Share
24 Apr 2017 - 15:51

1 De Paște, iarna a revenit în România
În mijlocul primăverii s-a reintors iarna! În Săptămâna Luminată, vremea rea a blocat circulatia pe mai multe drumuri din tara, vantul a rupt copacii care au blocat circulatia. Pomii înfloriţi, lanurile de rapită şi cerealele au avut cel mai mult de suferit din cauza îngheţului. Pe de altă parte, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat, vineri, la Focșani că "este mai mult bine decât rău".
"Am spus-o și vă mai spun: Este mai mult bine decât rău, ca să fie bine înțeles și răstălmăcit de presă. Este o apreciere a unui om care știe ce vorbește și în același timp știe să și comunice ceea ce alții doar văd și nu înțeleg fenomenul agricol. Până la această dată nu ne putem pronunța asupra efectelor negative, dar ne putem pronunța asupra faptului că în solul României a intrat o cantitate de apă necesară, că în partea de sud a țării a ajuns la capacitate de câmp, că plantele sunt asigurate de umiditatea necesară. Așteptăm evident în zilele următoare să vedem unde au fost efecte negative, ținându-se cont de coincidența între fenomenele negative și fenofaze ce pot produce unele pagube. Le vom calcula pentru că eu niciodată nu dau decât cifre exacte. Și neavând, vă rog, să așteptați. Nu avem culturi afectate, putem vorbi de specii pomicole care pot avea unele urmări din acest punct de vedere, dar culturi nu", a explicat Petre Daea, răspunzând unei întrebări legate de pagubele înregistrate în ultimele zile din cauza fenomenelor meteo nefavorabile.
De altfel, specialiştii susţin că că abia după câteva zile pot fi realizate primele determinări în ceea ce privește starea culturilor agricole, însă floarea soarelui, rapița, pomii fructiferi și viile au cel mai mult de suferit de pe urma temperaturilor negative din această perioadă. De asemenea, ANM recomandă sistarea, temporară, în zilele cu precipitații a lucrărilor agricole specifice campaniei de primăvară, respectiv pregătirea patului germinativ, semănatul/plantatul culturilor de primăvară, tratamente fito-sanitare în vii și livezi, fertilizări, erbicidări, etc. Vremea rea a provocat pagube şi în alte ţări. Din cauza furtunilor puternice, o nava din Rusia care transporta grau si se indrepta spre Turcia, s-a scufundat in largul peninsulei Crimeea. 
 

2. Vizita în România a vicepreședintelui Comisiei Europene, Timmermans
Este momentul ca statele membre să ia o decizie cu privire la primirea României în Schengen, a declarat joi, la București, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. „În ceea ce privește Schengen, România este un partener foarte important pentru noi. Este una dintre țările fruntașe în ceea ce privește securitatea frontierelor, nu doar în ce privește cantitatea, dar în primul rând în ceea ce privește calitatea și cred că este momentul ca statele membre să ia o decizie cu privire la primirea României în Schengen. (...) Este decizia statelor membre, nu a Comisiei. Comisia și-a spus părerea foarte clar, în mai multe rânduri”, a spus înaltul oficial european.
Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a mai spus la București referitor la OUG 13 că a salutat decizia de abrogare și de a se organiza dezbateri în Parlament. ”Am văzut că în Uniunea Europeană, dar în special în societatea românească, a fost creată impresia că Executivul abandonează lupta anti-corupție prin OUG 13. Această temere a fost eliminată (nr.- după abrogarea OUG1 13), Guvernul are alte planuri. Cred că prin aceste planuri, putem spune că Executivul s-a întors pe direcția luptei împotriva corupției. Desigur, ceea ce s-a întâmplat în ianuarie a creat o situație de neîncredere.  Iar singura cale prin care se poate respinge această idee este ca aceste proiecte să fie dezbătute în Parlament. Îmi place ideea că Guvernul se consultă cu toate partidele în Parlament. Cred că este o chestiune de transparență a problemei”, a punctat Frans Timmermans. De asemenea, Timmermans a mai spus că România poate fi preşedinte al Consiliului UE în 2019 şi să fie în continuare sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare, având în vedere că nu este "nicio legătură între cele două chestiuni". "Înţeleg că premierul spune că e o chestiune de prestigiu încheierea MCV înainte de preşedinţia Consiliului UE, dar, sincer, nu e nicio legătură între cele două chestiuni", a mai apreciat oficialul european, într-o conferinţă de presă la Bucureşti. 

3. Congresul ALDE
Călin Popescu-Tăriceanu a fost ales sâmbătă președintele ALDE. Delegații Congresului ALDE i-au acordat lui Tăriceanu 1.065 voturi pentru din 1.094 exprimate."Trebuie să vă mulțumesc tuturor din inimă, în mod sincer, pentru încrederea acordată. (...) Împreună trebuie să reușim un plan ambițios pe care vi l-am prezentat. Vreau să le mulțumesc colegilor, doamnei Norica Nicolai și membrilor comisiei care au asigurat desfășurarea și numărarea voturilor pentru modul exemplar în care au lucrat. Suntem prima dată în fața unui mecanism de votare electronic care mi-a plăcut, funcționează foarte bine și ne scutește de o muncă care altfel ar fi fost istovitoare și ne-ar fi dus probabil până după miezul nopții", a spus Tăriceanu după anunțarea rezultatelor.Delegații la Congresul ALDE au mai ales Biroul Politic Executiv: 16 sunt vicepreședinți și 17 sunt membri.Cei care au obținut cele mai multe voturi, în ordine descrescătoare, au devenit vicepreședinți — primii 16, iar următorii 17 — membri.Vicepreședinții sunt: Grațiela Gavrilescu, Teodor Meleșcanu, Andrei Gerea, Varujan Vosganian, Constantin Avram, Steluța Cătăniciu, Toma Petcu, Ovidiu Silaghi, Alexandru Băișanu, Ioan Țintean, Mihai Nița, Marian Cucșa, Mircea Moloț, Ion Cupă, Nicolae Nasta, Dumitru Lovin.Ceilalți membri aleși au fost: Daniel Chițoiu, Dian Popescu, Mircea Mina, Viorel Ilie, Viorel Palașcă, Marius Popa, Ioan Ciugulea, Cornelia Negruț, Cristian Dima, Jean Tucan, Ionel Cel-Mare, Florică Calotă, Ioan Lazăr, Remus Borza, Radu Cojocaru, Marius Mateescu, Cătălin Harnagea.
 

4. Gimnastica reînnoadă tradiția medaliilor la Cluj
România a câştigat 4 medalii, două de aur, una de argint și una de bronz, la Campionatele Europene de la Cluj-Napoca şi se află pe locul 2 în clasamentul pe medalii, după Rusia. Rusia a obținut la Cluj 8 medalii, 3 de aur, 3 de argint și 2 de bronz. Pe locul trei se află Ucraina cu 4 medalii — 2 de aur și 2 de bronz.
Casament medalii: două medalii de aur prin Marian Drăgulescu (sol) și Cătălina Ponor (bârnă), una de argint prin Marian Drăgulescu (sărituri) și una de bronz prin Larisa Iordache (bârnă).
Dintre cele 37 de țări participante, doar 13 au câștigat medalii la competiția organizată în România:
1. Rusia (total 8 medalii) — 3 aur, 3 argint, 2 bronz 
2. România (total 4 medalii) — 2 aur, 1 argint, 1 bronz 
3. Ucraina (total 4 medalii) — 2 aur, 2 bronz 
4. Marea Britanie (total 6 medalii) — 1 aur, 3 argint, 2 bronz 
5. Elveția (total 2 medalii) — 1 aur, 1 argint 
6. Franța (total 2 medalii) — 1 aur, 1 bronz 
7-8. Grecia și Belgia (total câte 1 medalie) — 1 aur 
9. Ungaria (total 3 medalii) — 2 argint, 1 bronz 
10-11. Germania și Olanda (total câte 2 medalii) — 1 argint, 1 bronz 
12-13. Israel și Armenia (total câte 1 medalie) — 1 bronz.
Campionatele Europene de gimnastică artistică s-au desfășurat în perioada 19-23 aprilie la Sala Polivalentă din Cluj-Napoca, la 60 de ani de la precedenta ediție găzduită de România. Au participat 274 de sportivi (168 la masculin și 106 la feminin) din 37 de țări.

5. O tragedie montană și implicațiile sale morale
Autorităţile anchetează cazul alpiniştilor Erik Gulacsi si Dor Geta Popescu decedaţi în avalanşă. Cei doi copii surprinsi de avalansa produsa, sambata dupa-amiaza, in Muntii Retezat au murit din cauza numeroaselor traumatisme cranio-cerebrale, iar decesul a survenit aproape imediat, potrivit medicilor legisti. Seful Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean, a declarat pentru News.ro ca se presupune ca avalansa de sambata din Retezat ar fi fost provocata de grupul celor sapte alpinisti care nu au urmat traseul de creasta, dar aceasta s-ar fi putut declansa si singura deoarece zapada era instabila. Bodean mai spune ca cei doi copii decedati nu aveau casti de protectie cand au fost gasiti, dar acestea s-ar fi putut pierde in momentul in care zapada ar fi luat-o la vale. De asemenea, seful Salvamont mai spune ca atunci cand au fost gasiti cei doi copii decedati, acestia nu aveau casti de protectie, dar ca aceastea s-ar fi putut pierde in timpul avalansei, mai ales ca mai multe lucruri au fost pierdute.”Nu are nicio relevanta, daca avea sau nu casca de protectie in timpul unei avalanse. E posibil sa fi avut, sunt multe lucruri care nu au mai fost recuperate de pe munte. Au pierdut rucsaci, telefoane. Pot sa va spun ca s-au recuperat pioletii. Cine a adus in discutie tema castii de protectie nu stie cu ce se mananca o avalansa. Casca de protectie te protejeaza in cazul in care cade ceva de sus, in niciun caz intr-o avalansa. E ca si cand te duci sa inoti si spui ca nu te ineci pentru ca ai slip”, a adaugat Bodean, conform sursei citate. Politistii hunedoreni au deschis dosar pentru ucidere din culpa in cazul accidentului montan de sambata dupa-amiaza, cand si-au pierdut viata cei doi copii alpinisti. Pana duminica dimineata, politistii audiasera trei persoane care se aflau pe munte in momentul avalansei, ei luand in calcul inclusiv varianta ca aceasta sa fi fost provocata, conform ProTV.

Format: