Publicat: 17 Ianuarie, 2014 - 08:35

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut joi, 16 ianuarie, la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă.
Prezentăm declaraţia susţinută de şeful statului:

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bună seara! Vreau să vă informez cu privire la o întâlnire pe care am avut-o astăzi cu domnul preşedinte Van Rompuy, preşedintele Consiliului European. Întâlnirea a fost la solicitarea mea pentru abordarea câtorva lucruri extrem de importante şi pot să le enumăr: Republica Moldova, România - Schengen, Nabucco şi o explicaţie care trebuia dată ca urmare a unei intervenţii a domnului Swoboda, preşedintele grupului socialist din Parlamentul European. În ceea ce priveşte Republica Moldova, vreau să fie foarte clar: nu m-am dus pentru întâlnirea cu domnul preşedinte Van Rompuy nici în calitate de avocat al Republicii Moldova, nici în calitate de simpatizant sau partener al politicienilor de la Chişinău, ci m-am dus în calitatea mea de preşedinte al României şi de membru al Consiliului European. Am simţit nevoia să atrag atenţia asupra câtorva evoluţii din Republica Moldova, în aşa fel încât să conving că trebuie accelerate procesele de apropiere nu numai a Moldovei de Uniunea Europeană, ci şi a Uniunii Europene de Republica Moldova. Situaţia pe care am prezentat-o a fost, în linii mari, urmatoarea: am pornit de la situaţiile de risc din Republica Moldova, situaţii care pot afecta parcursul european al celui de-al doilea stat românesc. Primul şi cel mai important risc este Transnistria, unde pot să apară provocări, iar, din punctul meu de vedere, formatul de negociere 5+2, care viza găsirea unei soluţii pentru Transnistria, sigur, o soluţie favorabilă conceputului de integritate teritorială, suveranitate a Republicii Moldova, s-a dovedit ineficient. Formatul 5+2 nu a reuşit să mişte lucrurile înainte. Mai mult decât atât, prin ineficienţa sa, acest format a creat condiţii, prin negăsirea soluţiilor, pentru consolidarea aşa-zisei statalităţi transnistrene. Sunt mulţi ani de când acest format funcţionează, sunt mulţi ani de când acest format nu a ajuns la nicio soluţie favorabilă Republicii Moldova. De aceea am simţit nevoia să atenţionez pe preşedintele Consiliului European că nu ne mai putem ascunde, niciunii din comunitatea europeană sau din lumea democratică, să spunem: lucrurile se rezolvă în formatul 5+2. Nu. Acest format nu a rezolvat nimic şi trebuie găsite soluţii de discuţie directă cu aşa-zisele autorităţi transnistrene şi cu Moscova, care deţine un control militar, să spunem, pe teritoriul Transnistriei, în calitate de forţă de prevenire a incidentelor armate, dar n-aş spune că doar acest rol a fost exercitat de militarii ruşi de pe teritoriul Transnistriei. Am ridicat şi problema greutăţilor, şicanelor care se fac şcolilor de limbă română din Transnistria şi am rugat să se conceapă o intervenţie a Uniunii Europene pentru sprijinirea autorităţilor de la Chişinău să rezolve dreptul pe care îl au românii din Transnistria de a învăţa în limba română.

De asemenea, am atenţionat asupra acelui de-al doilea focar de instabilitate de pe teritoriul Republicii Moldova, care este Găgăuzia, având în vedere că mâine se desfăşoară o mare adunare a aleşilor locali, care intenţionează să facă o declaraţie legată de independenţa Găgăuziei. Probabil aveţi imaginea hărţii. Transnistria este pe frontiera răsăriteană a Republicii Moldova, iar Găgăuzia este o regiune din sudul Republicii Moldova. Deci, mâine ar urma să aibă loc această adunare a aleşilor locali de pe toate nivelurile, iar pe data de 2 februarie, contrar deciziei Judecătoriei de la Comrat, se preconizează desfăşurarea unui referendum pentru independenţa Găgăuziei. Am considerat că am obligaţia să informez conducătorii structurilor europene despre aceste evenimente şi, având în vedere că Uniunea Europeană este în formatul de negociere 5+2, să acţionăm, sau Uniunea Europeană să acţioneze în aceste direcţii, în favoarea integrităţii şi a suveranităţii Republicii Moldova, asupra teritoriului său. Legat de Republica Moldova, am rugat pe preşedintele Consiliului European - voi avea la începutul lunii februarie discuţii şi cu preşedintele Comisiei Europene, pe această temă - să analizăm posibilitatea găsirii unor resurse financiare europene, având în vedere că suntem în ultimul şi penultimul an al exerciţiului bugetar, deci 2014 şi 2015, se încheie exerciţiul bugetar 2007- 2013 şi, în cazul în care sunt resurse financiare necheltuite, să fie alocaţi accelerării procesului de interconectare energetică a Republicii Moldova, la România, şi am vizat, în mod deosebit, varianta Isaccea-Vulcăneşti, care este o variantă de 400 kilowaţi, unde ar trebui mărită capacitatea punctului de transformare de la Isaccea şi lucrări care să se facă şi pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a se putea garanta utilizarea la Chişinău a energiei eventual furnizate pe această variantă. De asemenea, avem posibilitatea, în cazul în care vor fi resurse financiare, să creăm alte două linii de aprovizionare cu energie electrică, două linii de 400 de kilowaţi pe Iaşi - Străşeni şi Suceava - Bălţi, dar prioritatea mi se pare Isaccea-Vulcăneşti, unde ar trebui investite circa 65 de milioane de euro în staţia de transformare la Isaccea şi, probabil, circa 10 milioane de euro, pe teritoriul Republicii Moldova.

De asemenea, cu privire la Republica Moldova, am ridicat din nou problema vizelor, care este pe un drum bun şi probabil până la sfârşitul lunii mai se va modifica regulamentul 285, dacă nu mă înşel, din 2001, care va permite libera circulaţie a cetăţenilor Republicii Moldova, şi un punct aparte în discuţie a fost procesul de pregătire a semnării acordului de asociere şi a acordului de liber schimb, pe care Republica Moldova le-a parafat la Vilnius. Şi, un punct aparte în discuţie a fost procesul de pregătire a semnării acordului de asociere şi a acordului de liber schimb pe care Republica Moldova le-a parafat la Vilnius. Este un efort mare, pentru că trebuie traduse cele două acorduri în cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene. Analiza arată că până la sfârşitul lunii august s-ar putea semna cele două acorduri, în aşa fel încât înainte de alegerile din Republica Moldova să poată fi ratificate acordurile în Parlamentul Republicii Moldova şi, de asemenea, state membre să înceapă procesul de ratificare a acordului de asociere şi a acordului de liber schimb. Repet, nu am avut o discuţie în calitate de reprezentant, suporter sau avocat al Republicii Moldova, ci în calitatea de membru al Consiliului European şi preşedinte al unui stat membru al Uniunii Europene. Am vrut să am convingerea că la nivelul conducerii Uniunii Europene sunt cunoscute principalele probleme şi de instabilitate şi cele legate de timingul pe care îl impun alegerile şi cele legate de nevoia de semnare cât mai rapidă a acordurilor cu Republica Moldova. Nu fac un secret, nu vreau să fiu alarmist, am atenţionat şi asupra faptului că Partidul Comunist, având peste 40 de procente în sondaje, în momentul de faţă, există riscul ca, în cazul în care acordurile nu se semnează şi se ratifică în Parlamentul de la Chişinău înainte de alegeri, să vină o majoritate care să nu mai vrea să continue drumul către Uniunea Europeană; şi este o analiză a noastră şi, în calitate de membru al Consiliului European, aveam obligaţia să ridic şi acest set de probleme, partea de riscuri. Acum am conştiinţa relativ împăcată, că am transmis ce am crezut că este extrem de important, şi către Consiliul European, în detaliu.

În ceea ce priveşte accesul României în Schengen, l-am informat pe preşedintele Consiliului European că România îşi propune ca până la sfârşitul acestui an să devină membru al spaţiului Schengen, din mai multe motive. Este nu numai un obiectiv de ţară, dar este şi un obiectiv personal, dacă vreţi, în condiţiile în care eu îmi termin mandatul la 21 decembrie, aş vrea ca şi acest pas, care vizează integrarea României în Uniunea Europeană, să fie făcut, să fim stat membru Schengen, chiar dacă se va face în două etape. Sigur, vizez, datorită evoluţiilor interne, vizez luna octombrie, şi nu numai datorită evoluţiilor interne, dar în mai sunt alegeri pentru Parlamentul European, este foarte greu să intrăm într-un proces de negociere cu statele membre care mai au obiecţiuni acum, înainte de alegerile europarlamentare. Bineînţeles, nu m-am limitat numai la a anunţa că noi avem acest obiectiv. Am solicitat preşedintelui Consiliului European, care îşi termină mandatul cam odată cu mine, să mă sprijine la fel cum m-a sprijinit şi în 2012, şi s-a ratat datorită evenimentelor din vara lui 2012, să reluăm acel efort comun, pentru ca, în octombrie, să intrăm în Schengen. Nu am negat legătura pe care o fac unele state cu MCV-ul şi oricât am spune noi că aşa ne scrie în tratat, că Schengenul e Schengen şi are doar condiţii tehnice, sunt state care se uită şi la statul de drept şi la funcţionarea justiţiei. De aceea, în discuţie, am simţit nevoia să fac o clarificare, clarificare ce trebuie, în opinia mea, să se reflecte în raportul MCV din luna ianuarie, probabil 22, cel mai târziu 29 ianuarie. Sigur că am avut incidente. Cu declaraţii, cu tentative de modificare a Codului Penal, cu, cu, cu, tentative de lege a amnistiei, a graţierii şi aşa mai departe. Rugămintea mea a fost să fie o abordare corectă şi care să reflecte ce s-a întâmplat în România. Sunt de acord că în Parlament s-a votat cu mare veselie modificarea Codului Penal în aşa fel încât demnitarii, aleşii, de toate, pe toate palierele, de la preşedinte până la consilieri locali, să nu mai fie afectaţi de legislaţia care vizează conflictul de interese. Dar Curtea Constituţională a stopat acest proces. Deci dacă politicul a avut o abordare greşită, în raport cu exigenţele europene şi cu criteriile de la Copenhaga, tot o instituţie a statului român a pus capăt unui astfel de abuz făcut de politicieni. Deci vă dau un exemplu. Sigur că am dat mai multe astfel de exemple în care abuzurile eventuale ale Parlamentului sau greşita înţelegere a majorităţii parlamentare a fost stopată de instituţiile statului. Deci mie mi s-ar părea corect ca raportul MCV să reflecte acest lucru. V-aş aduce aminte că tentativa de lovitură de stat din vara anului 2012 a fost oprită tot de instituţiile statului, în speţă Curtea Constituţională. Tot instituţiile statului investighează sau au investigat fraudele de la referendum şi acum tot o instituţie a statului a oprit modificarea Codului Penal care îi făcea pe politicieni de la nivel central şi politicieni de la nivel local mai ceva decât dumnezeii când era vorba de furat şi conflictul de interese.

Deci în acest raport cred că ar fi corect să se menţioneze buna funcţionare a instituţiilor statului care sunt capabile să oprească şi derapaje ale politicului pentru că de fapt asta este realitatea. Nu a fost nici Curtea Constituţională, n-a fost substituită nici de declaraţii de la ambasade, nici de declaraţii de la Bruxelles, nici de declaraţii de nicăieri. Curtea Constituţională a acţionat ca instituţie a statului de drept. Deci acest lucru trebuie reflectat şi trebuie tratate separat eventualele derapaje ale politicului în raport cu funcţionarea instituţiilor şi până la urmă statele care încă mai au semne de întrebare trebuie să privească în primul rând la modul cum funcţionează instituţiile, cum funcţionează judecătorii, cum funcţionează procurorii, cum funcţionează Curtea Constituţională, cum funcţionează ANI. Derapaje de politiceni sunt peste tot. Deci, aş vrea, solicitarea mea a fost, dacă este posibil, raportul MCV să trateze instituţiile şi, sigur, derapajele politicienilor nu pot fi evitate. Dar problema modificării Codului Penal pe tema conflictului de interese practic a fost eliminată. Ea a fost un episod care a fost surprins, la un moment dat, de toţii partenerii noştri, votul din Parlament, dar ea în final a fost eliminată prin decizia Curţii Constituţionale. Deci, Curtea Constituţională ne-a tras piciorul de deasupra prăpastiei, ne-a pus din nou cu picioarele pe pământ, ceea ce este foarte important. Acest lucru l-am subliniat în mod deosebit în ceea ce priveşte acces Schengen, raportul dintre accesul în Schengen şi raportul MCV. Sper să fie înţeleasă corect abordarea pe care eu o am sau pe care am avut-o şi să se ţină cont de ea.

Şi un ultim punct: în Parlamentul European, deci vreau să nu interpretaţi că îi dau un răspuns domnului eurodeputat Swoboda, pur şi simplu ştiind că declaraţiile din Parlamentul European, mai ales ale şefilor de grupuri sunt analizate de conducerea executivă a Uniunii Europene, am ţinut să-l informez pe preşedintele Van Rompuy că România nu acordă cetăţenie română în condiţiile în care acordă Malta, spre exemplu, plăteşti, obţii cetăţenie. România a facilitat, pe bună dreptate şi cu temei, redobândirea cetăţeniei române de cei care au pierdut-o fără voinţa lor. Românii din stânga Prutului, nu i-a întrebat nimeni când au devenit cetăţeni ai Uniunii Sovietice. Nu au fost întrebaţi. Li s-a dat noul buletin, noul paşaport, noua cetăţenie. România are obligaţia la măsuri reparatorii faţă de cetăţenii care şi-au pierdut cetăţenia română prin abuz şi nu le-o dăm obligatoriu, numai celor care o cer, acelora care cer restabilirea dreptului lor de a fi cetăţeni români, cum sunt şi cetăţeni ai Republicii Moldova. Deci aceasta a fost explicaţia pe care i-am dat-o domnului preşedinte Van Rompuy şi lucrurile par clare din acest punct de vedere. Cam acestea au fost principalele elemente discutate astăzi. Dacă aveţi întrebări legate de..., nu aveţi întrebări. Vă mulţumesc mult.

Întrebare: Aş dori să vă...

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Staţi, staţi, staţi. Postul de propagandă, dezinformare şi înşelare a românilor, da? Antena 3!

Întrebare: Voiam să vă...

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Postul patronat de domnul Voiculescu, care a fost condamnat, în primă instanţă, la cinci ani, pentru furt?

Întrebare: Domnule preşedinte, permiteţi-mi să vă adresez întrebarea.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Voiam să mă conving dacă este postul Antena 3, acela despre care v-am spus.

Întrebare: Acesta nu este un meci între mine şi dumneavoastră. Eu am o întrebare, la care sper să obţin un răspuns. Domnul Voiculescu nu este aici.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Dar dumneavoastră., în calitate de ziarist al postului de dezinformare Antena 3, da?

Întrebare: Dar nu înţeleg de ce sunteţi...

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Vă rog!

Întrebare: Pot să vă întreb?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Puneţi întrebarea!

Întrebare: Cum aţi reacţionat, când fiica dumneavoastră v-a înştiinţat că lucrează pentru NIS Petrol, subsidiara Gazprom în România, şi că obţine bani de la Gazprom?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu m-a informat.

Întrebare: V-am informat eu, acum. Noi avem documente, mărturii video, le-am difuzat aseară.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Domnule ziarist, pentru că minţiţi; fiica mea nu a obţinut niciodată bani de la Gazprom.

Întrebare: Avem contracte.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Asta este o minciună a securistului Voiculescu pe care, din păcate, o pune în gura unor copii. Dumneavoastră sunteţi un copil. Pentru banii lui Voiculescu renunţaţi să minţiţi!

Întrebare: Dar nu este o minciună, domnule preşedinte.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc. V-am răspuns.

Întrebare: Am acte. Vreţi să vi le aduc?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc, v-am dat răspunsul. Ce acte aveţi? Că a luat bani de la Gazprom? Nu vă e...

Întrebare: Nu, dar avem contracte.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Ştiţi ce face un notar?

Întrebare: Toate achiziţiile făcute în România de Gazprom au fost legalizate de notarul Ioana Băsescu.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Domnule ziarist, minţiţi, ca şi patronul dumneavoastră, condamnat la cinci ani, ca şi postul dumneavoastră de propagandă. Mulţumesc.

Întrebare: Chiar nu mint, domnule preşedinte. Sper să...

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Chiar minţiţi...

Întrebare: ... sper să-mi daţi un răspuns...

Președintele României, domnul Traian Băsescu: ...eu nu vă contrazic, că Ioana poate avea legalizare de acte de la oricine.

Întrebare: Păi, despre asta este vorba. Despre asta este vorba.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Păi, şi cum vă permiteţi să spuneţi că a luat bani de la Gazprom?

Întrebare: Păi, când prestezi servicii pentru cineva, eşti plătit. Dânsa a legalizat prin biroul notarial acele acte de achiziţionare.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. A făcut fiica mea un contract cu Gazprom-ul?

Întrebare: Nu. Cu NIS Petrol. Care este subsidiară a Gazprom.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Minţiţi, ca securistul Voiculescu. Vă mulţumesc.

Întrebare: Dar nu mint şi nu are legătură ... dumneavoastră şi...

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Renunţaţi. Renunţaţi, că NIS-ul, din câte ştiu eu, este o companie sârbă.

Întrebare: (...) Gazprom-ul.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bun. Şi postul Antena 1 este cumpărat de un securist, şi dumneavoastră spuneţi că nu sunteţi securişt, nu? Nu-i cumpărat de un turnător, Antena 1?

Întrebare: (...)

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Şi vă face cineva turnător şi pe dumneavoastră?

Întrebare: (...)

Președintele României, domnul Traian Băsescu: O.K.

Întrebare: (...)

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Pentru că nu ştiu.

Întrebare: (...)

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Aha! Şi eu trebuie să vă cred.

Întrebare: (...)

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Domnule, nu mi le aduce-ţi mie. Dacă a făcut un contract cu Gazprom, este una; dacă, în calitate de notar, a spus că vă cheamă cum vă cheamă, notaru-i notar, doar constată. Vă rog.

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Aş dori să vă întreb, referitor la o declaraţie pe care a făcut-o astăzi premierul Republicii Moldova, spunea că ar dori o autonomie lărgită să ofere Transnistriei în condiţiile acestor conflicte şi, pentru că această negociere de care spuneaţi şi dumneavoastră 5+2, nu funcţionează. Ce părere aveţi despre această propunere?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu comentez deciziile de politică internă ale Republicii Moldova.

Întrebare: Şi vroiam să vă mai adresez o întrebare, dacă se poate.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Mulţumesc, o întrebare.

Întrebare: Pentru că zilele trecute, după discuţiile cu oficialul american, ne-aţi vorbit despre un mesaj îngrijorător, v-aş întreba, de data aceasta, cum se văd independenţa justiţiei şi statul de drept, de la Bruxelles?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Am să vă spun un lucru. Cum se vede? Vom vedea pe 22, în Raportul MCV. Dar şi cu Bruxellesul şi cu Statele Unite trebuie vorbit. Trebuie vorbit şi explicat, că nu trebuie confundate voturile din Parlament cu instituţiile statului român. Deci ăsta a fost efortul meu, astăzi, să fac o deosebire, sau să fac să se înţeleagă diferenţa dintre o opţiune politică a unei majorităţi parlamentare, pe care nici eu, nici cei de la Bruxelles nu o putem discuta, putem doar să ne dăm cu părerea, dar trebuie făcută deosebirea între abordarea politicienilor şi funcţionarea instituţiilor statului de drept iar, din punctul meu de vedere, se văd nişte instituţii care funcţionează corect, chiar dacă sunt presate de politic. Instituţiile au rămas verticale, au rămas în picioare. Deci aşa se vede, din punctul meu de vedere. Spre exemplu, am văzut o declaraţie a unui înalt demnitar din parchete, zilele trecute, care spunea că declaraţiile oamenilor politici nu influenţează justiţia. Eu cred că este foarte greşită abordarea şi, e bine, este o părere a mea, nu critic pe nimeni, e bine ca din astfel de foarte înalte funcţii în parchete să nu se facă astfel de afirmaţii. Realitatea este că declaraţiile oamenilor politici influenţează justiţia, în primul rând prin decredibilizarea ei. Or, noi, ca oameni politici, avem obligaţia să ne abţinem de la a comenta negativ decizii ale justiţiei, de a nega acţiuni ale procurorilor, pentru că are cine să le nege dacă este nevoie, o fac judecătorii, pentru că declaraţiile noastre, ale politicienilor, induc la populaţie neîncrederea în justiţie. Or, statul de drept are unul din pilonii fundamentali justiţia. Dacă cetăţenii nu au încredere în justiţie este una din marile pierderi într-un stat care se vrea civilizat. Deci, de aceea cred că orice susţinere, mai ales când vine dintr-un segment al justiţiei, că declaraţiile politicienilor nu influenţează justiţia, este greşită, nu influenţează, o decredibilizează, ceea ce este cel puţin la fel de rău.

Întrebare: Bună seara. Şi tot în acest context al funcţionării instituţiilor. Astăzi, CSM şi-a însuşit raportul Inspecţiei Judiciare în ceea ce priveşte declaraţiile făcute de premierul Victor Ponta la condamnarea lui Adrian Năstase. Cum vedeţi dumneavoastră această decizie a CSM-ului?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Vă aduceţi aminte că, la începutul primului mandat, mi se părea şi mie că îmi pot permite să fac comentarii legate de deciziile justiţiei. Între timp, am înţeles foarte bine că e greşit. Ca atare, iau notă de concluziile Inspecţiei CSM şi concluziile CSM-ului. Asta este ce pot să fac.

Întrebare: Săptămâna trecută, proiectul Legii descentralizării a picat la Curtea Constituţională. Vorbim aici de un proiect la care s-a lucrat un an de zile, dumneavoastră aţi fost un critic acerb. Cum aţi văzut dumneavoastră, să zicem, acest eşec, să-l numim aşa?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Ca un element profund de incompetenţă. Incompetenţă. La fel am spus şi când au picat legi pe care şi-au asumat şi alţii răspunderea, da? Am tunat şi am fulgerat, pentru că nu-i permis să îţi asumi răspunderea pe o lege şi ea să cadă la Curtea Constituţională, în ansamblul ei. Deci, este un element de incompetenţă. Au vrut să substituie lipsa de voinţă de a face reorganizarea administrativă cu un transfer către baronii locali, care să le mulţumească pentru creşterea puterii. Lipsa de voinţă de a face reorganizarea administrativă, cu un transfer către baronii locali, care să le mulţumească pentru creşterea puterii. Este un eşec usturător al Guvernului şi cred că se pregătesc de un nou eşec la proiectul de constituţie. Cred că se pregătesc pentru că modul cum gândesc, cel puţin la cum arată proiectul în acest moment, cu certitudine, nu poate fi considerat ca fiind nici european, nici benefic pentru România. Vă dau un exemplu. Acea dorinţă de asigurare a funcţiei de prim-ministru, prin introducerea articolului care spune cine are cel mai mare număr de mandate de prim-ministru, este o mare greşeală. Nu o să avem guvern niciodată pentru că e greu de crezut că cineva va avea 51%, iar orice mare partid care va avea 40% va putea fi trimis la alegeri anticipate, prin coalizarea partidelor mai mici, care nu vor vrea să intre cu el în guvernare. Asta este esenţa nedemocratică a propunerii pentru că, de multe ori, pentru a realiza o majoritate parlamentară şi să poţi instala un guvern, poţi fi nevoit să dai funcţia de prim-ministru celui mai mic partid; numai să reuşeşti să coalizezi 51% din Parlament. Deci, cred că vor avea eşecuri la modul cum abordează lucrurile; şi am văzut că le abordează extrem de partinic, extrem de îndreptat către momentul de acum chiar din legea descentralizării.

Întrebare: Îmi cer scuze. Aş veni cu o completare la acea întrebare de mai devreme.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Am refuzat. Păi, mi-aţi spus.

Întrebare: Nu. Aş vrea o completare la întrebarea de mai devreme. Premierul Victor Ponta, în 2012, la un caz similar, a cerut demisia vehementă a guvernului Boc, pe o lege similară.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Dacă nu s-a întâmplat atunci, eu n-am cerut demisia guvernului Boc atunci, deşi am mârâit cât am putut şi în interiorul coaliţiei. Nu pot să spun acum Ponta demisionează, că n-am făcut-o când a căzut la Curtea Constituţională legea guvernului Boc.

Întrebare: În contextul vizitei dumneavoastră la Bruxelles, aş vrea să vă citez o declaraţie pe care Vladimir Putin a făcut-o astăzi, în momentul în care ambasadorul nostru, Vasile Soare, şi-a prezentat scrisorile de acreditare: „Ne aşteptăm la o cooperare mai consistentă şi reciproc avantajoasă cu România, suntem pregătiţi să colaborăm pentru aprofundarea legăturilor politice, economice şi umanitare”. Cum vedeţi dumneavoastră această declaraţie a lui Vladimir Putin, în contextul în care şi subiectul de la Bruxelles a fost Republica Moldova şi spuneaţi că acel 5+2, acel format 5+2 nu este funcţional? Vă gândiţi la transformarea acestui format în alt tip de negociere cu Federaţia Rusă?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bun. Nu aş putea să lansez public către lume soluţiile de negociere, dar cred că cel mai puternic element de negociere este Chişinău-Moscova. Şi în ceea ce priveşte declaraţia preşedintelui Putin, este un mesaj pozitiv. Cred că este pasul următor, după ce la nivelul CSAT-ului celor două state, s-a semnat un acord de cooperare pe probleme de securitate, antiterorism, prevenirea atacurilor cibernetice ş.a.m.d. Deci, poate fi un pas înainte şi eu sunt convins că problema Moldovei trebuie discutată şi cu Moscova, nu numai cu Bruxellesul, dar, sigur, primii care trebuie să o discute cu cărţile pe masă şi fără complexe, repet, fără complexe, sunt politicienii de la Chişinău.

Întrebare: Domnule preşedinte, spuneaţi în 2009, la o discuţie cu liderii PSD...

Președintele României, domnul Traian Băsescu: În 2009?

Întrebare: Vă amintesc eu acum, că în cazul în care cineva va mai spune vreodată că dosarul lui Adrian Năstase este unul politic, veţi face publice toate datele din acest dosar, care a trecut pe la dumneavoastră. Vă gândiţi, în contextul actual, să le faceţi publice? Vorbim de toate mărturiile, toate...

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Păi sunt publice, sunt în dosar. Deci toate documentele care au fost la mine se află şi în dosarul de la instanţă, au devenit publice între timp, da? Deci nu mai am ce să fac public. Dar, pentru că veni vorba de asta, mă uit la câtă demagogie funcţionează la domnii de la PSD, ca şi cum Victor Ponta nu ar fi fost la hotelul Confort în noaptea cuţitelor lungi şi nu ar fi devenit, a doua zi după ce au stabilit debarcarea lui Năstase, purtător de cuvânt al lui Geoană. Ca şi cum tata socru' nu ar fi fost la acelaşi hotel mare susţinător al debarcării lui Adrian Năstase şi mulţi dintre ei i-au reproşat Zambaccianul lui Năstase şi că le strică imaginea şi i-au cerut să demisioneze din fruntea Camerei Deputaţilor ş.a.m.d. Deci când văd proba asta de demagogie, aproape înţeleg că nu se poate face nimic cu oamenii ăştia, pentru că sunt capabili să mintă fără ruşine. Ştiţi, acolo a fost un vot, dacă vă aduceţi aminte, şi dacă veţi căuta toţi liderii ăştia care acum plâng pe umărul lui Adrian Năstase, veţi constata că toţi l-au înfierat cu mânie proletară şi că pentru susţinerea lui au fost doar două voturi. Din gură l-au mai susţinut şi alţii, că nu ştiau cum iese votul, probabil inclusiv Victor Ponta. Dar când s-a pus problema votului, în favoarea lui Năstase au fost doar două voturi: unul al lui Bogdan Niculescu-Duvăz şi al doilea a fost votul generalului care a fost la Rezervele Statului, l-a şi lăsat prim-ministru pe perioada campaniei. Bejinariu, da. Deci a avut doar două voturi, chiar cu discursul de susţinere pe care i l-a dat Victor Ponta în acea noapte a cuţitelor lungi. Vă rog să mă credeţi că îţi vine aşa să nu te mai uiţi la ei când îi vezi cât sunt de demagogi. Da.

Întrebare: Voiam să vă întreb: dacă s-ar pune problema unei graţieri a domnului Năstase, aţi semna-o?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Vă doresc o seară bună la toţi.