Publicat: 5 Decembrie, 2012 - 10:52

Puţin peste jumătate (51,7%) dintre persoanele de 50-69 ani care au făcut obiectul anchetei beneficiau de un tip sau altul de pensie.
Din totalul pensionarilor din sfera de cuprindere a anchetei, doar 20,9% îşi continuau activitatea profesională. Majoritatea covârşitoare a pensionarilor ocupaţi  lucrau în sectorul agricol (97,0%) şi aveau statut profesional de lucrător pe cont propriu sau lucrător familial neremunerat (98,5%); 90,5%  au declarat că lucrează în continuare pentru a asigura venituri suficiente gospodăriei din care fac parte.
Aproape două cincimi (38,1%) dintre pensionarii care îşi încetaseră activitatea au preferat să înceteze lucrul odată cu îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei. Pentru 29,9% dintre pensionarii retraşi de pe piaţa muncii, factorul determinant pentru încetarea activităţii profesionale a fost existenţa problemelor de sănătate.
Dintre persoanele care nu beneficiau de pensie, 85,4% cotizaseră la un sistem de pensii, public sau privat, ceea ce i-ar putea îndreptăţi să primească o pensie în viitor, după ce vor îndeplini condiţiile de vârstă şi de cotizare.

În trimestrul II 2012, 3835 mii persoane în vârstă de 50-69 ani care lucrau sau lucraseră până după împlinirea vârstei de 50 de ani au făcut obiectul anchetei "Tranziţia de la muncă la pensionare" .

Beneficiari de drepturi individuale de pensie
1982  mii persoane, reprezentând puţin peste jumătate (51,7%) dintre persoanele care au făcut obiectul anchetei, beneficiau de un tip sau altul de pensie.
Au fost consideraţi “pensionari” toţi beneficiarii de:
- pensie de limită de vârstă;
- pensie anticipată;
- pensie anticipată parţial;
- pensie de invaliditate;
- pensie de urmaş
indiferent de sistemul care furniza pensia, şi anume:
- sistemele de pensii din Pilonul I (sistemul public de pensii, sisteme de pensii neintegrate celui public: al M.A.P.N, M.A,I., S.R.I., al cultelor, al avocaţilor)
- sistemul pensiilor private facultative - Pilonul III de pensii (au fost incluse în această categorie şi anuităţile primite/ cuvenite de la societăţi de investiţii sau de asigurări urmare a contribuţiilor efectuate în baza unor contracte încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii 204/2006).
Din cei 1982 mii pensionari, peste trei sferturi (78,4%) aveau vârsta de 60-69 ani, 55,3% erau femei, iar 57,2% domiciliau în mediul urban.
Beneficiari de pensie de vârstă (vechime)
Din totalul pensionarilor incluşi în sfera de cuprindere a anchetei, 1681 mii persoane (84,8%) beneficiau de pensie de vârstă (vechime).
În această categorie se includ, pe lângă beneficiari de pensii pentru limită de vârstă, anticipată sau anticipată parţial – obţinute în cadrul Pilonului I de pensii şi un număr redus de beneficiari de pensii private facultative acordate în cadrul Pilonului III de pensii.
21,5% din totalul beneficiarilor de pensii de vârstă beneficiau în prezent sau beneficiaseră în trecut de o formă de pensionare timpurie.
 În această categorie se includ atât actualii beneficiari de pensie anticipată sau anticipată parţial precum şi persoanele care în prezent beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, dar au beneficiat anterior de pensie anticipată/ anticipată parţial sau de invaliditate.
Vârsta medie la data pensionării, calculată pentru persoanele care au făcut obiectul cercetării, a fost de 56,9 ani, mai mare în cazul bărbaţilor (58,0 ani) decât al femeilor (56,0 ani), precum şi al persoanelor din mediul rural (57,6 ani faţă de 56,3 ani în cazul celor din mediul urban).
Beneficiari de alte categorii de pensii
301 mii persoane, reprezentând 15,2% din totalul pensionarilor, beneficiau de alte categorii de pensii decât cele de vârstă şi anume pensie de invaliditate sau pensie de urmaş. Peste două treimi dintre aceştia (67,9%) cotizaseră totuşi la un fond de pensii din sistemul public sau din sistemul pensiilor private facultative, astfel încât să poată beneficia în viitor, după îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege sau contract, de o pensie de vârstă.

Pensionarii şi piaţa muncii
Dintre cei 1982 mii pensionari în vârstă de 50-69 ani, doar 414 mii persoane (20,9%) erau în continuare persoane ocupate. Restul de 1568 mii persoane îşi încetaseră activitatea economică, fiind la data anchetei persoane inactive (78,9%) sau, într-o foarte mică proporţie (0,2%), persoane în şomaj.
Continuarea activităţii profesionale după pensionare
Între pensionarii care îşi continuă activitatea profesională, ponderile majoritare erau deţinute de  persoanele rezidente în mediul rural (93,8%) şi de femei (52,7%).
Majoritatea covârşitoare a pensionarilor ocupaţi  lucrau în sectorul agricol (97,0%) şi aveau statut profesional de lucrător pe cont propriu sau lucrător familial neremunerat (98,5%). Doar 1,5% au lucrat ca salariaţi.
Din totalul pensionarilor ocupaţi, 90,5% (375 mii persoane) au declarat că lucrează în continuare pentru a asigura venituri suficiente gospodăriei din care fac parte.
Retragerea de pe piaţa muncii
În rândul celor 1568 mii pensionari care îşi încetaseră activitatea, ponderile cele mai mari erau deţinute de femei (56,1%) şi persoanele rezidente în mediul urban (70,7%).
Peste o treime (38,1%) dintre pensionarii care îşi încetaseră activitatea au preferat să înceteze lucrul odată cu îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei. Persoanele din această categorie sunt predominant femei (58,7%) şi locuiesc în mediul urban (73,7%).
Pentru 29,9% dintre pensionarii retraşi de pe piaţa muncii, factorul determinant pentru încetarea activităţii profesionale a fost existenţa problemelor de sănătate. Acest motiv a fost invocat mai frecvent de către bărbaţi (50,5%) şi de către pensionarii rezidenţi în mediul urban (66.0%).
Un procent de 11,7% dintre pensionarii neocupaţi au fost nevoiţi să se pensioneze odată cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru obţinerea unei pensii.
Persoane care nu beneficiază de pensie
1853 mii persoane, reprezentând 48,3% din populaţia care a făcut obiectul cercetării, nu beneficiau de pensie de niciun tip.  Dintre acestea, 57,9% erau bărbaţi şi 59,6% domiciliau în mediul urban; aproape jumătate (49,4%) aveau vârsta cuprinsă în intervalul 50-54 ani. Dintre acestea, 1581 mii persoane (85,4%) cotizaseră la un sistem de pensii, public sau privat, ceea ce i-ar putea îndreptăţi să primească o pensie în viitor, după ce vor îndeplini condiţiilor de vârstă şi perioadă de cotizare.

Dintre cele 272 mii persoane care nici nu primeau pensie şi nici nu contribuiseră la un fond de pensii, 58,0% erau femei, iar 82,4% locuiau în mediul rural. Ponderea persoanelor cu nivel scăzut de educaţie era de 67,5%.