Publicat: 24 Noiembrie, 2013 - 00:00
Share

1. Guvernul şi-a angajat răspunderea pe proiectul de lege privind descentralizarea
Premierul Victor Ponta s-a adresat, marți, deputaților și senatorilor reuniţi în şedinţă comună pentru a-şi asuma răspunderea asupra proiectul legii descentralizării. ”Scopul real al proiectului este aducerea deciziei cât mai aproape de cetăţean”, a spus premierul, în deschiderea prezentării sale.

”Despre reforma statului român s-a discutat foarte mult, s-a făcut foarte puțin, prin aceasta reușim să avansăm cu ceea ce înseamnă un serviciu public mult mai apropiat de cetățean, care poate fi cenzurat de cetățeni și care se află în coordonarea directă a aleșilor. Aș vrea să spun că această temă a fost susținută de toate partidele din România de după 1989. Toată lumea s-a declarat în favoare descentralizării, acum înțeleg că este o singură excepție, PDL, partidul care a devenit din partidul primarilor - partidul antiprimarilor, sunteți toți prezenți”, a precizat Ponta.

PDL a anunţat că va contesta Legea descentralizării la CCR, pe procedură şi pe fond, a anunţat, vineri, deputatul democrat liberal, Mircea Toader.

Potrivit lui Toader, şedinţa Birourilor Permanente ale Parlamentului în care s-a stabilit programul asumării răspunderii pe Legea descentralizării s-a desfăşurat fără cvorum.

"Această procedură de asumare a răspunderii a început cu stângul, deoarece nu a existat cvorum la Birourile Permanente reunite. Am solicitat să se amâne această procedură, pentru că nu a existat cvorum. Noi considerăm că dacă la Camera Deputaţilor există o prevedere că nu e nevoie de cvorum la şedinţele Biroului Permanent pentru Senat trebuie să fie şi din cei 13 senatori au fost prezenţi doar şase", a declarat Mircea Toader.


2. Bugetul pe 2014, aprobat parţial în comisii
Comisiile parlamentului au adoptat, în această săptămână, bugetele mai multor instituţii. Ca de fiecare dată, unii au fost mai mult sau mai puţin mulţumiţi decât alţii. Printre cei vitregiţi de acest proiect de buget se regăseşte Administraţia Prezidenţială. Palatul Cotroceni a rămas fără 300.000 de lei. Curtea Constituţională primeşte, în 2014, cu 50.000 mai puţin, iar CNA cu mai puţin 100.000 de lei.

Nemulţumiţi sunt şi cei de la SIE. Directorul SIE, Teodor Meleşcanu, a declarat, vineri, că reducerile din bugetul Serviciului pentru anul 2014 vor face imposibilă finanţarea a aproximativ 10% din posturile instituţiei şi afectează recrutarea de personal, ceea ce va avea efecte în următorii zece ani.

Bugetul Ministerului Sănătăţii şi cel al CNAS, de 7,8 miliarde lei, respectiv 22,5 miliarde lei, au primit avize favorabile, vineri, din partea comisiilor parlamentare de resort, cu două amendamente, unul vizând creşterea cu 40 de milioane de lei a sumei alocate stomatologiei.

De suplimentări a avut parte şi bugetul Societăţii Române de Televiziune pe anul 2014, în cuantum de 179,9 milioane de lei, care a fost avizat favorabil de Comisiile de cultură din Parlament, care au adoptat şi un amendament pentru suplimentarea acestei sume cu 3,1 milioane de lei, pentru reluarea emisiei TVR în Republica Moldova.

Bugetul Ministerului Educaţiei pentru 2014, de 22 de miliarde de lei pentru învăţământ şi 1,9 miliarde de lei pentru cercetare, a fost avizat favorabil, vineri, cu majoritate de voturi, de către comisiile parlamentare, care au adoptat şi 67 de amendamente.

Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a spus că este mulţumită de bugetul primit de MT şi declarat, în şedinţa comisiilor, că proiectul de buget al instituţiei pe 2014 este în sumă de 6,4 miliarde lei, aproximativ un milliard şi jumătate de euro, veniturile proprii fiind de doar 4 milioane de lei. Bugetul ministerului pe acest an a fost de 6 miliarde de lei.

Totodată, bugetul Ministerului Afacerilor Externe pe 2014 a fost amânat pentru a fi dezbătut duminică, de la ora 17,00, în comisiile reunite de politică externă ale Parlamentului. Marți comisiile de specialitate ale Legislativului au avut discuții preliminare. Aleșii au propus 16 amendamente la proiectul prezentat de Guvern.


3. Înfiinţarea unei subcomisii de anchetă privind modul în care Ioana Băsescu a primit un credit imobiliar pune pe jar USL
Biroul Permanent al Senatului a decis, luni, cu 10 voturi "pentru", două abţineri şi un vot "împotrivă", înfiinţarea unei subcomisii de anchetă privind modul în care Ioana Băsescu, fiica cea mare a preşedintelui, a primit un credit imobiliar de aproximativ 1 milion de euro de la CEC Bank.

Subcomisia ar activa în cadrul Comisiei de Buget-Finanţe din Senat, urmând să verifice dacă acest credit a fost obținut cu respectarea procedurilor legale.

Săptămâna trecută, premierul declara că a discutat cu PSD despre constituirea a două comisii de anchetă pentru retrocedările din Ardeal şi implicarea unor instituţii ale statului în achiziţionarea de terenuri pentru persoane private, el menţionând: "Cazul Călăraşi".

"Cazul Călăraşi" a provocat zânzanie în USL pentru că liberalii nu au susţinut înfiinţare acestei comisii.
"PNL nu a luat o decizie privind anchetarea preşedintelui Traian Băsescu în "afacerea Călăraşi" propusă, marţi, de premierul Victor Ponta, a declarat, miercuri, liderul liberal de la Camera Deputaţilor, George Scutaru, fiind mandatat de Crin Antonescu să facă această declarație.

"Nu există o decizie în PNL pentru înfiinţarea acestei comisii", a spus Scutaru.

De altfel, Uniunea Naţională a Notarilor Publici a anunţat, joi, că contractele de ipotecă şi de vânzare-cumpărare pentru terenul de aproape 300 de hectare din judeţul Călăraşi semnate de fiica cea mare a preşedintelui, Ioana Băsescu, au fost încheiate conform legii.

Ioana Băsescu a cumpărat un teren de aproximativ 300 de hectare în judeţul Călăraşi, cu credit ipotecar de peste un milion de euro de la CEC Bank.


4. Raportul Comisiei speciale pentru Roșia Montană a fost trimis Parchetului General
Raportul Comisiei speciale pentru Roșia Montană, care propune respingerea proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auroargentifere din perimetrul Roșia Montană și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România a fost trimis Parchetului General.

Social-democrata Gabriela Firea, membră a Comisiei speciale, a spus că momentul în care s-a acordat licența de exploatare pentru acest proiect este anul 1998, iar cel care a făcut acest demers a fost Radu Berceanu.
"Românii trebuie să afle ceea ce se spune astăzi de la această tribună că nu trebuie să se cunoască, și anume că în momentul în care s-a acordat licența de exploatare, în 1998, nu în 2013, sau în 2012, guvernul de atunci, printr-un domn ministru, și prin președintele Agenției Naționale de Resurse Minerale, au considerat ca statul român trebuie să primească de la investitorul canadian următoarele 'beneficii': zero locuri de muncă, zero investiție în poluarea istorică și în accidente ecologice, zero în prezervarea patrimoniului cultural (...), nicio penalitate în cazul nerespectării unor minime condiții stabilite în AGA și în Consiliul de Administrație", a spus senatorul PSD.

"Această comisie specială a fost, de fapt, o comisie de anchetă. (...) Au pus la acest dosar diferite probe cu care se va sesiza sau nu Parchetul General. (...) Eu rămân cu un gust amar, căci asistăm la analizarea unui raport al unei comisii de anchetă", a adăugat senatorul PDL Alexandru Pereş.

 

5.Patru proceduri de infringement împotriva României
Comisia Europeană a lansat patru proceduri de infringement împotriva României în domeniul mediului, pescuitului şi controalelor oficiale.
Prin pachetul lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor care le revin statelor membre în temeiul tratatelor, Comisia Europeană inițiază acțiuni în justiție împotriva statelor membre care nu și-au îndeplinit în mod corespunzător obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii care acoperă numeroase sectoare au scopul de a asigura aplicarea corectă a legislației UE în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Comisia Europeană cere de urgență Italiei, României și Sloveniei să trimită detalii cu privire la modul în care legislația UE privind depozitarea mercurului metalic considerat deșeu este pusă în aplicare în legislația lor națională. După ce s-a constatat că statele membre în cauză nu au respectat termenul limită inițial, și anume 15 martie 2013, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere acordând statelor membre două luni pentru a răspunde. Întrucât nu s-a primit niciun răspuns, Comisia trimite un aviz motivat. În cazul în care Italia, România și Slovenia nu acționează în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE.

Comisia a adresat României un aviz motivat referitor la nerespectarea obligațiilor de a asigura schimbul electronic direct de informații relevante în domeniul pescuitului cu alte state membre.

În temeiul Regulamentului UE privind controlul în domeniul pescuitului (CE) nr. 1224/2009, statele membre au obligația de a institui infrastructura necesară pentru a opera un sistem de schimb de date electronice a datelor din sectorul pescuitului. Lipsa unui astfel de sistem ar putea împiedica navele aparținând altor state membre să debarce sau să vândă pește în România. De asemenea, navele de pescuit din România ar putea fi împiedicate să debarce în porturile din alte state membre. Sistemul ar trebui să conțină informații precum date ale sistemului de monitorizare a navelor, informațiile din jurnalul de pescuit, cele cu privire la debarcare și alte declarații. Aceste cerințe sunt obligatorii începând cu 1 ianuarie 2010, pentru toate statele membre. Aplicarea integrală și corectă a normelor UE în domeniul pescuitului reprezintă o prioritate pentru Comisie și are scopul de a garanta practici de pescuit sustenabile pe teritoriul UE.

În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate trimite România în fața Curții de Justiție a UE.