Share
24 Ian 2016 - 00:00

1.Vizita lui Ciolos in Franta
Aflat intr-o vizita oficială de 2 zile la Paris, unde s-a intalnit cu presedintele Frantei, premierul Dacian Ciolos a vorbit, pentru presa franceza, despre pozitia tarii noastre față de actuala criza a Uniunii Europene.
Europa este in mare dificultate in ceea ce priveste problema migratiei si Romania considera ca solutia trebuie sa fie gasita prin dialog intre toate statele membre ale Uniunii Europene, a recomandat premierul Dacian Ciolos, intr-un interviu pentru posturile France 24 si Radio France International, la finalul vizitei sale oficiale de doua zile efectuate in Franta.
Referitor la problema stringentă a migranților care ne sunt atribuiți în mod forțat, Cioloș a subliniat că acest mecanism trebuie sa ramana voluntar.
'Romania a spus clar ca nu se poate concepe un mecanism automatic de distribuire a migrantilor, pe baza unor cote obligatorii, ca acest mecanism trebuie sa ramana voluntar si ca, in functie de posibilitatile de asimilare si integrare a acestor migranti, Romania poate face eforturi alaturi de celelalte state, dar eforturi care pot fi facute in mod real. Ne mentinem aceasta pozitie', a spus Ciolos. 
Cioloș a mai vorbit despre spatiul Schengen si rolul acestuia in contextul crizei migratiei. Premierul a arătat că in prezent sunt indeplinite conditiile pentru ca Romania sa fie acceptata ca membru in Schengen. 'Evident ca nu avem interesul sa intram intr-un spatiu Schengen care nu ar functiona. Nu vrem sa intram in spatiul Schengen doar pe hartie. Vrem sa beneficiem de realitatile din teren si, desigur, sa ne asumam responsabilitatile care ne revin', a punctat premierul. 
Șeful Executivului de la Bucureşti a mai prezentat oficialilor francezi prioritățile mandatului său și a subliniat angajamentul Guvernului României pentru intensificarea dialogului în domeniile de interes comun.
Discuțiile au vizat consolidarea Parteneriatului strategic cu Franța, dinamizarea cooperării politice şi economice, precum și consolidarea investițiilor reciproce.
De asemenea, a fost evidențiat interesul României pentru menținerea și intensificarea cooperării sectoriale cu Franța într-o serie de domenii de interes comun, printre care infrastructură, energie, cercetare, agricultură, industria agro-alimentară, dar şi pentru Laserul de la Măgurele şi platforma de valorificare a acestuia, faţă de care partea franceză şi-a manifestat interesul.
 

2. CSAT decide(fara argumente) ca nu exista ofiteri acoperiti printre magistrati
CSAT a verificat, prin instituțiile abilitate, veridicitatea declarațiilor depuse de către magistrați.  S-a constatat, în urma verificărilor, că magistrații nu sunt informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
„Din dispoziţia Preşedintelui României, Klaus Iohannis, în anul 2015, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a verificat, în conformitate cu prevederile art. 7, alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, prin instituţiile abilitate, la solicitările Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Ministrului Justiţiei, veridicitatea declaraţiilor judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi, personalului de specialitate juridică asimilat acestora şi personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, în sensul că cei în cauză nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
În urma verificărilor efectuate de către instituţiile abilitate, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
Rezultatele verificărilor au fost comunicate atât Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi Ministerului Justiţiei, în funcţie de instituţia care a solicitat efectuarea acestora.”
Pe de altă parte, șeful Cancelariei Prezidenţiale, Dan Mihalache, spune că CSAT nu are instrumentele necesare pentru a verifica 23.000 de magistraţi şi a emite verdictul că nu există printre ei ofiţeri acoperiţi ai serviciilor secrete. 
Totodată, Mihalache a spus că şi intenţia anunţată de o asociaţie a magistraţilor de a da în judecată CSAT este „hazardată”, pentru că rolul CSAT este prevăzut de lege.
„Dacă mă întrebaţi pe mine este puţin complicat. Nu văd aici foarte bine rolul CSAT şi poate într-o zi această prevedere ar trebui regândită pentru că CSAT nu are instrumente la dispoziţie pentru a verifica 23.000 de magistraţi”, a explicat Mihalache. Potrivit lui Mihalache, CSAT poate doar să trimită declaraţiile pe proprie răspundere catre instituţiile abilitate pentru a vedea dacă în rândul judecătorilor sunt şi ofiţeri acoperiţi.
„Răspunsul instituţiilor acesta a fost (nu există ofiţeri acoperiţi în rândul judecătorilor-n. r.)”, apreciind că CSAT nu are capacităţi proprii pentru a „umbla după ofiţeri acoperiţi”.
Totodată, Dan Mihalache a afirmat că are „anumite dubii asupra acestei proceduri”, însă, „acesta a fost răspunsul instuţiilor statului”.

 

3. Inalta Curte respinge plangerea revolutionarilor pentru redeschiderea dosarului Revolutiei
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins vineri, ca inadmisibilă, plângerea depusă de Asociaţia 21 Decembrie 1989 împotriva deciziei procurorilor militari de clasare a dosarului Revoluţiei. 
"Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petenta Asociaţia 21 Decembrie 1989 Bucureşti, prin reprezentant legal Teodor Mărieş, împotriva ordonanţei din data de 14 octombrie 2015, emisă în dosarul nr.11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare. Obligă petenta la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă", se arată în decizia instanţei. 
Totodată, instanţa a respins cererea de reunire la plângerea depusă de Asociaţia 21 decembrie a 44 de plângeri cu aceleaşi obiect formulate de revoluţionari, urmând ca acestea să fie soluţionate separat de alte complete de judecată de la instanţa supremă. 
Preşedintele Asociaţiei s-a arătat nemulţumit şi de faptul că procurorul de şedinţă, care reprezintă Parchetul Militar, a refuzat să primească la dosar deciziile CEDO, prin care s-a dispus reluarea anchetei în dosarul Revoluţiei. 
"CEDO a reglementat foarte clar că în acest dosar ancheta trebuie făcută de procurori independenţi, care să nu fi avut niciun grad de subordonare în 1989. Procurorul militar, care este astăzi delegat în dosar, este un colonel în subordinea Ministerului Apărării, minister care în decembrie 1989 a tras în populaţie", a mai declarat Teodor Mărieş, conform publicației România Libera. 
 

4. Victoria Nuland - vizita de lucru la Bucuresti, cu indicatii nuantate referitoare la anticoruptie
Dupa o vizita de doua zile la Bucuresti, oficialul american, Victoria Nuland, a sustinut ca lupta anticoruptie trebuie sa continue in Romania. De asemenea, Statele Unite sunt multumite si de cooperarea militara.
Mesajul Administratiei Obama pentru Romania a fost clar: continuati lupta anticoruptie si veti continua sa fiti un partener de nadejde al Statelor Unite, in NATO.
"Pe ansamblu, suntem impresionaţi de munca pe care o face DNA. Susţinem DNA inclusiv în pregătire şi suportul tehnic. Evident, în societățile democratice, este cu adevărat importantă menţinerea unui echilibru între siguranţa cetăţenilor şi dreptul la viaţa privată. Toţi ne luptăm cu asta. Ceea ce este interesant este faptul că instrumentarea cazurilor a avansat la un asemenea nivel aici - îmi amintesc când veneam în urmă cu  câţiva ani şi nemulţumirile erau că niciun caz nu a fost rezolvat - că acum societatea civilă vorbeşte despre acest echilibru, ceea ce este foarte sănătos", a spus Victoria Nuland, în cadrul unei conferinţe de presă.
Nuland a subliniat că România trebuie să arate în continuare că se află pe drumul cel bun. SUA va urmări procesul de alegere a noilor procurori șefi din parchete, a precizat Victoria Nuland. "Este clar că va reprezenta o temă importantă anul acesta. (…) Nu discutăm evident despre persoane, nu pomenim nume, discutăm doar despre faptul că procesul trebuie să fie deschis și transparent și să genereze încredere continuă în rândul populației", a spus oficialul. 
Un alt subiect fierbinte, discutat de oficialul american cu premierul Dacian Ciolos, dar si cu ministrul Apararii, a fost cel al securitatii la frontiera estica a NATO. 
"Evident am început prin a discuta despre alianța noastră grozavă, despre parteneriatul bilateral și parteneriatul de securitate in cadrul NATO. Suntem extraordinari de recunoscători pentru contribuția României ca partener în domeniul securității și ca aliat, pentru angajamentul puternic de a crește bugetul apărării spre 2%. Este un model pentru Alianță. Am văzut cum România caută din greu soluții pentru a achiziționa echipament (militar – n.r.) de ultimă generație, modernizând avioanele F16 și gândindu-se la alte locuri în care poate contribui în cadrul Alianței. Suntem foarte recunoscători pentru contribuția pe care România continuă să o aibă în Afganistan și acum susține eforturile anti-ISIS în Irak. Așadar, România este unul din aliații pe care poți conta, cu care poți lucra oriunde apar provocări", a declarat adjunctul pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice al secretarului de stat al SUA.

5.Liberalii ataca guvernul pentru ca nu modifica legea Alegerilor prin Ordonanta de Urgenta
Liberalii i-au solicitat luni premierului Dacian Cioloş emiterea unei OUG pentru modificarea legii alegerilor locale astfel încât să se revină la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, aşa cum prevedea legislaţia până în 2012. 
Premierul Dacian Cioloş i-a refuzat spunand că nu crede că este democratic ca Executivul să amendeze o lege politică adoptată de Parlament.
"Este vorba despre o lege politică pe care Parlamentul a votat-o. Este deja o lege electorală modificată. S-a decis printr-o înţelegere politică. Guvernul pe care îl conduc este un guvern care nu este implicat politic şi nu cred că este democratic să modifice un guvern prin ordonanţă de urgenţă o lege politică", a declarat premierul Dacian Cioloş, prezent la o dezbatere PNL organizată la Palatul Parlamentului.
Copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, s-a arătat dezamăgită de poziţia premierului: „Referitor la revenirea la scrutinul în două tururi pentru alegerea primarilor, mă aşteptam ca un guvern tehnocrat să dorească asumarea unei astfel de schimbări în legislaţia electorală. Asta, mai ales, având în vedere că în prima schiţă a programului de guvernare asumat de premierul Cioloş, susţinea reintroducerea votului în două tururi. Până la urmă, marţi,19 ianuarie, prim-ministrul a ales o poziţie de neimplicare, probabil şi din teama de a nu fi acuzat de partizanat politic”, a scris Alina Gorghiu pe Facebook. 
Pe de altă parte, presedintele PSD Liviu Dragnea, a declarat, printr-un comunicat de presa, ca nu exista niciun argument legal care sa justifice modificarea legii electorale prin ordonanta de urgenta pentru alegerea primarilor in doua tururi, asa cum a solicitat PNL guvernului Ciolos. 
"Partidul Social Democrat se opune cu fermitate modificarii legilor electorale - legi organice,  prin ordonanta de urgenta, cu doar 4 luni inaintea alegerilor, punct de vedere care i-a fost transmis premierului Dacian Ciolos. In ciuda presiunilor din partea PNL, Guvernul are datoria sa ramana consecvent mandatului pe care l-a primit din partea Parlamentului si sa se abtina de la initiative care nu sunt cuprinse in programul de guvernare.
Legislatia electorala se poate modifica doar printr-o lege si nu printr-o ordonanta de urgenta, cu atat mai putin de catre un guvern tehnocrat, aceasta fiind o tema eminamente politica. In plus, din punct de vedere procedural nu exita niciun argument care sa justifice urgenta unui atfel de demers, la doar cateva luni dupa adoptarea legii electorale, cu o larga majoritate, in baza unui proiect elaborat de o comisie speciala a Parlamentului", a arătat Dragnea.

 

Format: