căpătăm încrederea dumnealor. Trebuie respectate întocmai regulile de igienă", a precizat Bălgrădean. În acelaşi context, ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, a declarat că, în prezent, se raportează în multe spitale bolile diareice acute. 

În Spitalul Clinic de Urgență Copii “Marie Curie” sunt internați, în continuare, șapte copii. Dintre aceștia, trei copii se află internați în secția de terapie intensivă ATI fără modificări ale stării de sănătate în ultimele 24 de ore, toți fiind dializați peritoneal. Patru copii au rămas internați în secția de nefrologie, iar doi dintre aceștia sunt dializați peritoneal.

Familiile celor 12 bebeluși infectați cu bacteria ucigașă au lăsat să se înțeleagă că de vină pentru apariția E.coli – care a dus la trei decese – ar putea fi condițiile improprii din Spitalul de Pediatrie din Piteşti. Medicii au spus că au făcut tot ce e omenește posibil şi i-au acuzat pe părinți că nu au vrut șă-și interneze copii, ci doar veneau cu ei la Urgențe și apoi îi luau acasă... Au fost şi persoane care i-au acuzat pe părinţi că nu au respectat normele de igienă şi că astefel s-ar fi ajuns la contaminarea micuţilor.

Secția de Primiri Urgențe a Spitalului de Pediatrie din Pitești ar fi un punct comun al cele 12 cazuri de bebeluși infectați cu E.coli, dintre care trei au decedat, iar şapte de află în spital. Conducerea spitalului spune că s-au luat probe din unitate și toate au ieșit bune. Nici sursa apei potabile, nici furnizorii de alimente nu sunt identici în localitățile din județul Argeș, de unde provin copii. Este foarte greu de indentificat sursa infectării pentru a evita înmulţirea acestor cazuri, dar ipotezele au fost multiple. Potrivit unor surse, micuţii au fost vaccinaţi împotriva hepatitei B în aceeaşi perioadă şi, probabil, cu acelaşi lot de vaccin, la începutul acestui an! Este posibil ca acest vaccin să le fi scăzut micuţilor temporar imunitatea, au acuzat anumite persoane.

5. PNL abandonat de Iohannis în chestiunea localelor
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat miercuri seara, la TVR, că alegerile în două tururi sunt mai bune, însă a menţionat că nu este bine să schimbăm legea la niciun an distanţă de la votarea ei. 

"Eu, ca fost primar, cred că alegerile în două tururi sunt mai bune, dar, în acelaşi timp, trebuie să fim foarte serioşi şi foarte realişti: avem o lege nouă, încă nu are niciun an, s-a votat în primăvara lui 2015. Nu cred că este bine să schimbăm legile tot timpul - unele chiar înainte să le aplicăm vreodată", a declarat Iohannis, citat de antena3.ro. 

Klaus Iohannis i-a luat apărarea şi lui Dacian Cioloş în privinţa alegerilor în două tururi, spunând că acesta a acţionat corect refuzând să dea o ordonanţă de urgenţă. "Premierul Cioloş a acţionat corect. Eu am desemnat un tehnocrat şi l-am rugat la vremea respectivă să prezinte în faţa Parlamentului un guvern tehnic. [...] Pe bună dreptate, premierul, care conduce un guvern tehnic, nu a dorit să tranşeze o chestiune care este eminamente politică. Această chestiune, obligatoriu, trebuie tranşată în Parlament, între partide, prin vot. Nici eu nu pot să mă amestec în această discuţie", a declarat Iohannis, potrivit tvr.ro

 

Format: 

Topic: