Publicat: 1 Septembrie, 2013 - 00:00
Share

1. Vizita lui Băsescu în Slovacia
Preşedintele Traian Băsescu a efectuat o vizită în Slovacia unde a participat joi la o ceremonie desfăşurată la Banska Bystrica, cu prilejul Marii Sărbători Naţionale a Republicii Slovace. Sărbătoarea a marcat împlinirea a 69 de ani de la eliberarea Republicii Slovace. Traian Băsescu şi omologul slovac au depus coroane de flori la Cimitirul Militar al Armatei Române de la Zvolen, unde sunt îngropaţi 10 mii de militari români. De asemenea, cei doi preşedinţi au participat, la Muzeul Eliberării Naţionale Slovace de la Banska Bystrica, la o ceremonie unde au susţinut discursuri şi au ascultat muzică populară. O artistă slovacă a interpretat o melodie în limba română din repertoriul interpretei Gabi Luncă.

„Istoria celui de-al Doilea Război Mondial ne-a învăţat un lucru: să respingem din tot sufletul xenofobia, rasismul; sunt elemente care astăzi încep din nou să apară cu vitalitate pe teritoriul Europei. De aceea, români, slovaci, ruşi avem obligaţia să luptăm împotriva acestor fenomene care au adus dezastre pe bătrânul continent. Istoria nu trebuie uitată pentru că dacă o uităm se va răzbuna pe noi”, a declarat șefului statului în alocuțiunea susținută joi, la Muzeul Eliberării Naţionale Slovace din Banská Bystrica (Republica Slovacă):

De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a spus, la Bratislava, că România nu va accepta "niciodată teoria drepturilor colective" pentru minorităţi şi să vină altcineva din afara României să ne spună cum să ne organizăm administrativ.

"Problema minorităţilor a fost un subiect de discuţie cu domnul preşedinte Ivan Gašparovič, România a adoptat standardele europene de tratare a minorităţilor, dar asta înseamnă că au dreptul să îşi păstreze cultura, limba, au dreptul să fie sprijiniţi să aibă ziare, televiziuni, radiouri în limba proprie, au dreptul să înveţe în limba maternă şi au obligaţia să fie loiali statului român. Din acest punct de vedere vreau să vă spun aici, la Bratislava, ca statul român mulţumeşte minoritarilor slovaci care sunt buni cetăţeni ai statului român, sunt oameni harnici şi dacă veţi veni în România veţi vedea ce frumos arată localităţile locuite de slovaci. În acelaşi timp, spun şi aici ce spun la Bucureşti: nu vom accepta niciodată teoria drepturilor colective şi să vină altcineva din afara României să ne spună cum să ne organizăm administrativ", a declarat preşedintele Traian Băsescu, într-o declaraţie de presă comună cu omologul slovac.

La rândul său, preşedintele Ivan Gašparovič a susţinut că în Slovacia nu se fac diferenţe între minorităţi, ci sunt respectate drepturile lor în mod echidistant.
 

2. Vizita lui Ponta în Moldova
Premierii Moldovei şi României au inaugurat, săptămâna aceasta, lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni. Momentul a reprezentat punerea efectivă în practică a Declaraţiei comune privind cooperarea bilaterală în domeniul securităţii energetice, semnată la nivel de prim-miniştri, la 17 iulie 2012.

De la Iaşi la Ungheni, instalaţia va avea o lungime de 43 kilometri. Gazoductul trebuie să fie gata până la sfârşitul anului. Proiectul gazoductului Ungheni-Iaşi face parte din Programul Operaţional Comun 'România - Ucraina - Republica Moldova 2007-2013' şi va fi derulat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale din România, în calitate de lider de proiect, în parteneriat cu Ministerul Economiei din Republica Moldova.

Întrebat de jurnalişti dacă această investiţie, inaugurată chiar de ziua independenţei Republicii Moldova, nu va deranja Kremlin-ul, Ponta a răspuns că nu crede că autorităţile ruse se vor "supăra".

"Când începem un proiect, nu mă gândesc cine se supără, mă gândesc cine beneficiază (...) Nu cred că se supără, nu are de ce să se supere cineva, avem relaţii foarte bune cu Marele Vecin, noi şi dumneavoastră (autorităţile moldovene-n.r.), dar aici vorbim de dreptul fiecărui locuitor din Republica Moldova şi din România de a avea un preţ la gaze mai mic şi de interesul economic (...) Nu cred că se supără nimeni; dacă se supără, îi împăcăm", a spus Ponta.

Premierul români i-a anunţat pe moldoveni că, în două săptămâni, studioul TVR, închis în perioada comunistă, va funcţiona din nou la Chişinău. "Cred că o mai bună informare, libertatea presei, posibilitatea de a avea acces la informaţie în ambele ţări, este foarte importantă", a arătat Victor Ponta.


3. Numirea Ramonei Mănescu ca ministru al Transporturilor
Ramona Mănescu a câştigat cursa pentru fotoliul de ministru al Transporturilor în faţa lui Nini Săpunaru. Premierul Victor Ponta a preferat-o, iar preşedintele Traian Băsescu a acceptat propunerea fără să mai comenteze. Astfel, Ramona Mănescu a depus luni jurământul de învestitură în funcţia de ministru al Transporturilor, în faţa preşedintelui Traian Băsescu şi a preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea.

Preşedintele i-a vorbit, la Cotroceni, despre priorităţile Ministerului Transporturilor: Privatizarea CFR Marfă, absorbţia fondurilor europene şi continuarea lucrărilor de contrucţie a Metroului Bucureştean.

În privinţa recomandărilor politice, preşedintele Băsescu a spus: "Îmi exprim spernanţa că nu veţi mai avea aprecieri de tip Crin antonescu la adresa DNA". Cel vizat direct de această apreciere nici nu a rămas să asculte discursul preşedintelui pentru că a părăsit sala imediat după ce Mănescu a jurat credinţă Statului. Gestul şefului Senatului României care afişa lipsă de respect pentru Administraţia Prezidenţială a fost comentat cu aprecieri "pro" şi "contra" mai mult decât numirea în sine.

Decretul de numire a Ramonei Mănescu în funcţia de ministru al Transporturilor a fost publicat luni în Monitorul Oficial.


4. Bomba lui Chiţoiu: declararea averilor
Noua găselniţă a Ministerului Finanţelor Publice care ar viza averile românilor simpli a şocat pe toată lumea.
Intenţia Ministerului de Finanţe de a elabora un proiect de act normativ în scopul verificării situaţiei veniturilor declarate de persoanele fizice cu venituri mari, pe care Fiscul le vânează de ceva vreme a stârnit controverse în rândul cetăţenilor simpli care s-au simţit vizaţi. Proiectul nu a fost clar şi se poate înţelege că toată lumea trebuie să fie spionată de către Fisc prin declararea averii. De altfel, articolul 109 din Codul de Procedură Fiscală, cel referitor la verificarea persoanelor fizice, nu face vreo diferenţă între contribuabili din punctul de vedere al veniturilor declarate sau al impozitelor plătite.

Declaraţia de patrimoniu şi de venituri ar fi trebuit să conţină informaţii despre următoarele bunuri mobile şi imobile: terenuri, clădiri, mijloace de transport, bijuterii, metale preţioase, obiecte de artă, animale de rasă. De asemenea, activele financiare precum conturi și depozite bancare, plasamente, polițe de asigurare, cheltuieli, dar și datorii ar fi trebuit și ele declarate. În această ordine de idei, Statul ar putea da amenzi oamenilor cinstiți care din motive absolut obiective nu știu să-și completeze sau nu ar avea cum să parcurgă cozile pentru depunerea acestor formulare.

După reacţia promptă a opiniei publice împotriva acestui proiect de act normativ, Ministerul Finanţelor Publice aruncă vina pe jurnaliştii care nu ar fi interpretat corect informaţiile şi suţine că vrea să controleze doar evaziunea şi că măsura nu ar viza pe toată lumea, ci doar acele persoane suspectate de fraudă.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a revenit, vineri, cu precizări susţinând că "depunerea acestei declaraţii de patrimoniu şi venituri nu se va face de către toate persoanele fizice şi nici măcar de către toate persoanele fizice independente supuse inspecţiei fiscale obişnuite ci numai de către acele persoane fizice care, în urma verificărilor prealabile prezintă discrepanţe majore între acumulările de avere şi veniturile declarate şi intră in procedura de verificare fiscală".

MFP a mai susţinut că depunerea declaraţiei se face numai la cererea organului fiscal, potrivit art. 109^1, alin. (5^1).

5. Antonescu nu vrea să fie candidat, vrea să fie preşedintele României...
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, sambata, ca nu si-a depus acum nicio candidatura, dar a sustinut in fata tinerilor din USL ca vrea sa fie presedintele Romaniei in orice conditii, chiar daca astrele si astrologii arata ca nu va fi asa.
 
"Eu nu mi-am depus acum şi nu îmi depun acum nicio candidatura. Eu, pur şi simplu, nu vreau să fiu candidat. Vreau să fiu preşedintele României! Şi voi fi! Mă pregătesc pentru asta, dar nu electoral. Nu acum, mă pregătesc învăţând cu toată tinereţea pe care o mai am, pentru că sunt lucruri pe care nu le ştiu şi pe care va trebui să le ştiu şi să le fac atunci când voi fi preşedinte", le-a spus Antonescu tinerilor din USL.
 
Antonescu este convins ca va invinge destinul si ca va ajunge sa-i ia locul presedintelui Basescu la Cotroceni schimband radical profilul prezidential.
 
"Nimeni, nimeni, nici analiştii ghicitoare, nici ghicitoarele-analişti, nici astrologii, nici vrăjitorii nu vorbesc despre asta. Se ţin de mană şi spun apăsat ca pe o incantaţie «Crin Antonescu nu va fi niciodată preşedintele României». Alţii, să fim oneşti, prieteni de-ai noştri la fel de hotărâţi, afirmă «Crin Antonescu va fi cu orice preţ preşedintele României»", le-a transmis Antonescu tinerilor.