4 Feb 2018 - 14:00

AMOS News a monitorizat cele mai importante evenimente înregistrate în această săptămână.

1. ”Bomba” MICROSOFT explodează în curtea DNA
2. Cabinetul Dăncilă: mai penibil dect cabinetele Grindeanu și Tudose
3. Juncker recunoaște că a fost dezinformat
4.  „Amiralul” Fifor plusează derizoriul: nu unul, ci trei sbmarine!
5.  Ofensiva anti SPP


1. ”Bomba” MICROSOFT explodează în curtea DNA

La o săptămână după anunțul spectaculos al punerii sub control judiciar a doi foști manageri ai companiei Microsoft România, implicați în dosarul încheierii contractului licențelor pentru Guvernul României, din anul 2003, DNA primeşte o primă lovitură. Înalta Curte de Casație și Justiție i-a ridicat, luni, controlul judiciar instituit pe numele lui Silviu Hotăran, acuzat, alături de afaceristul Claudiu Forică și de un alt fost director al Microsoft, Ovidiu Artopolescu, de complicitate la abuz în serviciu în formă continuată. Florică, Artopolescu și Hotăran au atacat măsura instituită pe numele lor, apărătorii acestora invocând, printre altele, şi argumentul că faptele pentru care au fost puși sub acuzare sunt prescrise.

Dosarul Microsoft a fost preluat în anul 2013 de Mihaela Iorga Moraru, la puţin timp de la instalarea Laurei Codruţa Kovesi la conducerea DNA, de la un alt procuror, care, potrivit lui Iorga, cel mai probabil intenţiona să dispună neînceperea urmăririi penale.

Mihaela Iorga susţine că nu are ce să îşi reproşeze privind activitatea în această cauză, menţionând că şi-a făcut treaba.
"Prescripţia trebuie să ştii să o calculezi şi trebuie să stabileşti corect momentul consumării infracţiunii, momentul epuizării infracţiunii. Ce să-mi reproşez eu? Eu, până la momentul la care am predat dosarul, mi-am facut treaba. De acolo, nu ştiu ce s-a întâmplat şi nu am ce să comentez. Dar ar fi trist să clasezi cauza pentru dorinţa de a face rău cuiva", a declarat Mihaela Iorga.

DNA anunţă stadiul dosarelor Microsoft, menţionând că acuzaţiile faţă de foştii miniştri Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu, Dan Nica, Adriana Ţicău, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu şi Şerban Mihăilescu au fost clasate.

2. Cabinetul Dăncilă: mai penibil dect cabinetele Grindeanu și Tudose

Viorica Dăncilă este prima femeie premier din România.
Din Cabinetul Dăncilă vor lipsi o parte dintre miniștrii care au activat în mandatul lui Mihai Tudose. Între cei care îşi vor părăsi posturile se numără Marcel Ciolacu - vicepremier fără portofoliu, Ionuţ Mişa - ministrul de Finanțe, Marius Nica - ministru delegat pe Fonduri Europene, Lucian Romaşcanu - ministrul Culturii.

Între cei care îşi vor păstra funcţiile: Paul Stănescu - vicepremier, ministrul Dezvoltării, Olguţa Vasilescu - ministrul Muncii, Petre Daea - ministrul Agriculturii, Mihai Fifor - ministrul Apărării, Tudorel Toader - ministrul Justiției.

Viorica Dăncilă a fost desemnată premier de Klaus Iohannis. Decizia a fost luată după ce președintele Klaus Iohannis a avut miercuri consultări cu toate partidele parlamentare și a primit trei propuneri de premieri: Viorica Dăncilă (PSD), Eugen Tomac și Siegfried Mureșan (ambii PMP).
Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat vineri, înainte de şedinţa CEx al PSD, unde dse stabileste lista miniştrilor din Cabinetul Dăncilă, că din viitorul Executiv nu vor face parte miniştri cu probleme de integritate. 

3. Juncker recunoaște că a fost dezinformat. Dezinformatorul, nu!

Presedintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker a recunoscut ca a fost dezinformat cu privire la modul in care s-au desfasurat dezbaterile in Parlament pe Legile Justitiei si Codurile penale si si-a exprimat convingerea ca daca actele normative vor ramane in forma in care au iesit din Parlamentul Romaniei, discutiile despre MCV si aderarea Statului roman la Spatiul Schengen se vor purta in alti termeni.
Atitudinea lui Juncker este cu atat mai surprinzatoare cu cat in urma cu cateva zile acesta, impreuna cu vicepresedintele CE Frans Timmermans, si-a exprimat ingrijorarea fata de parcursul legislativ al Legilor Justitiei din Romania, criticand dur parlamentarii pentru actiunile lor.
Precizarile de mai sus au fost facute de Jean Claude Juncker  in cadrul unei conferinte de presa comune sustinuta miercuri, 31 ianuarie 2018, la Bruxelles alaturi de presedintele Romaniei Klaus Werner Iohannis dupa o intrevedere care a avut loc intre cei doi, la invitatia presedintelui Comisiei Europene.
La conferinta de la Bruxelles presedintele Iohannis, care pana recent a criticat si a atacat toate actiunile parlamentarilor din Coalitia PSD-ALDE, cu atat mai mult cele privitoare la Legile Justitiei,  a tinut sa apere procesul legislativ din Romania sustinand ca "problema" Legilor Justitiei trebuie rezolvata in Romania, de romani.
Principalele declaratii ale lui Jean Claude Juncker din cadrul conferintei de presa comuna sustina cu presedintele Klaus Iohannis la "Statul de drept a facut progrese remarcabile in Romania si e intr-un stadiu acceptabil. Nu vom accepta ca Romania sa faca pasi inapoi pe acest drum. Trebuie sa fie un proces ireversibil.
Am luat cunostinta ca am fost dezinformat, dar vreau sa va spun ca sunt bine informat in ce priveste deciziile legate de statul de drept. Sistemul judiciar din Romania functioneaza si nu putem spune acum acelasi lucru despre toate statele membre." a declarat Jean Claude Juncker.
Iar această declarație arată că președintele CE a ținut cont de recomandarea făcută de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu în scrisoarea de răspuns la critica de acum o săptămână a oficialilor europeni, cărora le spuneau că „ne-am fi așteptat, desigur, ca analiza Comisiei asupra dezbaterilor din România să fi avut loc după pronunțarea Curții Constituționale asupra tuturor celor trei legi privind sistemul judiciar, astfel încât descrierea să se raporteze la o imagine cuprinzătoare și obiectivă a reformei justiției din România".

4.  „Amiralul” Fifor plusează derizoriul: nu unul, ci trei sbmarine!

Ministrul Apararii, Mihai Fifor, spune ca Fortele Navale Romane vor fi dotate cu trei submarine, printr-un proiect de inzestrare a Armatei care va fi prezentat in Consiliul Superior de Aparare
În flota României există în acest moment un singur submarin, botezat „Delfinul“, construit în fosta URSS şi nefuncţional din 1996.

Contraamiralul (r) Vergil Chiţac (fost rector al Academiei Navale Mircea cel Bătrân din Constanţa), de profesie inginer de nave, este de părere că o armată n-are ce face doar cu un singur submarin. „O armă ca submarinul nu poate exista în dotarea unei marine decât dacă are trei piese. Chiar şi «Delfinul», pe care-l avem noi acum, făcea parte dintr-o formaţie de trei submarine, numai că celelalte două n-au mai fost livrate pentru că a venit Revoluţia. Chiar şi în al Doilea Război Mondial am avut trei submarine“.
În ceea ce priveşte anunţul lui Mihai Fifor, că submarinul ar putea fi construit la unul din şantierele din România, contraamiralul spune că este puţin probabil. „Noi nu putem construi un submarin de la A la Z în România, pentru că, în afară de SUA, nicio ţară nu este în stare să-şi construiască singură o astfel de armă, de o astfel de complexitate. Toată lumea face integrare de produs. Adică se construieşte corpul navei în altă ţară, iar tot ce înseamnă instalaţii, echipamente, senzori de luptă, produse de alţii, sunt integrate în şantier“, explică el. „Cred că ministrul a vrut să spună că va face caietul de sarcini în aşa fel încât să impună celui care va câştiga ca asamblarea să se facă în România“, crede Vergil Chiţac.

5.  Ofensiva anti SPP

Premierul Dăncilă a transmis că nu are nevoie de protecție SPP și că se va descurca ajutată de băieții de la Internele colegei Carmen Dan, mult mai discreți decât aceia ai lui Lucian Pahonțu.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, apreciază că SPP ar trebui să se afle în subordinea Ministerului de Interne. "SPP se află sub conducerea preşedintelui ţării. Dacă în cadrul serviciilor de informaţii Parlamentul are un rol, întrucât controlează aceste servicii prin comisiile de specialitate, dacă Parlamentul are un rol în numirea şefilor celor două servicii (n.r. - SRI şi SIE), în cazul SPP Parlamentul nu are un rol. Nici Guvernul. Deci, este o responsabilitate a preşedintelui şi eu sper ca preşedintele să nu se facă totuşi că plouă într-o astfel de situaţie. Trebuie discutată această situaţie inedită şi anormală care, dacă nu va fi rezolvată, va afecta încrederea cetăţenilor în buna şi corecta funcţionare a instituţiilor statului. (...) După părerea mea, e o anomalie. Nu cred că în alte ţări serviciul de pază şi protecţie funcţionează sub preşedinte. Acest serviciu ar trebui să facă parte din ansamblul structurilor care asigură paza şi ordinea şi cel mai normal şi cel mai firesc ar fi fost să se găsească sub umbrela Ministerului de Interne", a declarat Tăriceanu. 

Format: