Publicat: 23 Octombrie, 2017 - 10:07
Corespondenţă din Bruxelles pentru AMOS News de la Carmen Dinu

Liderii europeni, reuniți la Bruxelles, pentru o reuniune la nivel înalt, au decis să accepte lansarea pregătirilor pentru negocieri asupra unui acord comercial care să gestioneze relațiile cu Londra după Brexit, dar Londra are termen până în decembrie să răspundă solicitărilor UE, înainte de a-l autoriza pe negociatorul-șef european, Michel Barnier, să angajeze discuțiile privind această a doua fază. Motivul este lipsa de 'progrese suficiente' în cele trei dosare prioritare pentru europeni, respectiv 'factura' Brexitului, drepturile cetățenilor comunitari în Marea Britanie și situația frontierei dintre Republica Irlanda și provincia britanică Irlanda de Nord.

Potrivit președintelui Consiliului European, Donald Tusk, citat de AFP, liderii au dat undă verde pregătirilor interne ale celor 27 pentru a doua fază a negocierilor asupra ieșirii Marii Britanii din UE. În această a doua fază a negocierilor ar urma să fie abordate și aranjamentele juridice și comerciale în vigoare în timpul unei eventuale perioade de tranziție după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prevăzută pentru 29 martie 2019, în timpul președinției române a UE.

Premierul britanic Theresa May, citată de presa europeană, dorește ca această perioadă de tranziție să fie de doi ani, timp necesar pentru a putea negocia viitorul acord cu UE, dar cele 27 de țări din UE refuză să demareze deja asemenea negocieri câtă vreme nu există "suficiente progrese" pe cele trei dosare principale care ar trebui să se închidă în prealabil.

Referitor la angajamentele financiare asumate în calitate de stat membru al UE, May a asigurat, vineri, că factura pentru Brexit va face parte dintr-un "acord final" asupra viitoarei relații cu UE. "Soluționarea financiară completă și finală a divorțului dintre Marea Britanie și UE va face parte din acordul final dintre cele două părți, care va include relația lor viitoare", a spus May. Potrivit unor evaluări neoficiale europene, factura pentru ca Marea Britanie să își onoreze angajamentele în cadrul UE ar putea fi cuprinsă între 60 și 100 miliarde de euro. Dar negociatorii europeni nu au cerut niciodată Londrei un angajament de o asemenea sumă pentru a închide prima fază a negocierilor. Negociatorul-șef al UE, Michel Barnier, cere în schimb un acord de principiu privind o metodă de calcul acceptată de ambele părți, care este departe de a fi atins.

Pe de altă parte, cancelarul german Angela Merkel susține că, problema soluționării financiare a ieșirii Marii Britanii din UE este esențială pentru a intra în următoarea fază a negocierilor cerută de Londra. "Sperăm că până în decembrie vor fi suficiente evoluții pentru a putea începe faza a doua, dar aceasta depinde de măsura în care Marea Britanie va face suficiente progrese astfel încât să putem spune că s-a făcut suficient în privința temelor din prima fază", a spus Merkel la finalul Summit-ului. Angela Merkel a fost susținută și de președintele Franței, Emmanuel Macron, care a apreciat că încă 'suntem departe în chestiunea angajamentelor financiare', considerând și el că Marea Britanie este cea care trebuie să facă 'un efort important' la acest capitol. Macron  recunoaște totuși 'bunăvoința britanică evidentă' în ultimele săptămâni în negocierea Brexitului.

În replică, premierul luxemburghez, Xavier Bettel, a spus că 'nu vom amâna factura până la calendele grecești'. 'Dacă în decembrie avem o 'listă' cu angajamentele Marii Britanii, discutăm despre această listă (...), dar încă nu avem o evaluare exactă' a facturii Brexitului, a completat el. La rândul său, premierul irlandez Leo Varadkar a apreciat că 'nu este nevoie să fie convenit totul în privința drepturilor cetățenilor, a acordului financiar sau Irlandei pentru a trece la a doua fază', el cerând însă Londrei mai multă claritate privind așteptările ei față de viitoarea relație cu blocul comunitar.

Belgia ar putea pierde 42.000 locuri de muncă după Brexit

''Un Brexit dur'', fără un acord privind viitoarele relații comerciale între Regatul Unit și Uniunea Europeană, ar putea avea ''un impact catastrofal'' pentru Belgia și ar costa-o pierderea a 42.000 de locuri de muncă, susține Kris Peeters, ministrul belgian al economiei, citat de AFP. Potrivit acestuia, dacă UE și Londra nu ajung la un acord pentru martie 2019, și având în vedere că nu s-a convenit ''o colaborare prelungită după Brexit'', ''impactul potențial pentru Belgia ar putea fi catastrofal''. Într-un comunicat dat publicității după Summit,  Peteers afirmă că, fără un acord, ''Marea Britanie nu va mai face parte din uniunea vamală''. ''Conform unor estimări, costurile vamale pentru importurile provenite din Regatul Unit și exporturile către el s-ar ridica la 2,22 miliarde de euro. În această ipoteză, Belgia ar putea pierde 42.000 de locuri de muncă, Regatul Unit - 526.000 și Uniunea Europeană în total - nu mai puțin de 1.200.000 de locuri de muncă'', a afirmat ministrul belgian. ''Un Brexit dur ar avea, de asemenea, consecințe grave pentru portul Zeebrugges'', din nordul Belgiei, a subliniat ministrul. ''Traficul către Regatul Unit reprezintă 45 % din cifra de afaceri a portului, 5.000 de locuri de muncă și o valoare economică de 500 de milioane de euro. În fiecare an, un milion de mașini noi sunt transportate prin Zeebrugges, dinspre și către Regatul Unit'', a mai spus Peeters.