Ag. AMOS News a monitorizat cele mai importante evenimente înregistrate în această săptămână.


1. O „rotativă” emoțională - festivitatea de la Ateneu
2. Ping pong cu miniștri între Cotroceni și Victoria
3. Codruța plânge la CEDO drepturile omului
4. „Unitatea de elită” s-a devoalat în „grup infracțional organizat”
5. Criza corvetelor. Suspendarea achizițiilor militare navale


1. O „rotativă” emoțională - festivitatea de la Ateneu

Preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România a fost marcată printr-o ceremonie organizată de premierul Viorica Dăncilă la Ateneul Român, la care au fost prezenţi preşedinții României, Comisiei Europene, Parlamentului European, Consiliului European, Senatului și vice-președintele Camerei Deputaților.
 

#Rezistenții care-și puseseră mari speranțe în acest eveniment, nu au avut ocazia să își exprime frustrările direct către Europa. I-au împiedicat prietenii lor, jandarmii, care i-au ținut în jurul statuii lui Carol 1. În condițiile acestea invitații la festivitatea găzduită de Ateneul Român au afluit printre fulgii de zăpadă de la autocare spre incinta în care protocolul s-a zbătut să îndrume fiecare invitat spre locul său. Viorica Dăncilă i-a așteptat la intrare pe Juncker, Tusk și Tajani, împreună cu care a urcat apoi scările spre sala în care deja sosiseră majoritatea invitaților. Acolo era un pitoresc amestec de putere și opoziție, de actuali și foști. Camerele TV au insistat asupra VIP-urilor europene, dar și a celor autohtone, printre care s-au numărat Adrian Năstase sau Adrian Severin, unul fost premier, altul fost europarlamentar. Se afla printre ceilalți foști premieri (nu puțini) chiar și Grindeanu. Au lipsit, inexplicabil și nepermis, Iliescu și Băsescu. Nu și Constantinescu.  Transmisia televizată a ratat sosirea președintelui Iohannis, pe care l-a descoperit doar în centrul lojei oficiale, între Juncker și Tusk, alături de Tajani și Dăncilă, precum și de patriarhul Daniel. Festivitatea a debutat cu imnul României interpretat destul de stângaci de un grup vocal, după care prezentatoarea Daniela Hărăbor a introdus  vorbitorii. Primul a fost, bineînțeles, Iohannis, cu papion și în limba română. Consecvent acceselor sale de mârlănie, din salutul său l-a evitat pe reprezentantul Camerei Deputaților, Florin Iordache, cel care i-a ținut locul lui Dragnea, plecat peste mări și țări.  Discursul său a fost unul tern,  fără sare și piper -  ingrediente care nu au lipsit deloc în cazul celorlalte cuvântări. L-a urmat Tăriceanu în limba engleză și Florin Iordache în limba maternă, acesta din urmă ținând să dea asigurări că nu își vede țara în afara Uniunii, cum zic unii dintre amicii săi din Parlament. Președintele Parlamentului European, italianul Antonio Tajani, care a început prin a  ura „La mulți ani” României în română, a continuat în franceză cu afirmația măgulitoare că românii  au  vocație europeană de peste 2.000 de ani - din vremea romanilor, bineînțeles. A cules aplauze când a făcut apel la statele care ne blochează accesul în Schengen să își modifice atitudinea și să facă în așa fel încât integrarea să se producă în mandatul României. A urmat polonezul Tusk, președintele Consiliului European, care a început și el în românește, continuând în același fel, cu o dicție ireproșabilă, spre marea emoție a sălii. Tusk este, în fapt, șeful nostru pe perioada președinției rotative. El i-a citat pe Eliade și pe Pleșu și a amintit că prima lui mașina a fost o Dacie. Dar cea mai vie amintire a sa legată de România este din sport: finala de la Sevilla câștigată de Steaua, când Duckadam a apărat patru penaltiuri. Cum era de așteptat, aplauzele sale au durat mai mult decât cele ale tuturor celorlalți vorbitor la un loc. A urmat Juncker, care a cuvântat în templul francofon al Ateneului în limba lui Moliere. Uniunea Europeană nu e completă fără România, a spus el,  iar locul ei este în Schengen - a punctat președintele Comisiei, spre satisfacția asistenței. Cum se cuvenea, ultima dar nu cea de pe urmă, a fost Viorica Dăncilă, cea care poartă pe umeri povara misiunii rotative și care în următoarele șase luni va ceda președintelui doar obligațiile protocolare. Dânsa a adus un omagiu Constituției României care ne garantează calitatea de europeni. Spre surprinderea unora, premierul a vorbit convingător și fără nici o greșeală dintre cele care fac deliciul cârcotașilor. N-a fost cazul de data asta. Programul artistic care a încheiat festivitatea a fost unul emblematic: Rapsodia Română a lui Enescu și Imnul Uniunii, de Beethoven. Făcând un inventar al luărilor de cuvânt, cel mai reușit a fost și cel mai aplaudat - al lui Tusk, iar cel mai plicticos - al lui Iohannis..

După momentul de vârf al festivităților de preluare a președinției rotative de la Ateneu s-a instalat calmul. Au avut loc clustere ale miniștrilor români cu comisarii europeni, iar șefii de la Bruxelles s-au întâlnit pe rând cu șefii noștri, după care au plecat mulțumiți că nu s-au înregistrat tensiuni.

Elementul de culoare al activităților de la preluarea președinției rotative a fost dat de ideea ministrului Daea de a organiza un grup de „agenți de influență” compus din tineri universitari care au asigurat (în costume tradiționale) asistență de specialitate comisarilor europeni pe limba fiecăruia. Urmând să facă acest lucru pe toată perioada președinției române.

 

2. Ping pong cu miniștri între Cotroceni și Victoria

 

Premierul Viorica Dăncilă a transmis președintelui României, Klaus Iohannis, un răspuns oficial la scrisorile prin care șeful statului a prezentat motivările privind respingerea nominalizărilor miniștrilor Transporturilor și Dezvoltării.
”Având în vedere faptul că cele două propuneri respectă toate condițiile prevăzute de Constituția României, republicată, și de legile organice aplicabile, reiterez solicitarea de emitere a decretelor prezidențiale de numire a doamnei Lia-Olguța Vasilescu în funcția de viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, și a domnului Mircea-Gheorghe Drăghici în funcția de ministru al Transporturilor. 

 La  Cotroceni duduie motoarele: au mai fost semnate niște decrete și, ca să nu își iasă din mână, președintele a mai returnat un proiect de lege - cel al Referendumului. Semn că are ceva de gând în sensul ăsta...

 

3. Codruța plânge la CEDO drepturile omului

 
 Asta chiar e culmea: Codruța Kovesi (fata aceea care a fost șefă la DNA) a făcut plângere la CEDO că i-au fost afectate drepturile omului, când a fost dată afară. La fel ca și în cazul amicului său Lazăr, ignoranța sa juridică e strigătoare până la cerul de sub care o veghează Toader. Este de-a dreptul o impietate să se adreseze Codruța forului la care fac coadă victimele sale. Cine a considerat-o pe Codruța Kovesi interesată de banii pe care i-a pierdut se înșală. Pe dânsa o interesează principiile. De ce a fost schimbată fără ca să i se spună motivele adevărate. Cele care i-au fost aduse la cunoștință nu au convins-o. Lasă să hotărască CEDO.

 

4. „Unitatea de elită” s-a devoalat în „grup infracțional organizat”

 
 Cum poate să se transforme o „unitate de elită” a luptei anticorupție într-un „grup infracțional organizat”? Simplu: se iau niște procurori de calibrul lui Onea și Negulescu și sunt asmuțiți asupra unor ținte politice, sub directa îndrumare și oblăduire a unei șefe cu prestigiul Codruței Kovesi.

 

5. Criza corvetelor. Suspendarea achizițiilor militare navale

 
 Ministerul Apărării a blocat licitația pentru achiziția corvetelor - contract care i-a creat cunoscutele probleme generalului Ciucă și a determinat menținerea sa în funcție de către Iohannis, în ciuda deciziei luate de ministrul Leș. Bătălia submarină dintre francezi olandezi a răbufnit iar miza de 1,6 miliarde de euro poate face victime.

 

13 Ian 2019 - 00:00

Format: