Publicat: 23 Iunie, 2013 - 00:21
Share

AMOS News a monitorizat cele mai importante evenimente înregistrate în această săptămână:

1. Proiectul de revizuire a Constituţiei, la final
2. Statutul parlamentarului din nou "în aer"
3. Votul consultativ din parlament pentru noul referendum
4. Conducerea ICR debarcată
5. "Succesul" privatizării CFR Marfă cu licitant unic.

1. Proiectul de revizuire a Constituţiei, la final

Comisia de revizuire a Constituţiei a dat, miercuri, votul final asupra proiectului de revizuire a Legii fundamentale, acesta fiind adoptat cu 17 voturi "pentru" şi o abţinere, reprezentanţii PDL şi PPDD nefiind prezenţi la şedinţă.

Cele mai mari schimbări vizează viaţa politică şi sistemul juridic. Cu un mandat mai scurt, preşedintele e cenzurat în multe atribuţii de Parlament, spre deosebire de situaţia actuală. Modificările îl pun şi pe premier la adăpost de puterea preşedintelui. Şeful statului nu mai declanşează referendum când doreşte, ci numai dacă acceptă Parlamentul. Nu mai poate refuza revocarea sau numirea în funcţie a unui ministru. Nu mai poate cere urmărirea penală a miniştrilor, lucru pe care doar parlamentul îl poate face. Are voie să meargă doar la Consiliile Europene unde se discută chestiuni de securitate şi politică externă ale Uniunii Europene.

Când este suspendat are totuşi un as în mânecă: dacă majoritatea cetăţenilor contrazic parlamentul şi preferă să îl păstreze în funcţie, legislativul este dizolvat.Potrivit modificărilor, rămânem cu un parlament bicameral unde numărul deputaţilor e limitat la 300, la care se adaugă minorităţile naţionale. Nu e stabilit însă numărul senatorilor. Parlamentarii care pleacă din partidul în numele cărora au fost aleşi, pleacă şi din Parlament. În plus, aleşii pot da jos un ministru aprobând o moţiune simplă împotriva acestuia. Senatorii şi deputaţii nu mai sunt judecaţi, ca până acum doar de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ci de orice instanţă, care orice cetăţean.La capitolul justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii are în plus 2 membri din rândul societăţii civile, dar mandatul se scurtează de la 6 la 4 ani. În plus, şeful CSM nu mai poate fi un procuror, ci doar un judecător.Prin revizuire regiunile figurează în legea fundamentală alături de judeţe, oraşe şi comune.Tot ca noutate, Constituţia revizuită recunoaşte rolul Bisericii şi al celorlalte culte, al Casei Regale şi al minorităţilor în istoria şi dezvoltarea statului român.

Proiectul merge către Consiliul Legislativ care va avea cinci zile la dispoziţie ca să dea un aviz.

Săptămâna viitoare se încearcă ca acest proiect să fie trimis la CC, care la rândul ei are 10 zile, ca să se pronunţe pe marginea constituţionalităţii articolelor modificate. În toamnă, Senatul va lua în discuţie, în plen, noua formă a Constituţiei, în plenul celor două Camere putând interveni modificări.

2. Statutul parlamentarului din nou "în aer"
Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au respins superimunitatea parlamentarilor. Aceştia au decis că statutul parlamentarilor este necostituțional, ca urmare a sesizării președintelui Traian Băsescu. Statutul trebuie astfel să se întoarcă în Legislativ pentru a fi pus în acord cu prevederile legii fundamentale și observațiile făcute de CCR.

Legea a ajuns pentru prima dată pe masa preşedintelui la începutul anului. Şeful statului a refuzat să o promulge şi a întors legea în parlament pentru reexaminare, pe motiv că oferă protecţie aleşilor incompatibili.Premierul l-a acuzat atunci pe şeful statului că întârzie aplicarea unor reduceri de cheltuieli prevăzute în noul statut.

În cea de-a doua variantă a actului normativ, a fost majorată de la 15 la 45 de zile perioada în care aleşii pot fi declaraţi incompatibili. De această dată, Partidul Democrat Liberal a reclamat la Curtea Constituţională tocmai majorarea acestei perioade doar pentru parlamentari.

Argumentele puterii nu au contat în faţa judecătorilor Curţii, care au admis sesizarea democrat- liberalilor şi au întors legea la Parlament. Cea de-a treia formă a legii şi-a atras o nouă contestaţie din partea Opoziţiei, pe motiv că este ilegală sancţionarea disciplinară cu interzicerea participării la şedinţe a aleşilor aflaţi în conflict de interese.

Deşi această prevedere a fost eliminată din statut, preşedintele a refuzat din nou să promulge legea şi a mai depus o contestaţie la Curte. El susţine că obligativitatea ca procurorii să prezinte Parlamentului motivaţia pentru care cer ridicarea imunităţii încalcă separaţia puterilor în stat.

Potrivit acestei prevederi, parlamentarii ar fi avut libertatea să judece temeinicia probelor procurorilor şi să refuze ridicarea imunităţii unui coleg.

Conform procedurii, CCR trebuie să redacteze motivarea deciziei, care va fi trimisă Parlamentului și se va da un vot. Pe de altă parte, un nou statut va putea fi pus în acord cu prevederile Curții și va intra în vigoare probabil numai la toamnă, din moment ce parlamentarii intră în vacanță.

3. Votul consultativ din parlament pentru noul referendum
Plenul reunit al Parlamentul a respins avizul favorabil dat de comisiile juridice la solicitarea preşedintelui Traian Băsescu privind organizarea unui referendum pentru un parlament unicameral cu 300 de aleşi. Grupurile parlamentare ale PSD şi PDL au votat pentru propunerea preşedintelui Băsescu, în timp ce PNL a votat împotrivă. Grupurile parlamentare ale PPDD şi UDMR s-au abţinut la vot. Avizul Parlamentului a fost unul consultativ.

Traian Băsescu le-a cerut românilor să se exprime asupra trecerii la Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari odată cu alegerile prezidenţiale din 2009.
Prezenţa la urne a fost de aproape 51 la sută. Aproximativ 78% din alegători s-au pronunţat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari.Referendumul a fost validat de Curtea Constituţională, dar singura formaţiune care cere aplicarea rezultatului referendumului din 2009 este Partidul Democrat Liberal.Celelalte formaţiuni susţin că acea consultare populară nu a fost decât un vehicul electoral pentru realegerea lui Traian Băsescu în fruntea ţării.

4. Conducerea ICR debarcată

Andrei Marga și-a dat demisia de la conducerea Institutului Cultural Român, chiar în ziua în care senatorii ceruseră revocarea lui. Parlamentarii îi reproșează președintelui Institutului Cultural Român că nu a depus raportul de activitate al instituției.

Preşedintele Comisiei pentru buget-finanţe din Senat, Cosmin Nicula (PSD), a spus că  Marga a depus un raport de activitate pe 2012 al instituţiei incomplet, calificând documentul drept „o fiţuică”.

Ulterior, Marga a precizat că raportul de activitate pe 2012 al ICR depus la Senat conţine toate informaţiile privind perioada menţionată, precum şi date referitoare la activităţile din primul trimestru al anului 2013.

Andrei Marga spune, însă, că, de când a fost numit în funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român, în data de 11 septembrie 2012, a fost supus defăimărilor, „tipice înţelegerii primitive a politicii”.

El a ţinut să menţioneze că de când conduce ICR, „s-a intrat într-o nouă interacţiune cu mediul economic, cu personalităţile şi institutele din ţară”, că „s-a revenit la folosirea chibzuită a resurselor” și că „nici o altă instituţie publică a României nu s-a schimbat atât de mult, într-un timp atât de scurt”.

5. "Succesul" privatizării CFR Marfă cu licitant unic

La privatizarea CFR Marfă a fost meci unu la unu. Doar Grupul Feroviar Român a mai rămas pentru etapa finală. Transferoviar a tras puțin pe o linie secundară şi a rămas grupul care era favorit de la început, cel controlat de Gruia Stoica. Era cel mai puternic din grupa celor trei care au vrut CFR Marfă, fiind favorit chiar înainte de a începe toată această procedură.

„A fost o privatizare cu pistolul la tâmplă, dar asta nu înseamnă că am încălcat cu ceva legislația română sau orice tip de principii privind privatizarea”, a spus Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor.

A fost evident un pistol ținut de FMI, căci erau toate șansele ca vânzarea să nu se facă. Și nimic nu garantează finalizarea privatizării.

Țeava se îndreaptă acum spre tâmpla altui actor din aceasta piesă, câștigătorul Gruia Stoica, proprietarul Grupului Feroviar Român.

Pe lângă prețul plătit pentru 51% din CFR Marfă, Grupul Feroviar Român și-a asumat datorii comerciale de 100 de milioane de euro, căci cele la stat au fost șterse. E o sumă mare, dar are avantajul că poate fi eșalonată pe mai mulți ani. Ceea ce nu se poate spune despre prețul pe acțiuni, 202 milioane de euro. Termenul de plată este de două luni de la semnarea contractului. E o sumă uriașă, chiar și marile grupuri aprobă cu greu finanțări mari, iar acum este o perioadă ceva mai dificilă pe piețele financiare cu restrângere a lichidități.