22 Iul 2017 - 12:26

AMOS News a monitorizat cele mai importante evenimente înregistrate în această săptămână. 

1. Război intern în DNA: Kovesi contra Iorga

2. Renunțarea la impozitul pe cifra de afaceri

3. Vizita controversată a lui Iohannis în secuime

4. Exercitiul militar international Saber Guardian 2017 

5. Eliberarea condiționată a lui Dan Voiculescu

1. Război intern în DNA: Kovesi contra Iorga

Procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a solicitat Inspectiei Judiciare sa efectueze cercetari cu privire la activitatea procurorului Mihaiela Moraru-Iorga, mai multe situatii fiind transmise IJ pentru a analiza incidenta abaterilor disciplinare.

La data de 4 iulie, prin ordinul sefului DNA, avand in vedere hotararea Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii de aviz favorabil, s-a dispus revocarea din functia de procuror in cadrul DNA, nivel central, a Mihaielei Moraru Iorga, prin ordinul Laurei Codruta Kovesi fiind numita comisia de inventariere a dosarelor aflate in lucru si verificarea dosarelor repartizate procurorului in cauza din perspectiva ritmicitatii, dispozitiilor legale si Regulamentului de ordine interioara al institutiei.

In acest context, au rezultat mai multe situatii care au fost transmise Inspectiei Judiciare pentru a analiza incidenta abaterilor disciplinare, arata DNA, dand cateva exemple.

'Intr-un dosar in lucru s-a identificat suma de 398.400 lei primita de la o persoana fizica. In procesul verbal, intocmit in acest sens, nu s-a precizat natura sumei de bani si nu a fost inregistrata in Registrul de evidenta a valorilor si corpurilor delicte pentru a fi depusa la camera de corpuri delicte, conform prevederilor legale. De precizat ca, desi Directia Nationala Anticoruptie dispune de un fond de flagrant de 2 milioane lei, potrivit dispozitiilor art. 4 alin. 4 din OUG 43/2002, suma respectiva nu era destinata pentru o activitate operativa deoarece nu exista niciun document din care sa rezulte ca au fost solicitati bani din fondul de flagrant si nici nu i-au fost pusi la dispozitie', se precizeaza in raspunsul DNA.

Conform sursei citate, intr-un alt dosar aflat in lucru au fost identificate bunuri, respectiv ceasuri evaluate la 67.631,49 lei si un stilou in valoare de 8.117 lei, ridicate cu ocazia unei perchezitii, care nu au fost inregistrate in Registrul de evidenta a valorilor si corpurilor delicte.

'Verificand evidentele sectiei se constata ca bunurile au fost ridicate cu ocazia unei perchezitii domiciliare efectuate in cursul urmaririi penale la un inculpat care a fost trimis in judecata. In rechizitoriu este mentionat procesul verbal de aplicare a sechestrului pentru 8 ceasuri si un stilou, identificate cu marca si serie constructiva (ceasuri evaluate la 67.631,49 lei si stiloul 8.117 lei), cu precizarea ca acestea au fost depuse la camera de corpuri delicte a DNA, fapt ce nu corespunde adevarului, deoarece, asa cum am mentionat, bunurile au fost gasite in biroul doamnei procuror. Asadar, au fost incalcate dispozitiile Codului de procedura penala si dispozitiile art. 102 pct.10 din Regulamentul de ordine interioara al Directiei Nationale Anticoruptie referitoare la inregistrarea in Registrul de evidenta a valorilor si corpurilor delicte - R11 si pastrarea in loc special amenajat pana la solutionarea cauzei de catre instanta', mentioneaza DNA.

Potrivit sursei citate, intr-o cauza penala in care erau cercetate mai multe persoane, procurorul a solicitat si obtinut declansarea procedurilor pentru obtinerea avizului necesar urmaririi penale fata de una dintre persoane, iar dupa obtinerea avizului, a dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de persoana respectiva la o zi dupa implinirea termenului de prescriptie, 'imprejurare care genereaza consecinte asupra intregii cauze'.

2. Renunțarea la impozitul pe cifra de afaceri
 
Premierul Mihai Tudose a anuntat luni ca renunta definitiv la aplicarea unei masuri din programul de guvernare si anume - la impozitul pe cifra de afaceri.

In schimb, guvernantii PSD-ALDE nu renunta la ideea de a supraimpozita salariile mai mari din Romania prin asa-numita "taxa de solidaritate". Deocamdata nu au stabilit ce lefuri vizeaza. Pana atunci, liderii coalitiei recunosc ca nu reusesc sa adune la buget banii promisi si de aceea cauta surse alternative.

Mihai Tudose: "La taxa de solidaritate inca se fac simulari. Va fi cumva, dar nu am stabilit inca de la ce prag in sus. Nu este pe persoane juridice, va fi pentru persoane fizice, care castiga foarte bine, care beneficiaza de o multime de lucruri din partea statului".

Guvernul nu renunta, asadar, la ideea de a impune o taxa de solidaritate in randul celor care au salarii mai mari. Chiar daca nu au rostit cifre, PSD si ALDE ar vrea sa ii suprataxeze pe cei cu care incaseaza BRUT peste 14.500 de lei pe luna. Deocamdata nu stiu cu ce procent.

Mihai Tudose: "Nu vom aplica impozitul pe cifra de afaceri. Am vazut simularile si am luat decizia ca nu se poate implementa. Azi am prezentat si coalitiei argumentele acestei decizii si considerati incheiat acest subiect".
Premierul i-a avertizat, insa, pe agentii economici care, an de an, raporteaza profit ZERO ca urmeaza controale si chiar modificari legislative pentru ca acestia sa nu-si mai ascunda profitul.

3. Vizita controversată a lui Iohannis în secuime

Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat o vizită oficială în judeţele Harghita şi Covasna, fiind prima de acest fel efectuată în ultimii ani de un şef al statului. Iohannis a participat la o dezbatere organizată la sediul Consiliului Judeţean Harghita, în timpul căreia a primit un steag secuiesc, moment în care a răspuns gestului oferind tricolorul românesc. Pe fond, Klaus Iohannis a atins cele trei subiecte sensibile în zonă - descentralizarea, regionalizarea şi autonomia pe criterii etnice.
 
"Au trecut mulţi ani de când un preşeditne a păşit aici într-o vizită oficială", a remarcat preşedintele Klaus Iohannis, în deschiderea alocuţiunii pe care a ţinut-o, marţi, la Consiliul Judeţean Harghita. Acolo, şeful statului a apreciat echilibrul dovedit de majoritatea aleşilor locali din Harghita şi Covasna, considerând că aceştia au reuşit să creeze"o punte între actul decizional local şi central", arătând totodată că "doar împreună putem să construim o Românie prosperă". 

După această introducere, în care preşedintele a mai subliniat potenţialul mare pe care îl au judeţele Harghita şi Covasna, dar şi restanţele acestora, Klaus Iohannis a intrat în subiectul considerat, în general, a fi cel mai delicat.

"Există trei teme politice la care cred că aşteptaţi să mă refer: descentralizarea, regionalizarea şi autonomia (...). Cred că descentralizarea este obligatorie, fiindcă aleşii locali ştiu cel mai bine de ce are nevoie comunitatea şi trebuie să dispună de instrumentele necesare. (...) Regionalizarea este de dorit, dar numai dacă se face în aşa fel încât să ducă la modernizarea administraţiei şi dacă duce la crearea de noi locuri de muncă, prin creştere economică (...). Autonomia locală şi regională ajută, dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit fiindcă ar inhiba dezvoltarea. La aceste concluzii s-a ajuns la nivel european", a transmis Iohannis. Acesta a subliniat faptul că, la nivelul UE, "chiar se recomandă" ca în procesele de regionalizare şi descentralizare să nu se recurgă la delimitări pe criterii etnice.

Nu în ultimul rând, şeful statului s-a referit şi la folosirea limbii române în zonă.

Intervenţia lui Klaus Iohannis a fost precedată de alocuţiunile lui Borbely Caba, în calitate de gazdă şi preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita, şi de Tamas Sandor, şeful CJ Covasna.

"Ne dorim să fiţi mediator în relaţia minoritate-majoritate", i-a transmis Borboly Csaba lui Klaus Iohannis.

"Domnule preşedinte, Noi nu vrem autonomie pe criterii etnice. Noi vrem autonomie pentru bunpstarea şi pacea în regiune, o autonomie de tip Uniune Europeană, ca să dau un exemplu, de tipul Tirolului de Sud", a fost şi mesajul lui Tamas Sandor. Acesta a avut şi o intervenţie dură la adresa justiţiei, spunându-i şefului statului că liderii din Secuime sunt persecutaţi de justiţie, "din motive necunoscute".

4. Exercitiul militar international Saber Guardian 2017

Circa 25.000 de militari din 23 de țări aliate NATO și partenere au participat, în perioada 11-20 iulie, la exercițiul multinațional Saber Guardian 2017 (SG17), condus de Forțele Terestre ale Statelor Unite din Europa (USAREUR), care s-a desfășurat pe teritoriile Bulgariei, României și Ungariei. Seria de exercitii militare vor consemna cel mai amplu astfel de eveniment din Romania ultimilor decenii.

Saber Guardian este un exercițiu anual, iar SG17 a fost cel mai amplu organizat până acum, ca număr de participanți și obiective urmărite, dorind să demonstreze capacitatea de descurajare, în special prin posibilitatea de mobilizare rapidă și concentrare a forțelor în orice moment, oriunde în Europa.

Redislocarea masivă a unor militari aparținând Brigăzii 3 Blindate din cadrul Diviziei 4 Infanterie a SUA din Europa și deplasarea Regimentului 2 Cavalerie al SUA de la Vilseck, Germania, în diverse locuri de desfășurare din cadrul ariei de operații întrunite din Ungaria, România și Bulgaria au constituit principalele acțiuni în cadrul exercițiului. Mai mult, SG17 au fost incluse antrenamente de stat major și de trageri de luptă, forțări de cursuri de apă, precum și evacuarea medicală și tratamentul răniților. 

Ministrul Ţuţuianu a declarat, după scufundarea unui TAB în Dunăre în timpul exerciţiilor NATO că nu există aplicaţie militară fără incidente, însă incidentul a fost tratat ”profesionist”.

Exercițiul Saber Guardian se organizează anual începând cu 2013, fiind găzduit, până în prezent, prin rotație, de Bulgaria, România și Ucraina. SG17 este inclus în Programul exercițiilor întrunite ale Comandamentului Forțelor Armate ale SUA din Europa, în vederea creșterii interoperabilității la nivel întrunit și multinațional cu forțele națiunilor aliate și partenere.

In regiunea Mării Negre se vor desfășura, în acest an, 18 exerciţii internaţionale, la care vor participa aproximativ 40.000 de militari din 23 de ţări aliate şi partenere, SG17 fiind cel mai mare și mai complex dintre acestea. Împreună, aceste exerciții urmăresc să demonstreaze capabilitățile întrunite și multinaționale superioare ale SUA, aliaților și partenerilor și evidențiază coeziunea, unitatea și solidaritatea acestora în vederea apărării împotriva oricărei agresiuni.

5. Eliberarea condiționată a lui Dan Voiculescu

Magistrații Judecătoriei Sectorului 5 au admis cererea de eliberare condiționată formulată de Dan Voiculescu. 

"În temeiul articolului 587 Cod procedură penală, cu aplicarea articolului 5 Cod penal cu ref. la articolul 59 și articolul 60 alineatul 2 din vechiul Cod penal, admite cererea de liberare condiționată formulată de petentul-condamnat Voiculescu Dan. Dispune liberarea condiționată a petentului de sub puterea mandatului de executare nr.1171/2014 emis de Tribunalul București Secția I penală, dacă nu este arestat în altă cauză. Atrage atenția petentului asupra cazurilor de revocare a beneficiului liberării. (...) Cu drept de contestație, în termen de 3 zile de la comunicare", se arată în minuta deciziei.

Reprezentantul DNA a susținut, în fața magistraților Judecătoriei Sectorului 5, că nu există dovezi că Dan Voiculescu ar fi redactat lucrările științifice în penitenciar, acesta fiind un "profitor al carențelor legislative", și le-a cerut judecătorilor să respingă cererea de eliberare condiționată și să mențină termenul de reiterare la 23 octombrie.

El a adăugat că Dan Voiculescu nu a fost trecut din regimul închis în semideschis pe întreaga perioadă a detenției, lucru care arată că acesta nu a dat semne de îndreptare.

Avocatul lui Dan Voiculescu a invocat în fața magistraților decizia Tribunalului București de respingere a primei cereri de eliberare condiționată, în care se precizează că șase luni sunt suficiente pentru a depune o nouă solicitare. Apărătorul omului de afaceri a susținut că acesta s-a comportat corespunzător și nu a avut conflicte în detenție, nefiind pedepsit disciplinar.

Dan Voiculescu a făcut un prim pas pentru eliberarea condiționată, la circa doi ani și jumătate de la condamnarea la 1o ani în urma dosarului ICA. Comisia de liberare condiționată a penitenciarului Rahova întrunită, vineri, a decis că Dan Voiculescu îndeplinește condițiile pentru eliberare condiționată.

Dan  Voiculescu a executat efectiv până la data de eliberare condiționată 841 de zile. În vârstă de 70 de ani, Dan Voiculescu beneficiaza de prevederile Capitolului V, sectiunea a 6-a, art. 100 din Noul Cod Penal, cu privire la condițiile eliberării condiționate.

Pe 8 august 2014, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv la 10 ani de închisoare cu executare pe Dan Voiculescu, iar Gheorghe Mencinicopschi, fost director general al ICA, a primit 8 ani de închisoare. De asemenea, Sorin Pantiș, fost director general executiv Grivco SA, a primit 7 ani de închisoare, iar Corneliu Popa, fost director general al ADS, a fost condamnat la 8 ani de închisoare.

Format: 

Topic: