Publicat: 28 Iulie, 2013 - 00:19

AMOS News a monitorizat cele mai importante evenimente înregistrate în această săptămână:

1. Decizia lui Băsescu de a prelungi interimatul de la Transporturi
2. Inculparea Antenei 3 în dosarul de santaj
3. Vizita oficială a lui Ponta în Spania
4. Asaltul candidaţilor la porţile unor facultăţi(Medicină, ASE, Politehnică)
5. Infiinţarea partidului Mişcarea Populară

1. Decizia lui Băsescu de a prelungi interimatul de la Transporturi

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat luni că va lua o decizie privind propunerea de numire a liberalului Ovidiu Silaghi în funcţia de ministru al Transporturilor pe data de 23 august, până atunci urmând să-l lase pe premierul Victor Ponta ministru interimar la Transporturi, pentru ca șeful Executivului să-și asume răspunderea pentru privatizarea CFR Marfă.


În pofida Acordului de coabitare, a mai apărut un meci Ponta- Băsescu: privatizarea CFR Marfă.
La mai bine de la o lună de la desemnarea câştigătorului licitaţiei, – grupul GFR controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, privatizarea CFR Marfă a devenit subiect de dispută politică.

Preşedintele Traian Băsescu i-a cerut premierului să-şi asume semnarea contractului de privatizare – de aceea, a spus, el, îl va ţine pe Ponta interimar la Transporturi până la finalizarea procesului.

Ponta spune acum că va transmite CSAT hotărârea de guvern de privatizare a CFR Marfă, ceea ce înseamnă că Băsescu este obligat să-şi dea acordul asupra privatizării, pentru că şeful statului este şi şeful CSAT (premierul este vicepreşedinte al Consiliului).

În CSAT deciziile se iau prin consens, drept urmare Băsescu trebuie să fie de acord cu privatizarea, pentru că, dacă nu este, procesul este blocat, chiar dacă a fost desemnat deja un câştigător.

Astfel, Ponta îl “coresponsabilizeaz㔠pe Băsescu după ce acesta din urmă i-a cerut premierului să-şi asume “responsabilitatea” pentru privatizarea CFR Marfă.


2. Inculparea Antenei 3 în dosarul de santaj

Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus, joi, extinderea cercetărilor şi începerea urmăririi penale faţă de Antena 3 pentru complicitate la infracţiunea de şantaj în dosarul INTACT - RCS & RDS deschis CEO-ului Antena Group, Sorin Alexandrescu.

“Au fost difuzate pe postul TV Antena 3, sub forma unor ştiri, materiale cu caracter denigrator la adresa părţii vătămate”, spune DNA.

La DNA a fost audiat Mihai Gâdea, directorul postului de televiziune în calitate de martor, alături de Mugur Ciuvică, tot martor, şi Şerban Pop, care a fost pus sub învinuire. Pop este acuzat că i-a dat lui Sorin Alexandrescu, directorul Antena TV Group, documente legate de contractul dintre RCS - RDS şi Mitică Dragomir. Aceste documente au fost folosite de Alexandrescu în şantajarea companiei RCS- RDS, susţin procurorii DNA.

Măsură DNA este una foarte rară, spun experții juridici, iar procurorii pot dispune acum diverse hotărâri. Aceștia pot decide o pedeapsă cu amendă de la 2.500 lei la 2.000.000 lei sau închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la trei luni la trei ani.

3. Vizita oficială a lui Ponta în Spania

Prim-ministrul Victor Ponta a mers, luni, la Madrid pentru a semna împreună cu premierul spaniol Mariano Rajoy parte­neriatul strate­gic dintre România şi Spania, ţară ce a devenit, în ultima perioadă, esenţială şi pentru politica şi pentru economia românească, în condiţiile în care românii reprezintă cea mai mare comunitate de străini din Spania, aproape 1 milion de persoane.

Dar nu doar Spania este pentru români o ţară care oferă bune oportunităţi, ci şi România pentru Spania. Companiile spaniole au câştigat în România, în ultimii 10 ani, contracte de licitaţie publică de peste 2,3 mld. euro. Investiţiile spaniole di­recte în România cresc de la an la an, chiar dacă nu într-un ritm spectaculos, iar volumul schimburilor comerciale a fost, în 2012, de opt ori mai mare raportat la nivelul din 2004, totalizând 2,4 mld. euro.

România şi Spania au semna, în timpul vizitei lui Ponta la Madrid, un parteneriat strategic de tipul celui semnat cu SUA sau Franţa, iar între domeniile de interes comun enunţate de Guvernul de la Bucureşti se numără transporturile, agricultura sau do­meniul muncii, în situaţia în care, pe fondul unui şomaj record care atinge peste un sfert din populaţia activă, Spania a impus în 2011 restricţii pe piaţa muncii pentru muncitorii români nou veniţi, restricţii care urmează însă să fie ridicate la sfârşitul anului.


4. Asaltul candidaţilor la porţile unor facultăţi(Medicină, ASE, Polotehnică)

Medicină generală, geografie, administraţie şi afaceri sunt specializările cele mai căutate de cei care şi-au depus zilele acestea dosarul de înscriere la facultate. La Politehnica din Bucureşti numărul dosarelor depuse este cu 50% mai mare decât anul trecut. În schimb, numărul candidaţilor înscrişi la ASE este pe jumătate faţă de 2012.

La Universitatea Politehnica din Bucureşti, 7.800 de candidaţi concurează pentru 4.700 de locuri fără taxă. E cel mai mare număr de dosare depuse ultimii patru ani.Cea mai mare căutare o au specializările Inginerie Medicală şi Managementul Afacerilor, unde s-au înscris 6 candidaţi pe un loc. Urmează Inginerie Electrică, unde sunt 3 candidaţi pe loc, respectiv Automatică şi Calculatoare, cu aproape 1.000 de înscrişi pe 500 de locuri disponibile.

La polul opus se află Academia de Studii Economice, care riscă să nu îşi ocupe toate cele 5.500 de locuri scoase la concurs. Numărul candidaţilor de anul acesta abia atinge jumătate din cifra din 2012. Unul dintre motive ar fi reintroducerea examenului de admitere.


La ASE, cele mai căutate au fost şi anul aceasta specializările Contabilitate, Finanţe-Bănci şi Informatică Economică. În medie, sunt 3 candidaţi pe un loc fără taxă.Universitatea Bucureşti a atras anul acesta aproape 26.000 de absolvenţi de liceu, cu 25% mai mulţi decât anul trecut. În fruntea listei de opţiuni se numără Geografia, unde 4.800 de candidaţi se bat pe 1.100 de locuri.

Urmează Facultatea de Administraţie şi Afaceri cu 2.000 de înscrişi, respectiv Dreptul, unde au fost depuse peste 1.600 de dosare.

O creştere importantă a numărului de candidaţi s-a înregistrat şi la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila", unde sunt, în medie, 5 candidaţi pe loc. Cea mai mare bătălie este la Medicină Generală, urmată de Medicină Dentară şi Farmacie.


5. Infiinţarea partidului Mişcarea Populară
Mişcarea Populară a depus, marţi, documentele la Tribunal pentru a deveni partid în mod oficial. Membrii comitetului de iniţiaţivă naţională a Partidului Mişcarea Populară, format din preşedintele interimar Eugen Tomac, Teodor Baconschi, Adrian Papahagi, Cristian Petrescu şi Dragoş Ciuparu, au susţinut, marţi, la lansarea partidului, o conferinţă de presă în care au prezentat sigla şi logoul formaţiunii - un măr stilizat în culorile albastru-verde. De la primul său discurs în calitate de preşedinte al noii grupări, deputatul Eugen Tomac a ţinut să precizeze legăturile strânse dintre preşedintele Traian Băsescu şi Mişcarea Populară, precum şi obiectivul ambiţios de a ajunge cea mai puternică voce de dreapta.

Micile partide de dreapta, Forţa Civică şi PNŢCD, salută înfiinţarea noii formaţiuni politice girată de preşedintele Traian Băsescu, Mişcarea Populară, pe care o invită la colaborare.

În PDL, părerile sunt împărţite. Pe de-o parte, sunt apropiaţii preşedintelui Băsescu, precum Emil Boc şi Theodor Paleologu, care văd cu ochi buni înscrierea Mişcării Populare ca partid politic. De cealaltă parte a PDL, sunt cei care îl sprijină pe liderul democrat-liberalilor, Vasile Blaga. Cătălin Predoiu, prim-vicepreşedinte PDL, a afirmat că iniţierea constituirii Partidului Mişcarea Populară nu reprezintă o surpriză, adăugând că formaţiunea pe care o reprezintă va continua să se consolideze calitativ şi va anunţa în curând „guvernul alternativă“.