3 Sep 2017 (All day)

AMOS News a monitorizat cele mai importante evenimente înregistrate în această săptămână:  

1. Reacții prompte ale autorităților față de „îngrijorările” unor diplomați străini față de proiectul de modificare a Codului de Procedură
2. Scandal în CSM, între judecători și procurori pe teme Inspecției Judiciare și a controlului la DNA
3. Reluarea protestelor pentru Roșia Montană: Meleşcanu descoperă că dosarul depus la UNESCO a fost ilegal
4. Din America, Maior sare în apărarea lui Klemm 
5. Reintroducerea supraaccizei la combustibil. Pe când și a „taxei de stâlp”?

1 .Reacții prompte ale autorităților față de „îngrijorările” unor diplomați străini față de proiectul de modificare a Codului de Procedură

Secretarul general adjunct al Comisiei Europene, Paraskevi Michou, a contrazis reprezentanța din România în privința propunerilor de modificare a legislaţiei. Asta, în condiţiile în care, Angela Cristea, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, a emis un comunicat în care se declara îngrijorată de faptul că modificările anunţate de Tudorel Toader pe 23 august ar putea afecta independenţa Justiţiei în cazul în care ar intra în vigoare. În aceeași zi, secretarul general adjunct al Comisiei Europene i-a transmis o scrisoare ministrului Tudorel Toader, conform Antena3. Comisia Europeană ar fi cerut ca modificările propuse să fie transmise Comisiei Europene în limbile engleză și română, subliniind: „Considerăm că este de maximă importanță recomandarea Comisiei pentru transparență și predictibilitate a întregului proces legislativ, în care Guvernul și Parlamentul au luat în considerare corespunzător consultările cu autoritățile relevante, în particular, în acest caz, cele judiciare, ca și recomandările Comisiei de la Veneția”. De altfel, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a criticat reacţia unor diplomați străini cu privire la propunerile de modificare a legilor justiţiei, declarându-se îngrijorat de faptul că „nişte ambasadori” în România îşi permit să ne interzică şi dreptul de a începe dezbaterea privind legile Justiţiei, el arătând că urmează să ni se interzică dreptul de a gândi.
„Sunt îngrijorat de faptul că procurorii au început să certe judecătorii, mă interesează să văd ce spun asociaţiile magistraţilor şi UNJR şi am văzut că acolo există o susţinere pentru acele prevederi. Sigur că în final decizia va fi luată în Parlament, după dezbatere, cumpănire serioasă, nu pentru a subjuga ideea de justiție în România. (...) Și eu sunt îngrijorat când ambasadorii merg la ministere în fiecare zi să promoveze interesele unor companii străine, poate cineva se gândeşte că şi asta înseamnă act de corupție”, a spus Liviu Dragnea. De asemenea, deputatul PSD Liviu Pleșoianu a cerut '„expulzarea'' ambasadorului SUA la București, Hans Klemm, pe care l-a acuzat că s-ar fi amestecat nepermis de mult în activitatea parlamentară și guvernamentală a României. „Date fiind ingerințele repetate în treburile interne ale țării mele, solicit expulzarea de urgență a ambasadorului Hans Klemm. Dacă suntem cu adevărat un stat independent și suveran, dacă ne respectăm Constituția și pe noi înșine, nu mai putem tolera amestecul acestui ambasador în activitatea parlamentară și guvernamentală, precum și în politica românească în ansamblul ei. Nu e absolut deloc treaba ambasadorului Hans Klemm, așa cum nu e, în general, treaba niciunui ambasador cum anume hotărâm noi să ne construim propriul cadru legislativ", a scris Pleșoianu, miercuri, pe pagina lui de Facebook.

2. Scandal în CSM, între judecători și procurori pe teme Inspecției Judiciare și a controlului la DNA

Plenul CSM a fost amânat miercuri din lipsă de cvorum, după ce judecătoarele Cristina Tarcea (președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție), Simona Marcu, Lia Savonea, Nicoleta Țînț și Evelina Oprina au condiționat participarea la ședință de eliminarea de pe ordinea de zi a punctului referitor la raportul de audit al Inspecției Judiciare. Discutarea raportului de audit ar fi permis revocarea conducerii Inspecției Judiciare.
Cinci judecători ai CSM, printre care şi preşedintele instanţei supreme Cristina Tarcea, susţin că au boicotat şedinţa CSM pentru că "nu este pentru prima dată când argumentul numărului majoritar al voturilor exprimate devine mai puternic decât cel al respectării legii".
„Dat fiind că nu este pentru prima dată când argumentul numărului majoritar al voturilor exprimate devine mai puternic decât cel al respectării legii, refuzăm ca prin asigurarea cvorumului de Plen să creăm astfel cadrul necesar pentru încălcarea unui drept fundamental. Ne-am asumat această poziţie pentru a apăra un principiu, chiar dacă suntem conştienţi de faptul că atitudinea noastră poate fi de natură să aducă atingere interesului unor persoane, inclusiv colegi magistraţi, cărora le cerem, sincer, scuze”, scriu într-un comunicat de presă cei cinci magistraţi CSM.
Pe de altă parte, opt membri ai CSM susțin că refuzul celor cinci judecători de a participa la ședința de miercuri a Plenului Consiliului reprezintă "o presiune de neacceptat". Opt membri ai CSM — judecătorii Andrea Annamaria Chiș, Mihai Bogdan Mateescu și Mihai Andrei Bălan, precum și procurorii Codruț Olaru, Cristian Mihai Ban, Florin Deac, Nicolae Andrei Solomon și Tatiana Toader — critică decizia colegilor de a nu participa la ședință.
"Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a putut întruni azi în ședința Plenului, deși avea pe ordinea de zi un număr de 24 de puncte de importanță deosebită pentru sistemul judiciar, datorită refuzului unui număr de cinci membri de a participa la ședință. Doamnele judecător au condiționat prezența lor la ședința Plenului de scoaterea de pe ordinea de zi a ultimului punct, ce viza discutarea raportului final privind auditul extern al managementului Inspecției Judiciare pe anul 2016. Subliniem că raportul de audit trebuia întocmit, la cererea exclusivă a Inspecției Judiciare, potrivit art.68 alin.(4) din Legea nr.317/2004 privind CSM, până la sfârșitul lunii martie 2017. În fapt, acesta a fost întocmit doar ca urmare a solicitării Consiliului, în baza contractului încheiat între Inspecția Judiciară și auditorul independent, din data de 10 aprilie 2017, și a fost depus la registratura Consiliului încă din data de 5 iulie 2017", susțin cei opt membri ai CSM.

3.Reluarea protestelor pentru Roșia Montană: Meleşcanu descoperă că dosarul depus la UNESCO a fost ilegal

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a spus, sâmbătă, la Mamaia, că dosarul Roșia Montană a fost depus 'ilegal' la UNESCO. "Vreau să vă informez că dosarul a fost depus ilegal, cum știți cu toții. Deci nu a fost aprobat de premierul Cioloș, nici de guvernul României, a fost trimis de către unul din miniștri. Deci din acest punct de vedere există niște vicii de procedură. Pe fond însă trebuie să vedem cu adevărat ce anume trebuie protejat în zona Roșiei Montane. Eu sunt născut acolo, știu care sunt problemele și mai știu că oamenii au trăit întotdeauna de pe urma mineritului. Nu există alte posibilități de ocupație în zonă. Deci cred că trebuie îmbinată o politică de păstrare a patrimoniului fără exagerări și în același timp care să ne permită să exploatăm resursele pe care le avem. (...) Trebuie să înțelegem un lucru: România este o țară democratică, oamenii sunt liberi, dreptul de a protesta este un drept pe care îl are fiecare cetățean, trebuie să ținem cont de faptul că o manifestație reprezintă o opinie a unor oameni pe o temă, că e vorba de Roșia Montană, că e vorba de urși, de orice altceva. Oamenii trebuie să aibă dreptul să-și exprime opinia. Deciziile trebuie să fie adoptate de către Guvern, Parlament unde există o majoritate care își asumă răspunderea pentru guvernarea țării", a declarat Meleșcanu. Pe de altă parte, sute de persoane, susţinători ai proiectului de conservare a zonei Roşia Montană, au participat vineri seară în Piaţa Victoriei pentru a protesta după ce premierul Mihai Tudose a susţinut că se va încerca retragerea candidaturii zonei pentru includerea pe lista UNESCO. Alte sute de persoane au mai participat la mitinguri organizate în Piața Unirii din Cluj-Napoca şi Iaşi
”La exact 4 ani de la debutul protestelor din 2013 ieșim din nou în stradă pentru a protesta ferm împotriva încercării guvernului Tudose de a ne lua tot ce am obținut în toți acești ani, pentru Roșia Montană și în lupta împotriva corupției. Planul pregătit pentru distrugerea Roșiei Montane se circumscrie măsurilor anti-justiție anunțate deja de Guvern. Practic, un compromis cu Gabriel Resources ar da undă verde unui proiect declarat ilegal de instanțe și de legislația curentă. Declarația premierului Tudose, de marți, 29 august, confirmă faptul că se va încerca retragerea nominzalizării Roșiei Montane pentru lista UNESCO. Acesta ar fi un pas absolut necesar pentru stingerea litigiului cu Gabriel Resources”, spun organizatorii protestului, membrii Alburnus Maior, într-un comunicat de presă.

4. Din America, Maior sare în apărarea lui Klemm 

Ambasadorul României în Statele Unite, George Maior, a atras atenţia că declarațiile „tranșante” ale unor politicieni români dăunează dialogului româno-american. Precizarea vine în contextul în care mai mulți social-democrați, între care și șeful PSD, Liviu Dragnea, au reacționat la comentariile Ambasadei SUA la București, privind propunerile de modificare a Legilor Justiției.
„Cred că este important să avem propriile noastre dezbateri și cred că nimeni nu interferează în propriile noastre dezbateri, dacă suntem inteligenți și analizăm lucrurile din acest unghi. (...) Lumea vrea predictibilitate, vrea o legislație eficientă, vrea state solide din punctul de vedere al modului în care controlează fenomenul corupției și cred că e în interesul nostru să fim un astfel de stat. Eu cred că numai dialogul poate face partea americană sau partea română să înțeleagă care sunt implicațiile și premisele. Strică acest dialog declarațiile pur și simplu tranșante de o parte sau chiar de alta. Nu fac bine acestui dialog, iar noi am făcut progrese imense din acest punct de vedere. (...) E păcat la nivel de discurs narativ să intrăm în polemici care nu fac bine niciunei părți", a spus Maior, într-un interviu acordat postului public de televiziune. Ambasada SUA şi-a manifestat îngrijorarea cu privire la propunerile Ministerului Justiției din 23 august de revizuire a sistemului judiciar și îndeamnă toți actorii executivi, legislativi și judiciari din România să colaboreze pentru a continua lupta țării împotriva corupției. „Statele Unite au luat cunoștință de propunerile Ministerului Justiției din 23 august cu îngrijorare pentru independența sistemului judiciar. Îndemnăm toți actorii executivi, legislativi și judiciari din România să colaboreze pentru a continua lupta țării împotriva corupției și pentru a asigura credibilitatea instituțiilor sale”, se arată într-un comunicat al Ambasadei SUA.
 

5. Reintroducerea supraaccizei la combustibil. Pe când și a „taxei de stâlp”?

Ministrul Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa, a anunţat, miercuri, că majorarea accizei la benzină şi motorină se va face în două etape, 15 septembrie şi 1 octombrie, majorarea fiind de 0,16 lei pe litru pentru fiecare din cele două etape.
”Această măsură pe produce în etape pentru a nu crea un şoc la nivelul consumului, şoc care poate genera creşteri de preţ, automat scade consumul şi poate afecta bugetul de stat prin încasări mai mici”, a argumentat Ionuţ Mişa. Criticile gestului Executivului de creştere a preţurilor au fost pe măsură: În următoarele zile vom asista la blocaje în alimentările cu carburanţi, pe fondul alimentărilor în mare creştere în vederea acumulării unor stocuri la preţuri actuale, în cazul în care Guvernul va decide majorarea accizei la carburanţi, apreciază Federaţia Operatorilor Români de Transport. Transportatorii spun că Guvernul a rămas imun la solicitările patronatelor din transporturi şi a refuzat să dialogheze cu aceştia în contextul creşterii accizelor la carburanţi. „Cu toate că în plenul Consiliului Economic şi Social, patronatele, societatea civilă şi sindicatele s-au opus în unanimitate proiectului de modificare a codului fiscal, din declaraţiile publice referitoare la asumarea din partea guvernului a creşterii accizelor, se conturează o nouă etapă neagră pentru transporturile româneşti”, arată un comunicat FORT. De asemenea, opoziţia a atras atenţia că se vor înregistra creşteri de preţuri în lanţ la toate produsele. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a criticat vineri, la Neptun, introducerea de către Guvern a contului separat pentru plata TVA şi majorarea supraaccizei pe combustibili, numindu-l pe premierul Mihai Tudose „tâlharul Terente care s-a mutat din bălţile Brăilei la Palatul Victoria“. Orban a atras atenţia că, încă înainte de a intra în vigoare, deja se simte în preţul la pompă. „Să dai declaraţii că creşterea accizei la combustibil nu va afecta preţul la pompă sau că nu va afecta economia arată un analfabetism economic de neacceptat pentru nişte oameni care vor să guverneze România”, a acuzat liderul PNL. El a spus că efectele creşterii accizei vor fi foarte grave, nu vor afecta numai cetăţeanul căruia îi va creşte costul de transport cu maşina proprie, va afecta economia în ansamblu prin creşterea costurilor de transport pentru toate produsele, se va simţi în creşterea preţurilor la toate produsele. „Acest lucru va duce la erodarea puterii de cumpărare a populaţiei, va duce la creşterea inflaţiei şi lucrul acesta este deja dovedit că va duce la creşterea inflaţiei pentru că Banca Naţională a revizuit inflaţia pentru anul în curs de la 1,4% la 1,9%”, a atras atenţia şeful PNL.

 

Format: