Publicat: 8 Septembrie, 2013 - 00:00
Share
AMOS News a monitorizat cele mai importante evenimente înregistrate în această săptămână:
1. Autorităţile locale încalcă Constituţia României: Cetăţenii nu au garantat dreptul la integritate fizică din cauza colţilor nemiloşi ai câinilor comunitari
Un caz cutremurător a trezit din "somnul de veci" conştiinţa autorităţilor adormită de indolenţă şi interese meschine. Moartea cumplită a unui copil de doar patru ani provocată de fiarele sălbatice care populează străzile Capitalei şi nu numai le-a amintit autorităţilor că cetăţenii au făcut peri albi aşteptând o soluţie concretă în privinţa problemei câinilor comunitari. Fiecare arată cu degetul spre altcineva şi nimeni nu îşi asumă vina pentru faptul că în loc să dispară în totalitate de pe străzi, câinii s-au înmulţit consistent în ultimii ani. Primarul general al Capitalei Sorin Oprescu aruncă vina pe birocraţie, iar ministrul Liviu Dragnea spune că vinovate sunt ONG-urile care blochează aplicarea legii. Cu siguranţă că unele dintre aceste organizaţii sunt vinovate având în vedere că beneficiază de fonduri de la primărie şi nu fac altceva decât să trimită în stradă patrupedele criminale pe motiv că le îngrijesc de la distanţă. Este clar că nu este vorba doar despre o marea de iubire purtată de om câinilor pentru motivul că nu sunt luaţi de pe străzi, ci de multe interese economice meschine pentru a ţine câinii printre oameni. Victimele unor astfel de interese sunt, până la urmă, şi câinii care nu sunt fericiţi pe străzi pentru că sunt neglijaţi, dar mai ales cetăţenii care cad victime ale colţilor fiarelor sălbatice. Omul este într-un permanent pericol pe străzi!
 
Mama lui Ionuţ, copilul de doar patru ani care a fost mutilat de către o haită de câini în zona Parcului Tei din Capitală a scris pe Facebook despre Articolul 1, aliniatul 5 din Constituţia României: - "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie." -, şi Articolul 22, aliniatele 1 şi 2 - (1) "Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate", (2) "Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant". "Aş vrea să înţeleg cum se garantează «integritatea fizică şi psihică a unei persoane» din moment ce haitele sălbatice de bestii ucid fiinţe lipsite de apărare!?!?", se întreabă mama copilului, sfâşiată de durere, pe contul ei de Facebook.
 
Bunica băieţelului ucis de câine, Aurica Anghel, a declarat: "Să-l vedeţi cum este. Nu mai are o mână, capul e luat. Tot, tot, tot.... La faţă e tumefiat". Femeia a precizat că este distrusă de durere şi de faptul că nu înţelege cum a fost posibil aşa ceva. Bunica lui Ionuţ crede că toţi câinii maidanezi trebuie să fie omorâţi: "Să-i omoare pe toţi, unul să nu rămână, să-i facă săpun". Aurica Anghel a mai spus că şi fratele lui Ionuţ, de 6 ani se află în stare de şoc şi că se simte vinovat de moartea micuţului."Primele cuvinte ale lui au fost «bunica, Ionuţ gata, nu mai e, a murit. Cinci câini erau pe el şi eu am scăpat». Atât a putut să spună. Mi-a spus: «bunica, îţi spun ceva, dar nu mă baţi». El n-a mai spus nici la cine l-a scăpat pe el că are un frate şi că l-au mâncat câinii", a spus Aurica Anghel, citată de rtv.net.
 
Ca urmare a acestui eveniment tragic, preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului emiterea unei ordonanţe care să dea posibilitatea eutanasierii câinilor comunitari care nu au fost adoptaţi de către populaţie într-un termen stabilit. Mai puţin curajos decât preşedintele s-a dovedit a fi edilul Capitalei, Sorin Oprescu, care se piteşte după "fusta" cetăţenilor şi cere organizarea unui referendum în care să îi întrebe pe bucureşteni dacă sunt sau nu de acord cu eutanasierea. Evident, că acest referendum ar tergiversa lucrurile şi ar fi doar un "mijloc de presiune" pentru Parlament ca să să se ia o decizie mai repede. Aceasta ar fi şi părerea preşedintele Senatului, Crin Antonescu, care nu este de acord cu propunerea primarului general, Sorin Oprescu, de a organiza un referendum în București pe tema câinilor vagabonzi, arătând că voința cetățenilor este deja cunoscută – nu mai vor câini de străzi.
 
"Îmi spun o părere personală, ca simplu cetăţean şi locuitor al Bucureştiului: referendumul nu are ce să comunice nou despre voinţa cetăţenilor. Răspunsul e clar: niciun bucureştean, şi cel mai mare iubitor de câini - şi mă număr printre iubitorii de câini - nu vrea să existe vreun câine vagabond pe stradă. Şi atunci, la ce să fac referendum?", a spus Antonescu, la Cluj. Liderul PNL susține însă propunerea președintelui Traian Băsescu, care a făcut apel la Guvern să emită o OUG prin care să stabilească "un termen scurt sau rezonabil" în care persoanele care doresc să adopte câinii maidanezi, iar animalele neadoptate în acest termen să fie eutanasiate. Acesta susține că "este mai logic" ceea ce a propus Traian Băsescu, apreciind că astfel "măcar o luăm pe o cale”.
 
În fine, ce vor face până la urmă rămâne de văzut, dar cu siguranţă victime ale acestor câini vor mai fi multe.... având în vedere că legea este atât de confuză, politicienii extrem de stângaci şi
experienţa româneacă ne aminteşte faptul că până se rezolvă o problemă în România mai trec câteva generaţii....
 
 
2. Aurul de la Roşia Montană, binecuvântare sau blestem?
Unul dintre cele mai controversate proiecte ale României - Roşia Montană a fost aprobat joi de către Executiv şi transmis Parlamentului pentru ca "Guvernul să nu poată fi dat în judecată de către Gold Corporation"...
 
"Eram obligat, conform legii, şi încerc să explic celor care vor să mă audă, că în conformitate cu legea actuală trebuia să dau aviz şi să pornească Proiectul Roşia Montană. Ei au îndeplinit toate condiţiile cerute de lege. Tocmai pentru că am considerat că nu e bine să fac acest lucru, am trimis legea în Parlament ca să fie o dezbatere reală. Asta e situaţia şi din acest motiv dacă nu făceam absolut nimic urma să plătesc nu ştiu câte miliarde despăgubiri firmei respective. Eu nu vreau să plătesc din banii dumneavoastră, din banii contribuabilului, despăgubiri pentru nişte contracte încheiate din 1998 încoace. Eu vreu să existe o decizie a Parlamentului", a dat explicatii premierul Victor Ponta, la finalul unei vizite în judeţul Călăraşi. Paradoxal, premierul a anunţat că nu va vota în sprijinul acestui proiect în Parlamentul României din cauza pericolului pe care îl reprezintă exploatarea pentru mediu.
 
Rosia Montana este impartita intre cei care nu vor sa plece si cei care isi vand casele companiei de exploatare. Ecologistii cred ca zona va fi distrusa. Traditionalistii nu isi lasa locuintele, iar minerii spera ca exploatarea o sa ii ajute sa castige bani.
 
Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest. Guvernul a făcut public, pe 4 septembrie, proiectul de lege privind exploatarea auriferă de la Roşia Montană. Conform acestuia, proiectul aduce redevenţe de 6% din valoarea producţiei de aur şi argint, mii de locuri de muncă şi sute de milioane de dolari la bugetul de stat. Specialiştii apreciază că vor ajunge la bugetul de stat aproape 600 milioane de dolari din redevenţe. Dividentele încasate de România drept acţionar sunt calculate la 580 de milioane, iar impozitul pe profit - 450 de milioane de dolari. În total, statul ar încasa 2,3 miliarde de dolari, la un preţ al aurului de 1200 de dolari pe uncie.
Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern. Proiectul a stârnit foarte multe opinii contra. Majoritatea politicienilor se declară împotriva exploatării gazelor de şist. În fiecare zi au fost organizate proteste în stradă împotriva validării proiectului. Protestatarii cer retragerea proiectului de lege ce reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, anularea contractului cu Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România şi introducerea zonei Roşia Montană în patrimoniul Unesco.Proteste similare celor de la Bucureşti au fost organizate şi în alte oraşe din ţară.
 
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că intenţionează să declanşeze un referendum pe această temă pentru a se lua o hotărâre conform dorinţei majorităţii. Ideea a fost îmbrăţişată şi de către premierul Victor Ponta: "Dacă preşedintele Traian Băsescu, conform atribuţiilor sale constituţionale, consideră util să declanşeze un referendum, cred că e o idee foarte bună", a declarat Ponta.
 
Exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni.
 
 
3.DIICOT a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale împotriva lui Varujan Vosganian şi Adriean Videanu
Şeful DIICOT a cerut, luni, procurorului general să sesizeze Senatul, respectiv preşedintele României, pentru începerea urmăririi penale împotriva foştilor miniştri ai Economiei Varujan Vosganian şi Adriean Videau acuzaţi de subminarea economiei naţionale.
 
"Din referatul întocmit de către procurorii D.I.I.C.O.T. rezultă suspiciunea rezonabilă că, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, VARUJAN VOSGNIAN, iar în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, VIDEANU ADRIEAN, în calitate de miniştri ai economiei, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr 6 ordine, respectiv trei Memorandumuri, în scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către învinuitul IOAN NICULAE şi au utilizat SNGN ROMGAZ SA (unitate naţională de interes strategic) în interesul privat al SC INTERAGRO SA, acordând discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către SC INTERAGRO SA, peste plafoanele practicate de SNGN ROMGAZ SA, precum şi gaze naturale doar din producţia internă, cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care SC INTERAGRO SA înregistra debite mari la plata gazelor consumate, cauzând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane USD.
Activitatea grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de IOAN NICULAE viza fapte de natură să submineze economia naţională prin folosirea SNGN ROMGAZ SA (unitate prevăzută de art. 145 C.pen.) în direcţia dorită de interesele grupului infracţional. Deopotrivă, prin acţiunile grupului infracţional a fost împiedicată desfăşurarea normală a activităţii SNGN ROMGAZ SA creându-se astfel dificultăţi semnificative în buna desfăşurare a activităţii acestei societăţi. Astfel, a fost creată o stare de fapt de natură să ameninţe bunul mers al economiei naţionale în domeniul gazelor naturale, dar şi în ansamblu prin repercusiunile negative asupra întregii economii naţionale".
 
Atât Varujan Vosganian, cât şi Adriean Videanu susţin că sunt nevinovaţi şi că vor proba acest aspect. Ministrul Varujan Vosganian a declarat, luni, referitor la cererea DIICOT în cazul său, că nu este vorba despre un caz de corupţie.
 
”Dacă ar fi fost un caz de corupție, nu aș fi ales sediul PNL pentru că eu țin la demnitatea acetui partid. Suntem în fața unei situații inedite. Este pentru prima oară în 20 și ceva de ani când Parchetul se sesizează într-o chestiune de oportunitate politică. Acuzând unele decizii pe care un ministru le ia în virtutea atribuțiilor sale, Parchetul sugerează că unele măsuri pe care le-am luat în calitate de ministru al Economiei și Finanțelor în anul 2008 au dus la pierderi pentru economia națională, în speță pentru Romgaz și au favorizat anumiți producător industriali din economia națională. (...) 2008 a fost un an foarte bun pentru Romgaz. În 2008, profitul net al Romgaz a urcat cu peste 6% în raportul cu anul anterior. De asemenea, trebuie să amintim faptul că în 2008, prețul la gaz al Romgaz a fost mult mai mare decât în anii anteriori și cei doi ani următori. Așadar, ideea că măsurile mele au dus la pierderi pentru Romgaz nu se justifică din perspectiva cifrelor. În fapt, măsurile la care se referă Parchetul sunt acordarea unui discount economic de câteva procente și păstrarea condițiilor privind obligativitatea plății datoriilor de către companiile beneficiare. Acest discount nu l-am inventat eu, el funcționa la data la care eu am devenit ministru”, a explicat ministrul Varujan Vosganian.
 
La rândul său, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, a declarat, într-o conferinţă de presă, referitor la acuzaţia conform căreia ar fi subminat economia, a că va pune la dispoziția procurorilor DIICOT toate informațiile de care dispune pentru a-și demonstra nevinovăția.
 
”Decizia mea este de a pune toate informațiile pe care le am, pe care le știu, la dispoziția DIICOT pentru demonstrarea nevinovăției mele în acest caz. (...) Cât timp am deținut funcții publice nu am fost acuzat de corupție. Nu e nici în cazul de față. (...) Consider că decizia de oportunitate luată de guvern în acel moment, și nu de mine, a fost o decizie corectă”, a argumentat democat liberalul Adriean Videanu.
 
 
4. Liberalii îl trimit pe Ovidiu Silaghi în Parlamentul European
Liberalii Ovidiu Silaghi si Eduard Hellvig au demisionat marti din Parlamentul Romaniei pentru a deveni membri ai Parlamentului European. Ovidiu Silaghi este cercetat de procurori, care cerusera Parlamentului sa incuviinteze inceperea urmaririi penale pentru trafic de influenta. Silaghi si Hellvig vor prelua cele doua mandate ramase vacante in urma demisiei lui Cristan Busoi si a Ramonei Manescu. 
 
Crin Antonescu a declarat ca Silaghi, aflat pe lista de rezerva a PNL pentru europarlamentare, si-a dorit sa mearga la Bruxelles: "Plecarea lui la Parlamentul European nu are nici un fel de influenta asupra activitatii justitiei, are aceleasi reguli ca Parlamentul Romaniei. Activitatea justitiei nu va fi obstructionata".
 
Pe 19 august procurorii DNA au transmis Parlamentului o cerere de avizare a inceperii urmaririi penale in cazul lui Ovidiu Silaghi pentru trafic de influenta. Aceştia il acuza ca ar fi primit 200.000 euro mita de la omul de afaceri Nelu Iordache pentru a nu rezilia un contract pe care firma acestuia il incheiase cu Compania de Autostrazi.
 
"Fidel sloganului “Impreuna pentru coruptie”, PNL ii asigura o imunitate noua lui Ovidiu Silaghi, fostul ministru al Transporturilor pentru care procurorii cer inceperea urmaririi penale pentru trafic de influenta. PNL trateaza cu dispret Parlamentul European, ca si cum acest Parlament ar fi o pestera unde se ascund politicienii certati cu legea" a declarat Monica Macovei, europarlamentar PDL.
 
Silaghi este cel de-al treia europarlamentar roman care are probleme penale, dupa Adrian Severin (trimis in judecata in dosarul bani negri pentru lobby) si Corneliu Vadim Tudor (dat in judecata de un fost consilier care l-a acuzat ca i-ar fi falsificat semnatura).
 
 
5. Bacalaureat 2013: Rezultate comparative
57,69% dintre participanţii la cele trei sesiuni ale Bacalaureatului 2013 au promovat examenele, cu 6 puncte procentuale mai mult ca în anul 2012. Procentul de promovare a examenului de Bacalaureat 2013, după cele 3 sesiuni susţinute (sesiunea specială pentru participanţii la olimpiadele internaţionale şi în loturile naţionale, sesiunea iunie - iulie şi sesiunea august - septembrie) este de 57,69%. În cifre absolute, 113.932 de candidaţi au reuşit să promoveze Bacalaureatul, dintr-un total de 197.474 de participanţi.
 
Pe perioada celor trei etape ale Bacalaureatului 2013, absolvenţii promoţiei curente au reuşit să promoveze într-o proporţie de 63,69%, respectiv 97.176, din totalul de 152.580 de elevi prezenţi la probele examenului. În schimb, dintre cei 44.894 de candidaţi participanţi provenind din promoţiile anterioare, doar 16.756 (37,32%) au promovat. Rezultatul total al celor trei sesiuni din 2013 este mai mare cu aproximativ 6 puncte procentuale față de procentul total înregistrat în 2012, respectiv 51,85%.
 
În cifre absolute, în cele trei sesiuni ale examenului de Bacalaureat 2012, au promovat 104.752 de candidaţi din 202.017 de participanţi. Situaţia comparativă între anii 2012 şi 2013, defalcată pe promoţii, indică o uşoară creştere cu 5 până la 6 puncte în 2013. Din promoţia anului 2012, 58,03%, respectiv 91.267 de candidaţi din 157.279, au reuşit la Bacalaureat, în timp ce doar 30,14% absolvenţi din promoţiile anterioare au promovat, respectiv 13.485 de candidaţi dintr-un total de 44.738 de elevi. Datele prezentate pentru cele trei sesiuni ale examenului de Bacalaureat 2013 sunt date centralizate înainte de soluţionarea contestaţiilor.
 
 
 
6. Privatizarea CFR Marfă a fost semnată
Privatizarea CFR Marfă a fost semnată luni de către reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi omul de afaceri Gruia Stoica, patronul companiei GFR. Din partea Ministerului a semnat șeful comisiei de privatizare, Cristian Ghibu. La eveniment a particiapt şi ministrul Transportului, Ramona Mănescu. Omul de afaceri Gruia Stoica va trebui până la mijlocul lunii octombrie să depună în contul Ministerului cele 200 de milioane de euro, iar în termen de 30 de zile trebuie depus un avans de 10 milioane de euro. În cazul în care plata nu se va efectua, se suspendă procesul de privatizare. De alfel, proprietarul Grup Feroviar Român /GFR/, Gruia Stoica, a anunţat luni că se va face plata aferentă achiziţionării companiei CFR Marfă după ce se va intra în posesia avizului de la Consiliul Concurenţei.
 
"Vom plăti banii după ce vom primi avizul de la Consiliul Concurenţei. Această fază este o fază premergătoare. Finalizarea procedurii va avea loc după ce vom primi avizul de la Consiliul Concurenţei. (...) Avem termen maxim de zece zile pentru a trimite notificarea către Consiliul Concurenţei, însă noi o vom expedia în cel mai scurt timp", a declarat Gruia Stoica, după semnarea contractului privind privatizarea.
 
"Vânzarea pachetului de acţiuni a fost asumată de către Guvernul României prin Hotărârea nr. 526/2013 pentru aprobarea condiţiilor principale ale contractului de vânzare de acţiuni între stat, prin Ministerul Transporturilor, în calitate de vânzător, şi Societatea Comercială Grup Feroviar Român, în calitate de cumpărător. Până în acest moment, statul român, prin Ministerul Transporturilor şi Guvernul României, a respectat toate angajamentele asumate şi procedurile legale, aflându-se în termenii calendarului stabilit de privatizare a 'CFR Marfă'. Următoarele etape importante în finalizarea tranzacţiei sunt plata valorii acţiunilor de către cumpărător şi transferul efectiv al acestora", se arată într-un comunicat al Ministerului Transporturilor.
GFR a fost declarat câştigător în luna iunie pentru privatizarea CFR Marfă oferind un preţ de 202 milioane euro pentru 51% din acţiuni.