Share
23 Oct 2016 - 00:00

AMOS News a monitorizat cele mai importante evenimente înregistrate în această săptămână: 
1.Cacealmaua vizelor canadiene

Dezamăgire pentru romanii care doreau sa calatoreasca liber in Canada. Desi, presedintele Klaus Iohannis a anuntat ca de la sfarsitul anului viitor vom putea calatori in Canada fara vize, lucrurile sau schimbat pentru ca intre timp a aparut o problemă: o regiune din Belgia se opune. "Romania va continua negocierile cu Canada pentru liberalizarea vizelor indiferent de rezultatul acordului CETA, a dat asigurari, vineri, presedintele Klaus Iohannis, dupa ce ministrul canadian al comertului, Chrystia Freeland", a anuntat esecul negocierilor purtate cu reprezentantii regiunii valone. Freeland a aratat ca Valonia mai are rezerve fata de CETA, iar la Consiliul European nu s-a ajuns la un acord cu aceasta regiune.
Totusi, Comisia Europeana nu a renuntat la semnarea tratatului de liber-schimb cu Canada (CETA), in pofida esecului ultimelor negocieri purtate vineri de aceasta tara cu regiunea francofona belgiana Valonia, care a blocat semnarea acordului, au declarat surse comunitare agentiilor EFE si Reuters.
'Negocierile incepute in aceasta dimineata cu guvernul regional din Valonia au intrat in impas (...) Comisia Europeana nu considera ca acesta este sfarsitul procesului ce deschide calea semnarii tratatului incheiat intre UE si Canada' a declarat una dintre aceste surse. Asta, in conditiile in care eliminarea vizelor era conditia pusa de Romania pentru a semna acordul comercial Uniunea Europeana-Canada, mai pe scurt, CETA. Luni seara este termenul limită până la care Belgia va decide dacă susţine CETA
Uniunea Europeană şi Canada au stabilit pentru Belgia un termen-limită până luni seara pentru a decide dacă susţine parteneriatul comercial UE-Ottawa (CETA), iinformează de Le Figaro. Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, va purta negocia până luni seara cu Charles Michel, premierul Belgiei, pentru găsirea unui numitor comun. În cazul în care răspunsul va fi negativ, premierului canadian, Justin Trudeau, nu se va mai deplasa la Bruxelles, conform sursei citate.

 

 

2.Apelul lui Tăriceanu la greva parlamentară față de cererile DNA
Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a lansat un apel către parlamentarii "să refuze a se mai pronunța în vreun fel până la finalul legislaturii asupra cererilor venite de la DNA"."Dacă dosarele respective au așteptat atâția ani, înseamnă că nu este nicio urgență și ele pot să mai aștepte ca viitorul Parlament să se pronunțe", evidentiază Tăriceanu, duminică seara, într-un "Apel către parlamentari"."Când DNA trimite la repezeală un dosar la Parlament, parlamentarii trebuie să se conformeze, pentru că altfel sunt certați de președintele Iohannis și de alți membri ai corului prezidențial. Simultan, cei suspectați de DNA sunt supuși unor presiuni de a demisiona. Dubla măsură s-a văzut limpede când procurorul-șef al DNA a fost acuzat de plagiat, dar corifeii cinstei și codurilor de integritate s-au uitat în altă parte și au uitat principiile valabile doar pentru ceilalți", susţine Călin Popescu-Tăriceanu, potrivit unui comunicat de presa. Solicitarea vine pe fondul nemulţumirii pe care şeful Senatului o are faţă de activitatea DNA, care potrivit acestuia: "nu mai slujește demult Justiția, ci, în spatele paravanului luptei necesare și legitime cu corupția, a devenit prea adesea un instrument folosit pentru anihilarea adversarilor politici ai celor care dirijează pe căi oculte activitatea acestei instituții"."Scenariul din campania electorală pentru alegerile locale, când DNA a scos în public cu surle și trâmbițe mediatice tot felul de dosare inconsistente, motiv pentru care au fost respinse de instanțe sau despre care nu s-a mai auzit nimic, dar care și-au atins atunci scopul eliminării din cursă a unor candidați nedoriți și incomozi, se repetă acum înaintea campaniei pentru alegerile parlamentare. Întâmplări vechi, petrecute cu 5, 6, 7 sau 8 ani în urmă, revin tocmai acum în atenția procurorilor de la DNA, coincidență, cu doar 2 luni înainte de alegeri. Așa cum n-am crezut vreodată în arestările făcute vineri, tot astfel nu am încredere în acest mod de operare al DNA", a mai arătatat președintele Senatului, conform sursei citate.

3.Intrarea lui cioloș în campania electorală cu Platforma 100 - 10 propuneri pentru România
Premierul Dacian Cioloş şi-a lansat luni seara Platforma România 100 (România la 100 de ani), pe Facebook, argumantând că ea conţine 10 principii ale unei guvernări, însoţite de un portofoliu de proiecte naţionale. Deşi, premierul susţine că îşi menţine decizia de a nu candida la alegerile parlamentare din decembrie, platforma prezentată pare o oferta prezentată partidelor care ar putea să îl susţină ca premier în viitorul guvern. "Din punctul meu de vedere, un proiect de guvernare după alegerile din 11 Decembrie 2016 ar trebui dezvoltat în baza unor principii asumate public, susţinute de partidele, de oamenii politici, de grupurile civice sau organizaţiile societăţii civile, de oamenii de afaceri, de fiecare dintre noi, cei care credem că această schimbare e necesară. (...) Am promis că nu voi candida în aceste alegeri şi că nu mă voi implica politic pe durata acestui mandat. Decizia mea rămâne fermă, iar Guvernul pe care îl conduc rămâne unul independent. Mandatul de Premier pe care l-am preluat în noiembrie 2015 a avut obiectivul de a asigura stabilitatea politică şi economică a ţării. Totodată, a avut rostul de a da partidelor politice răgazul necesar să se reformeze, să recâştige încrederea oamenilor, să se deschidă mai mult spre societate. Unele partide nu par să fi mers pe această cale. Acest an de guvernare excepţională, independentă politic, a fost pentru ele doar o formă de a trage de timp, pentru a lăsa să se domolească energiile descătuşate de #Colectiv. În esenţă, modul lor de a se raporta la oameni, la alegători, a rămas acelaşi", a scris Cioloş pe Facebook. Premierul mai spune că propune Platforma România 100, o platformă pentru a recâştiga "încrederea în România şi în noi înşine", iar titlul este motivat de faptul că, în 2018, România va celebra centenarul Marii Uniri. "100 de ani au însemnat cicluri dramatice, de la totalitarism către democraţie, de la războaie şi crize profunde la integrarea în NATO şi Uniunea Europeană. Dacă vrem ca România să crească, avem nevoie de o reformă profundă a statului. Avem nevoie de o reîmprospătare profundă a clasei politice, de principii pe care noi, ca societate, să ni le asumăm dincolo de angajamente politice şi cicluri electorale", a mai scris Cioloş, la prezentarea documentului care stă la baza acestui proiect pe Facebook si pe site-ul ro100.ro. De asemenea, siteul include si o trimitere catre o petitie de sustinere a platformei,unde se adunasera, pana marti dimineata, zeci de mii de semnaturi.

4.Primul înalt cap bisericesc acuzat de corupție
Premieră la DNA! Procurorii anticorupție l-au pus sub urmărire penală pe ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Este prima faţă bisericească acuzată de corupţie. Slujitorul Domnului este acuzat de complicitate la luare de mită şi instigare la fals.  
Pe de altă parte, avocata Înalt Preasfințitului Teodosie, Maria Vasii, a declarat presei, în legătură cu începerea urmăriri penale față de clientul său, că au existat lucrări noi care nu au fost evaluate de către procurori. Aceasta a susținut că în convorbirile aflate la dosar nu era absolut nimic infracțional și ca atare nici nu puteau să stea la baza redeschiderii urmăririi penale. Vasii precizează că la vremea respectivă s-a decis scoaterea de sub urmărire penală.
"Vă garantez că nu există nimic nou și nimic serios în această acuzație. În acele transcrieri este de fapt proba deplină în apărare pentru că acele convorbiri arată că ÎPS nu a săvârșit nicio infracțiune, sunt doar redări ale acestor convorbiri făcute rezumativ. În aceste precizări rezumative avem o altă stare de fapt decât cea care a fost relatată în declarația scrisă a denunțătorului", a argumnentat Vasii în faţa jurnaliştilor.

5. Marșul unionist, prilej de acuze între politicieni
Circa 2000 de persoane (conform unui post TV) au participat, sambata, la marsul intitulat "Lupta pentru Basarabia" prin care li s-a cerut politicienilor asumarea ca proiect de tara a unirii Romaniei cu Republica Moldova. Demonstrantii au incercat sa rupa cordoanele de jandarmi amplasate in Piata Victoriei, sa forteze intrarea pe Calea Victoriei si sa mearga spre Piata Universitatii, desi aceasta deplasare nu era prevazuta in traseul aprobat de autoritati. 5 protestatari au fost retinuti, printre care si unul dintre organizatori. Incidentele de la marsul unionistilor au dat prilejul partidelor sa-si lanseze acuzatii reciproce sau la adresa Guvernului, in functie de agenda electorala a fiecarei formatiuni. Alina Gorghiu a acuzat administratia Capitalei si Jandarmerie cerandu-le sa permita manifestarea pasnica a oamenilor. Pe de alta parte, Gabriela Pandele i-a raspuns dand vina pe Guvern si Jandarmerie. Ediul spune ca Primaria nu a fost implicata in decizia de retinere a celor 5 manifestanti. Si seful PMP, Traian Basescu, a lansat un atac la adresa Guvernului ''Pentru violenta jandarmilor impotriva unionistilor din Republica Moldova si Romania, Ministrul Afacerilor Interne si Dacian Julien Ciolos trebuie sa dispara din viata publica. (...) L-ati ridicat pe George Simion, unul din liderii unionistilor, ca sa faceti frumos in fata Germaniei si a Federatiei Ruse'', a scris fostul sef de stat pe Facebook.

 

Format: 

Topic: