E cunoscută şi experienţa dureroasă a Germaniei, care nu a reuşit să-şi recupereze, la capătul a cinci ani, aurul său stocat la Londra şi la New York (cu excepţia a 300 t repatriate în 2017 de la New York). Şi-a recuperat, în schimb, integral aurul depozitat la Banca Franţei (374 tone, adică 11% din rezervele sale). Abia în 2017, Germania a reuşit să-şi atingă primul obiectiv: 50% din rezervele sale de aur se găsesc depozitate la Bundesbank (Buba), faţă de 13% în 2013, anul în care ceruse repatrierea rezervelor sale. Azi, 1.710 tone de aur german se află la Frankfurt, la Buba, 1.236 tone la New York (36,6%) şi 432 tone la Londra (12,8%). Rezervele de aur ale Germaniei erau estimate în 2017 pe poziţia a doua din lume, după cele ale SUA. Dar în ultimii ani rezervele de aur ale diferitelor puteri au evoluat foarte mult. China, Rusia, India au cumpărat masiv aur.

Franţa a reuşit să-şi repatrieze, între 2013 şi 2016, întreaga cantitate de aur depozitată la Londra, 221 de tone (din cele 2.436,4 tone). Între 2004 şi 2009, sub impulsul lui Nicolas Sarkozy, atunci ministru al Economiei, Franţa a vândut 572 tone de aur, adică 20% din rezerve. În 2011, preţul aurului se dublase (deci, încă o idee catastrofală pentru Franţa de trecut în contul lui Sarkozy…).

În 2015, Austria deţinea 280 de tone de aur, din care 80% la Londra, 17% în Austria şi restul de 3% în Elveţia. Banca Naţională a Austriei (OeNB) şi-a propus să ridice până în 2020 la 50% rezervele deţinute pe propriul sol şi 20% să fie stocate în Elveţia. Într-adevăr, în 2018, Austria a reuşit să repatrieze 90 de tone de la Bank of England. Astfel, în 2020, OeNB şi subsidiarele sale din Austria deţineau 140 de tone. 84 de tone de aur au rămas la Londra, iar depozitul din Elveţia a fost ridicat la 56 de tone. În ianuarie 2022, cantitatea de aur deţinută de Austria era neschimbată: 280 tone.

În 2018, Magyar Nemzeti Bank (MNB) a cumpărat 28,4 tone de aur, multiplicându-şi de zece ori rezervele, care erau de doar 3,1 tone. În martie 2021, Ungaria şi-a mărit din nou rezervele de aur, cumpărând 63 de tone. Astfel, rezervele Ungariei se ridică la 94,5 tone şi o clasează pe vecina noastră pe locul 56 mondial al ţărilor deţinătoare de aur. România s-ar afla pe locul 36.

În 27 aprilie 2021, Camera Deputaţilor a României a respins legea prin care Liviu Dragnea, fostul lider PSD, cerea repatrierea rezervei de aur. Legea fusese iniţiată de deputaţii Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae. „Acest demers de a repatria parte din aurul depozitat la Londra este un proiect împotriva României” (sic !) (Dan Vâlceanu, PNL). „Domnilor de la PSD, […] continuaţi cu astfel de iniţiative populiste, care nu au nici o legătură cu politica fiscală” (sic !) (Liviu-Ionuţ Moşteanu, USR).

În lunile şi în anii următori se va vorbi mult despre aur. Despre cine îl produce, cine şi cât posedă şi, mai ales, despre valoarea lui pe Bursă, care, deşi azi e foarte ridicată (aproape 2 000 de dolari uncia), ar putea creşte chiar înzecit. Pentru că, dacă nu există destul aur pentru a acoperi banii de hârtie, problema se poate rezolva prin mărirea valorii unciei de aur, care ar putea ajunge, după unii experţi, până la 20.000 de dolari.