Publicat: 30 Iunie, 2013 - 00:47
Share

AMOS News a monitorizat cele mai importante evenimente înregistrate în această săptămână:
1. Tragedia din Muntenegru. Reacţia Executivului
2. Decizia CCR: Peste un an, cvorum de 30%
3. Ratarea proiectului Nabucco
4. Finalizarea acordului cu FMI
5. Hidroelectrica iese din insolvenţă după un an

1. Tragedia din Muntenegru. Reacţia Executivului

18 români au murit într-un accident rutier produs, duminică, în Muntenegru, iar 29 au fost răniţi. Aceştia se aflau într-un autocar al cărui şofer a pierdut controlul autovehiculului şi a căzut într-o râpă.
Cei 47 de turişti români au plecat spre Muntenegru sâmbătă dimineaţă, la ora 5:30. Au înnoptat la Belgrad, iar duminică în zori au pornit spre Podgorica. Accidentul s-a produs pe o şosea din regiunea montană menţionată, la 30 de kilometri de capitala Muntenegrului.

Mai bine de o zi le-a trebuit comunicatorilor de la Guvern pentru a posta pe site-ul Executivului informaţii despre tragedia din Muntenegru, asta în condiţiile în care Guvernul din Muntenegru a ţinut întreaga zi pagina principală plină cu informaţii despre starea victimelor.

Deşi reprezentanţii agenţiei de turism Mareea Travel au anunţat accidentul la o jumătate de oră, un avion cu oficiali de la Bucureşti a plecat spre Podgoriţa abia după şase ore şi jumătate.

Despre celula de criză s-a auzit la ora 23.30, atunci când a fost anunţată de ministrul de Externe, Titus Corlăţean. Abia atunci s-a pus în mişcare mecanismul naţional de salvare, iar după o oră a decolat avionul militar care l-a transportat pe dr. Raed Arafat în Muntenegru.

Marţi, cei răniţi şi trupurile celor decedaţi au fost aduse în ţară. Aeronava militară care a transportat la Podgorica echipa medicală şi consulară condusă de Raed Arafat a adus decedaţii. Alte două avioane militare echipate medical, un Spartan şi un Hercules, au transportat răniţii. Toate au decolat şi aterizat în cadrul aerodromului aflat în Baza Militară 90.

Este cea mai mare intervenţie aviatică medicalizată a Ministerului Apărării Naţionale, a declarat luni seară ministrul de resort, Mircea Duşa.

Ponta a anuţat că Guvernul plăteşte toate cheltuielile şi dă familiilor victimelor câte 4.000 de lei. El a mai anunţat şi o zi de doliu.

Ziua de 26 iunie, ziua drapelului, care trebuia să fie o sărbătoare, s-a transformat în zi de doliu naţional. România a păstrat tăcerea pentru a şaptea oară în ultimii 23 de ani. De data asta, în memoria victimelor autocarului prăbuşit în prăpastie. La fel s-a întâmplat şi în Muntenegru unde a fost, de asemenea, doliu naţional.


2. Decizia CCR: Peste un an, cvorum de 30%
Judecătorii Curţii Constituţionale au decis că este constituţională scăderea pragului de prezenţă la referendumuri de la 50% la 30%, dar numai în măsura în care nu se aplică timp de un an de la intrarea în vigoare. CC a invocat o decizie a Curţii de la Veneţia, potrivit căreia legea referendumului nu poate fi modificată cu un an inaintea organizarii referendumului.  Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial Partea I.
Astfel, atât referendumul pentru Constituţie, cât şi eventualul referendum organizat la solicitarea preşedintelui Băsescu trebuie ţinute cu un cvorum de 50%.

Parlamentarii consideră că păstrarea pragului de 50 la sută pentru validarea unui referendum care va fi organizat în acest an va pune piedici proiectului de modificare a noii Constituţii. Cât priveşte referendumul convocat de preşedintele Traian Băsescu, liderul PDL Vasile Blaga a anunţat că în contextul noi decizii a Curţii Constituţionale îi va îndemna pe cetăţeni să meargă la vot.


3. Ratarea proiectului Nabucco
Şansa României de a-şi reduce dependenţa de gazul rusesc a fost spulberată. Gazoductul Nabucco Vest, care ar fi urmat să treacă şi prin România, nu va mai fi construit, a anunţat grupul austriac OMV. Nu ar mai fi avut ce gaze să transporte, explică specialiştii. Practic, grupul care exploatează zăcământul de gaze naturale din Azerbaidjan a decis să-l exporte printr-un alt gazoduct.Noua rută aleasă pentru transportul gazului din Azerbaidjan către Europa este gazoductul TAP, al ruşilor, care va trece prin Grecia, Albania şi Marea Adriatică şi va avea ca punct final sudul Italiei. Noul proiect nu are nicio legătură cu Nabucco, în care era inclusă şi România şi care era susţinut de Uniunea Europeană.O investiţie din care România ar fi avut de câştigat 1,5 miliarde de euro. În urmă cu o lună, oficialii celor cinci ţări implicate în construirea conductei au venit la Bucureşti, iar autorităţile române dădeau ca sigură realizarea gazoductului.

După eşuarea proiectului Nabucco, Guvernul caută acum soluţii pentru ca România să beneficieze de gazul azer. Misiunea premierului este una dificilă având în vedere că azerii au decis să trimită gaz în Europa printr-o altă conductă decât Nabucco, iar România este astfel exclusă din proiect. Premierul Victor Ponta a plecat în Asia cu aeronava folosită în trecut de preşedintele Traian Băsescu. În vizita din Azerbaidjan premierul a discutat cu oficialii azeri de proiectul AGRI, prin care gazele din Marea Caspică să fie aduse în România, prin Georgia. Proiectul a fost demarat în 2010, dar a rămas într-un sertar după ce studiile de fezabilitate care urmau să stabilească costurile acestui proiect au fost blocate.'


4. Finalizarea acordului cu FMI
Consiliul Executiv al FMI a aprobat, miercuri noaptea, a șaptea și a opta evaluare a acordului cu România, cu trei derogări, țara reușind astfel să finalizeze cu succes cel de-al doilea acord stand-by cu Fondul, de doi ani.Astfel, FMI pune la dispoziția României ultima tranșă din acord, de 520 de milioane de euro, împrumutul totalizând 3,57 miliarde de euro, însă autoritățile române au precizat că nu trag tranșele, considerându-le a fi de precauție. Potrivit unui comunicat emis de FMI, board-ul a aprobat, în completarea evaluărilor, trei derogări pentru nerespectarea criteriilor de performanță privind activele externe nete ale Băncii Naționale a României, soldul bugetului general, precum și arieratele bugetului de stat, pe baza actiunilor corective întreprinse de către autorități.De asemenea, directorul executiv adjunct al FMI, Nemat Shafik, președinte în exercițiu al Consiliului, a menționat că Guvernul României nu a finalizat reforma companiilor de stat.


5. Hidroelectrica iese din insolvenţă după un an
După aproape un an, Hidroelectrica a depășit situația dezastruoasă în care a fost afundată de PDL și a revenit pe piață pe profit. Declarația a fost făcută de premierul Victor Ponta după ce Tribunalul București a decis ieșirea din insolvență a companiei. Șeful Executivului a mai afirmat că succesul este unul al Guvernului în lupta cu "băieții deștepți".
Executivul s-a angajat în negocierile cu Fondul Monetar Internațional  că va lista la bursă 10% din acțiunile Hidroelectrica imediat ce compania iese din insolvență. Măsura a fost luată pe 20 iunie 2012, iar principalul motiv a  fost vânzarea energiei la prețuri sub nivelul pieței. La momentul respectiv, societatea avea peste 4 miliarde de lei datorii.Administratorul judiciar, Remus Borza a anunțat că în primele cinci luni ale anului, Hidroelectrica a înregistrat  un profit  de aproape 400 de  milioane de lei.