28 Iun 2015 (All day)

AMOS News a monitorizat cele mai importante evenimente înregistrate în această săptămână: 

1. Votarea Codului Fiscal
2. Dezbaterea și adoptarea Strategiei de Apărare
3. Constituirea Unității de Integrare a Forțelor NATO
4. Suspendarea discuțiilor cu delegația FMI
5. Nominalizarea lui Ungureanu pentru funcția de șef SIE

1.Votarea Codului Fiscal
Camera Deputaţilor a aprobat miercuri Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală, ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici arătând că impactul bugetar al măsurilor este de 12 miliarde lei şi principala măsură este reducerea TVA la 19%, de la 1 ianuarie 2016.

Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a spus că noul Cod fiscal cuprinde măsuri importante pentru economie, cea mai importantă fiind reducerea TVA la 19%, România trecând de la una dintre cele mai mari cote TVA din Europa la una dintre cele mai reduse.

"Codul Fiscal impune măsuri extrem de importante pentru economie, cea mai importantă dintre măsuri este desigur, reducerea TVA de la 20 la 19%, atât ca importanţă cît şi ca impact bugetar pentru anul viitor. România avea una dintre cele mai mari cote TVA din Europa, prin aplicare acestei măsuri, România se va putea lăuda cu una dintre cele mai reduse cote TVA. Impactul bugetar pe care acest cod fiscal îl are este la nivelul 12 miliarde de lei, este o sumă pe care o lăsăm la nivelul mediului economic, la nivelul pieţei, cetăţeanului", a spus Teodorovici.

Ministrul a mai spus că aplicarea codului "va duce la un deficit mai mare decât cel asumat, dar un deficit care rămâne sub limita celui stabilit în criteriul de la Maastricht, sub 3%".

"Ar tebui să fie un semnal important pentru piaţa din România. Partenerii externi vor înţelege, în acest fel, faptul că România este pregătită să menţină un astfel de deficit de sub 3%. România trebuie să dea dovadă de îndrăzneală, dar şi de răspundere în privinţa cheltuielilor sustenabile. Mulţumesc primului-ministru Victor Ponta că a susţinut o asemenea abordare liberală, care are în asamblul său măsuri sociale şi măsuri de piaţă. Cu siguranţă va fi un vot în unanimitate, va fi un semnal important faţă de cetăţeni şi partenerii externi”, a spus ministrul Finanţelor.

Toate grupurile parlamentare au anunţat că susţin aceste Coduri, arătând că sunt "perfectibile", dar reprezintă un "pas înainte" şi sunt "predictibile".

 

2.Dezbaterea și adoptarea Strategiei de Apărare
Camera Deputaţilor şi Senatul au aprobat marţi, în şedinţa plenurilor reunite, Strategia Naţională de Apărare a ţării, cu 282 de voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi o abţinere, numărul necesar de voturi pentru adoptare fiind 278.

La vot nu au participat parlamentarii ALDE, după ce co-preşedintele Alianţei Liberale şi Democrate (ALDE), Călin Popescu Tăriceanu, preşedinte al Senatului, a anunţat că va propune grupurilor parlamentare ale acestei formaţiuni să voteze împotriva textului actual al Strategiei naţionale de apărare, trimisă de preşedintele Klaus Iohannis.

Tăriceanu susține, într-un comunicat de presă că unele dintre formulările și direcțiile de acțiune indicate în Strategia Națională de Apărare "contravin flagrant prevederilor constituționale în materie" motiv pentru care a cerut respingerea documentului de către Parlament.

"Pe lângă abordările tradiționale, Strategia include explicit în sfera apărării și alte domenii: mediul economic, energie, sănătate, educație, protecție socială, agricultură. Pe această cale, Președinția pare să-și asume, cel puțin cu titlu de instanță de monitorizare și control, atribuții care sunt de resortul Guvernului. Cu alte cuvinte, Strategia sugerează trecerea către o republică prezidențială, prin extinderea explicită a autorității prezidențiale: 'Strategia reflectă necesitatea promovării unui concept de securitate națională extinsă... în următoarele domenii: educație, sănătate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice... reducerea decalajelor de dezvoltare și reconstrucția marilor sisteme publice'", arată Tăriceanu.

Călin Popescu-Tăriceanu avertizează că Strategiei îi lipsesc și două componente "obligatorii și necesare" — componenta normativă și cea instituțională.

"Strategiei îi lipsesc complet referințele normative, dincolo de trimiterea metaforică la valorile NATO și UE. În materie de apărare și securitate națională există, formulat în Tratatul de la Lisabona, un drept primar al Uniunii Europene, complet ignorat de document. De asemenea, în Strategie nu sunt numite instituțiile cărora le sunt atașate atribuții și sarcini în domeniul apărării și nu se face niciun fel de proiecție bugetară. Limbajul Strategiei este unul de program politic, vag, generic și metaforic. Strategiile similare ale altor națiuni desenează politici publice concrete, incluzând mijloace alocate și responsabilități precizate, nu vorbesc despre 'dimensiuni' abstracte", mai arată copreședintele ALDE.

Tăriceanu spune că documentul este întemeiat pe "o confuzie conceptuală".

"Confuzia este între politica de apărare, ce face obiectul constituțional al Strategiei, și chestiunea securității, la rândul ei înțeleasă ca un domeniu ce cuprinde practic întreaga sferă a activităților și proceselor de natură socială și economică. Pe această confuzie se întemeiază o distorsiune fundamentală: deși afirmă că vizează interesele și drepturile cetățenilor, Strategia dă o dimensiune statală tuturor domeniilor sferei publice. În realitate, statul se află în centrul documentului, un stat care-și subsumează toate aspectele vieții comune a cetățenilor. Această distorsiune structurală este întărită de lipsa notabilă a noțiunii de securitate civilă. (...) Deopotrivă absent este obiectivul rezilienței, ce privește rezistența colectivă la consecințele unui dezastru militar ori cataclism natural", se mai precizează în comunicat.

 

3. Constituirea Unității de Integrare a Forțelor NATO
Secretarul Apărării, Ash Carter, a declarat, în timpul unei vizite la Tallinn, conform Reuters, că Bulgaria, România, Polonia şi ţările baltice au acceptat să găzduiască tancuri, artilerie şi alte echipamente militare americane.

Carter a spus că Statele Unite vor pre-poziţiona tancuri, artilerie şi alte echipamente militare în estul şi centrul Europei, dându-le astfel asigurări aliaţilor din cadrul NATO neliniştiţi din cauza intervenţiei Rusiei în Ucraina.

Pe de altă parte, un oficial din cadrul Ministerului rus de Interne a declarat că staţionarea de tancuri şi armament greu în statele NATO de la graniţa cu Rusia va fi cel mai agresiv act al Statelor Unite de la sfârşitul Războiului Rece. Și, prin urmare, preşedintele Vladimir Putin a anunţat că Rusia îşi va suplimenta arsenalul nuclear cu 40 de rachete balistice intercontinentale în acest an. 

 

4. Suspendarea discuțiilor cu delegația FMI
Reprezentanţii Comisiei Europene şi cei ai Guvernului nu s-au pus de acord asupra modificărilor aduse Codului Fiscal. Prin urmare, oficialii Fondului Monetar Internaţional (FMI) nu vor mai veni în iulie la Bucureşti.

"Au fost discuţii între CE, ceilalţi colegi miniştri pe fiecare subiect pe care îl au în gestiune. Au fost discuţii fructuoase. Asupra unui singur punct de pe agendă încă nu ne-am înţeles şi asupra căruia nu este un acord - Codul Fiscal", a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, conform http://www.zf.ro/.

Anterior, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, Annika Breidthardt, a declarat că propunerea unilaterala a autoritatilor romane de reducere a Taxei pe Valoarea Adaugata (TVA) de la 24% la 19% ridica intrebari substantiale si ar putea avea un impact negativ asupra sustenabilitatii situatiei fiscale a Romaniei.
"Realizarile inregistrate conform programului ar trebui mentinute si solicitam autoritatilor sa estimeze impactul acestei masuri, inainte de a lua vreo decizie", a specificat oficialul comunitar.

 

5. Nominalizarea lui Ungureanu pentru funcția de șef SIE
Preşedintele Klaus Iohannis l-a nominalizat, miercuri, pentru funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe pe Mihai-Răzvan Ungureanu, informând cele două Camere ale Parlamentului despre această nominalizare. Mihai Răzvan Ungureanu spune că este o onoare pentru el această nominalizare şi speră ca Parlamentul să îi acorde încrederea prin vot.
De altfel, conducerea Parlamentului se reunește luni pentru a stabili calendarul audierii și votării lui Ungureanu. Potrivit procedurii parlamentare, Ungureanu urmează să fie audiat în Comisia comună pentru controlul SIE, după care să fie votat în plenul reunit. 
Numirea lui PMR pentru funcția de șef SIE a luat prin surprindere premierul Victor Ponta aflat la Istanbul pentru recuperare. Se pare că acesta nu a fost consultat, iar social democrații nu doresc să-l susțină pe Ungureanu la conducerea SIE.

Biroul Politic al PSD va adopta luni o decizie privind votul din Parlament pentru numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu la conducerea SIE. Preşedintele interimar al PSD, Rovana Plumb, a declarat că discuţiile deja avute în partid pe această temă rezultă că parlamentarii PSD nu ar vota în favoarea acestei numiri.

"Sunt şanse să pice această nominalizare în Parlament, dar ceea ce mă mâhneşte pe mine este modul în care liberalii vechi susţin această nominalizare, atâta timp cât au spus că Mihai Răzvan Ungureanu e un trădător de ţară, atâta timp cât acest om are încă multe lucruri de clarificat", a spus Plumb la Antena 3.

 

 

Format: