Publicat: 24 Martie, 2013 - 00:22
Share

AMOS News a monitorizat cele mai importante evenimente înregistrate în această săptămână:

1.Convenţia PDL
2.Criza laptelui
3.Băsescu şi "Trădarea de ţara"
4.Implicaţii ale crizei cipriote
5.Eliberarea lui Năstase

Convenţia PDL

1. Sâmbătă, la Romexpo, 5.000 de democrat-liberali şi-au ales conducătorul. Delegaţii PDL au ascultat moţiunile celor trei candidaţi - Vasile Blaga şi foştii miniştri Elena Udrea şi Monica Macovei - iar apoi au votat. În urma numărării voturilor, Vasile Blaga a fost reales preşedintele PDL cu 2.344 de voturi, Elena Udrea obţinând 2.014, iar Monica Macovei - 209 voturi. Rezultatele au stârnit nemulţumirea taberei Elenei Udrea.

Astfel, după ce Mircea Toader l-a anunţat pe Vasile Blaga drept câştigător al alegerilor pentru şefia PDL, un apropiat al Elenei Udrea, Cristian Petrescu, a anunţat că au contestat rezultatul votului şi au cerut renumătarea voturilor. În acel moment, o parte din delegaţi strigau: "Blaga, Blaga", iar altă parte: "Fraudă, fraudă". "Diferenţa dintre mine şi Vasile Blaga a fost de doar 44 de voturi", a susţinut Elena Udrea.

La rândul lui, primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, s-a declarat dezamagit de echipa de organizare a Convenţiei şi a apreciat că era nevoie "de un pic mai multă diplomaţie, un pic mai mult echilibru în tratarea rezultatului într-o Convenţie atât de împărţită, de focalizată".

Traian Băsescu, în schimb, a postat un mesaj pe Facebook, în care şi-a anunţat despărţirea de PDL, cu menţiunea că va face un nou partid.

De asemenea, Convenţia Naţională extraordinară a PDL a aprobat, sâmbătă, şi modificarea Statutului partidului. Astfel, foştii preşedinţi ai PDL vor face parte automat din Biroul Naţional Permanent, iar numărul de vicepreşedinţi creşte de la 15 la 16.

 

2.Criza laptelui

După scandalul legat de carnea de cal a urmat cel cu paraziţii din peşte, Salmonella din carnea de pui, pesticidele din legume şi fructe, carnea de curcan cu antibiotice şi acum lactatele cu aflatoxină M1.

Din 7 martie, Autoritatea Naţional Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a declanşat o acţiune de control privind stabilirea conţinutului de aflatoxina M1 în laptele crud şi în cel pasteurizat. Până acum s-au prelevat 1.284 de probe de lapte din  fermele de vaci de lapte, centrele de colectare a laptelui, unităţi de procesare şi automate pentru vânzarea directă a laptelui crud.  Din probele analizate, 67 au ieşit pozitive. Ceea ce înseamnă că doar 5 % din laptele verificat conţine o doză mai mare de aflatoxină decât în mod normal.

Însă, oficialii s-au bâlbâit în a da un vinovat concret în acest scandal, ceea ce a înfuriat producătorii de lapte din România, care au cerut demisia ministrului Agriculturii, Dan Constantin.

Fermierii arată că, din cauza faptului că Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi Siguranţă Alimentară (ANSVSA) nu a nominalizat până acum un răspunzător concret, suspiciunile planează asupra întregii industrii, ceea ce a determinat o scădere a vânzărilor produselor româneşti. Mai mulţi fermieri şi-au aruncat laptele pe câmp, afirmând că, în acest ritm, după ce românii au decis să nu mai cumpere lapte din cauza scandalului, fermele lor vor intra în faliment.
 
Producătorii, care au anunţat proteste de amploare, afirmă că în numai o săptămână România a importat deja peste 40 de tone de lapte.


3.Băsescu şi "Trădarea de ţară"

După ce a trimis Parlamentului reexaminarea modificărilor privind Statutul cadrelor militare, preşedintele Traian Băsescu a ieşit la rampă pentru a explica cum încercă USL să pună Armata sub control politic.

Băsescu i-a acuzat pe iniţiatorii modificării Statutului cadrelor militare că au încercat să decapiteze Armata Română de generalii care ţin legătura cu structurile NATO.

Proiectul trimis înapoi în Parlament, calificat de pre?edinte drept "o lege năroadă”, prevedea că generalii şi amiralii pot fi menţinuţi în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare (care la nivelul lunii martie 2013 este de 55 ani şi 6 luni) până la vârstă de 60 de ani, în raport cu nevoile de încadrare, cu aprobarea anuală a conducătorului instituţiei în care activează.

Potrivit pre?edintelui, prevederea îi viza pe generalii care au contribuit la modernizarea Armatei ?i care s-au pregătit împreună cu ofi?erii NATO."Nu sunt generalii lui Mo? Teacă, din genera?ia lui Dogaru”, a spus preşedintele.

Băsescu a explicat ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi promulgat legea de modificare a statutului cadrelor militare, recent ieşită din Senat: 41 de generali ar fi trebuit să treacă în rezervă acum, alţi zece până la sfârşitul anului. Comandamentul forţelor terestre ar fi rămas fără nici un general, la fel şi cel al forţelor navale, iar la comandamentul forţelor aeriene ar mai fi rezistat unul singur. "Trădare de ţară", a strigat şeful statului, asta dacă nu cumva e vorba de prostie, a punctat acesta.


4. Implicaţii ale crizei cipriote

Criza din Cipru a dus la amplificarea sentimentelor anti-euro în acest stat, până în punctul în care doi din trei ciprioţi ar prefera în momentul de faţă ca ţara lor să părăsească zona euro şi să îşi consolideze, în schimb, relaţiile cu Rusia, potrivit unui sondaj citat de agenţia EFE.
 
Sondajul vine la scurt timp după solicitarea Băncii Centrale Europeană şi Fondului Monetar Internaţional de a impozita depozitele din băncile din Cipru drept condiţie la un împrumut acordat acestui stat. Anunţul despre această propunere a cauzat panică în rândul populaţiei şi a obligat băncile să îşi suspende activitatea.

În cele din urmă, propunerea a fost respinsă de Parlament, un vot pe care îl aprobă 91% dintre persoanele intervievate în sondajul citat de EFE.
 
În plus, peste 67% dintre respondenţi au răspuns afirmativ când au fost întrebaţi dacă ţara lor ar trebui să părăsească zona euro şi să se concentreze asupra apropierii de Rusia.

De altfel, decizia parlamentului cipriot de a respinge condiţia troicii a stârnit îngrijorare şi în rândul oficialilor din zona euro, care vorbesc tot mai mult despre un posibil colaps al economiei statului sud-european.

Deocamdată  nu sunt semne că tensiunile financiare din Cipru s-ar extinde şi pe alte pieţe emergente, precum România, dar banca centrală este în alertă.

În cazul unei crize, cel mai periculos aspect este legat de perturbarea fluxurilor de capital. Ca urmare, Banca Centrală trebuie să dea un mesaj pozitiv, care să liniştească investitorii şi să îi determine să nu îşi retragă capitalul din România.


5. Eliberarea lui Năstase

Magistrații Tribunalului București au decis, luni, ca fostul premier al României Adrian Năstase să fie eliberat din închisoare, la aproape 300 de zile de la încarcerarea sa.
 
Completul de la Tribunalul Bucureşti, format din judecătoarele Ioana Cleopatra Şipoteanu, al carei nume apare în dosarul "şpăgarelor" de la Tribunalul Bucureşti şi din judecătoarele Carmen Constanţa Balaci şi Florentina Vasilăţeanu, care le-au înlocuit pe Antonela Costache si Viorica Dinu, arestate pentru luare de mită tot în dosarul "şpăgarelor", a decis, cu opinie majoritară, respingerea recursului DNA în cazul sentinţei Judecătoriei Sectorului 4 şi punerea în libertate a lui Adrian Năstase.

Decizia a fost luată cu o majoritate de 2 la 1. Două din cele trei judecătoare au dispus punerea în libertate a lui Adrian Năstase, în vreme ce al treilea magistrat din complet a decis în sens contrar.

Cel mai probabil, judecatoarea care a votat împotriva eliberarii lui Năstase este Ioana Cleopatra Şipoteanu, care are dosar la DNA şi a facut parte din completul celor două judecătoare arestate recent, Viorica Dinu şi Antonela Costache. Cum s-a votat însă se va afla cu certitudine abia la motivarea deciziei.
 
Eliberarea lui Adrian Năstase vine după o şedinţă extrem de tensionată la Tribunalul Bucureşti. Procurorii l-au acuzat pe Năstase că se crede deţinut politic şi au cerut anularea a 235 de pagini noi din dosar, avocaţii acestuia i-au acuzat pe procurori de discriminare şi de faptul că nu ştiu limba română, întrucât au scris cu dezacorduri în motivarea recursului. Fostul premier al României şi-a susţinut pledoaria finală în faţa magistraţilor şi a declarat că este nevinovat.
 
În discursul final pe care l-a ţinut în faţa judecătorilor, Adrian Năstase a declarat că justiţia nu este o valoare, ci dreptatea. În plus,  fostul premier a adăugat că i se pare foarte interesant că articolele de pe blogul personal au devenit probe indirecte şi şi-a susţinut, din nou, nevinovăţia.