17 octombrie 2021

Un deceniu de Parteneriat Strategic România-Turcia

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat împreună cu omologul turc, Mevlut Cavuşoglu, joi, 22 aprilie 2021, la un eveniment de marcare a 10 ani de la semnarea Declaraţiei privind Parteneriatul Strategic dintre România şi Republica Turcia, intitulat „A Decade of Strategic Partnership between Romania and Turkey: mutual commitment, perspectives and opportunities”, care a avut loc la Biblioteca Centrală Universitară Carol I. Conferinţa a fost organizată, în parteneriat, de Centrul de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning din Bucureşti (CPC-EW), Fundaţia pentru Cercetare Politică, Economică şi Socială (SETA) din Turcia şi de The German Marshall Fund of the US şi s-a desfăşurat în format hibrid, cu participarea, prin videoconferinţă, şi a reprezentanţilor din mediul diplomatic de la Bucureşti şi Ankara.

Evenimentul a avut loc în marja reuniunii Trilaterale România-Polonia-Turcia pe teme de securitate, care este găzduită, la Bucureşti, de ministrul Bogdan Aurescu.

Înregistrarea video a intervenţiilor celor doi miniştri ai afacerilor externe este disponibilă aici: https://www.youtube.com/watch?v=Q62Fu40Kipo&ab_channel=MAERomania.

Regăsiţi, mai jos, transcrierea discursului ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu:

Excelenţă, domnule ministru Cavuşoglu, dragă Mevlut, încă o dată, bine aţi venit la Bucureşti,

Domnule ministru Comănescu,
Domnule ministru Diaconescu,
Doamnă Ambasador,
Distinşi invitaţi,

Îmi face o deosebită plăcere să ne aflăm aici şi să-l am ca oaspete, în persoană, la Bucureşti, pe colegul şi prietenul meu, domnul ministru Cavuşoglu, în vederea discutării unor subiecte substanţiale şi deosebit de semnificative. Vom avea consultări împreună cu Polonia în formatul trilateral pe probleme de securitate, în cadrul cărora – pentru prima dată – vor participa alături de noi partenerii noştri Ucraina şi Georgia. Am avut deja consultări politice bilaterale deosebit de substanţiale cu domnul ministru Cavuşoglu.

Cu 10 ani în urmă, România şi Turcia au decis să ridice relaţia bilaterală la nivel de Parteneriat Strategic. A fost o decizie luată la cel mai înalt nivel ca recunoaştere a forţei şi profunzimii relaţiei noastre, calităţii dialogului şi, mai presus de toate, a potenţialului ridicat al relaţiilor noastre economice. În cadrul consultărilor noastre de astăzi, am discutat aceste aspecte esenţiale.

Privind în urmă la Declaraţia din 2011, diversele dimensiuni ale relaţiei noastre rămân astăzi la fel de valide ca şi atunci, deşi s-au înregistrat multe evoluţii de la stabilirea Parteneriatului Strategic. În acelaşi timp, suntem bucuroşi să constatăm că aceste dimensiuni s-au amplificat şi s-au extins de-a lungul timpului. Principiile de bază care au fundamentat angajamentul nostru la momentul respectiv au rămas aceleaşi.

Parteneriatul nostru este puternic. Iar acest cadru întăreşte cooperarea noastră, permiţându-ne să reflectăm împreună asupra priorităţilor noastre strategice de acţiune în Europa Centrală, Estică şi de Sud-Est. Am convenit astăzi, în timpul discuţiilor noastre, să continuăm angajamentul pentru aprofundarea dialogului strategic. Pot să spun că acest lucru este parte din evoluţia naturală a relaţiei noastre.

Şi am convenit, totodată, în cadrul consultărilor noastre de astăzi să aprofundăm coordonarea privind continuarea întăririi NATO, prin angajarea în proiecte şi iniţiative comune pe Flancul Estic, prin creşterea solidarităţii noastre în calitate de aliaţi, precum şi prin sprijinirea dezvoltării capabilităţilor şi aspiraţiilor partenerilor noştri.

Turcia este un aliat important al NATO pe subiecte legate de Marea Neagră şi în timpul întâlnirii noastre bilaterale de astăzi am abordat aceste aspecte. În calitate de state riverane la Marea Neagră, avem un interes comun de a promova o regiune sigură, paşnică şi stabilă, ceea ce are un impact direct şi asupra securităţii euroatlantice. În acest scop, sprijinim creşterea cooperării şi coordonării noastre pentru identificarea celei mai bune abordări cu privire la provocările regionale. Sunt convins că singura cale este întărirea posturii de descurajare şi apărare a NATO pe Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Acesta trebuie să continue să fie un element important al cooperării noastre.

Am transmis ministrului Cavuşoglu recunoştinţa şi aprecierea din partea României pentru contribuţiile concrete ale Turciei la prezenţa înaintată a NATO în România, care confirmă şi întăresc Parteneriatul Strategic bilateral şi contribuie substanţial la securitatea regională.

Distinsă audienţă,

Prietenia şi dialogul definesc relaţia noastră, contribuind treptat la întărirea cooperării noastre.

În prezent, Turcia este unul dintre partenerii economici cei mai importanţi ai României. În pofida pandemiei, în 2020 relaţiile comerciale bilaterale au însumat aproape 6,4 miliarde de dolari. România găzduieşte o comunitate remarcabilă şi dinamică de antreprenori şi investitori turci. Peste 16.000 de companii din Turcia desfăşoară afaceri de succes, ceea ce conferă o perspectivă optimistă asupra cooperării economice. Investiţiile economice turce în România ating între 4 şi 6 – chiar 7, după cum mi-a spus domnul ministru Cavuşoglu astăzi – miliarde de euro.

De fapt, am discutat astăzi şi despre modalitatea de a încuraja şi mai mult legăturile şi contactele în mediul de afaceri din cele două ţări.

De exemplu, am convenit, totodată, să accelerăm eforturile pentru organizarea următoarelor sesiuni ale Comisiei Mixte Interguvernamentale pentru Cooperare Economică şi Tehnică (JEC) şi a Comisiei Mixte de Cooperare Economică şi Comercială (JETCO).

Apreciem, de asemenea, sprijinul constant oferit de Turcia pentru candidatura României la OCDE şi am felicitat Turcia pentru recenta inaugurare a Centrului Regional OCDE la Istanbul.

Cooperarea sectorială s-a extins în ultimii 10 ani prin implicarea activă a instituţiilor competente. Domenii precum afacerile interne şi educaţia sunt exemple de bună practică în această privinţă.

Permiteţi-mi să aduc, la rândul meu, aprecieri şi dimensiunii umane, care reprezintă un pilon fundamental al relaţiei noastre. Minoritatea turco-tătară din România reprezintă o punte importantă de legătură între cele două state, precum şi un reper semnificativ pentru integrarea socială şi culturală, coexistenţa paşnică, reciproc benefică, din ţara noastră.

Excelenţă, distinşi invitaţi,

La nivel european, România a fost întotdeauna un susţinător activ al unei relaţii positive, puternice şi dinamice UE-Turcia, decurgând din faptul că Turcia este un partener cheie şi stat candidat la aderarea la UE. Pe această bază, am transmis omologului meu astăzi că avem convingerea fermă că o relaţie solidă UE-Turcia este în interesul strategic al tuturor părţilor şi în interesul unei cooperări mai puternice cu privire la dosare europene importante. Acest parteneriat rămâne, după cum am discutat deja astăzi, un punct de referinţă important, atât pentru UE, cât şi pentru Turcia, inclusiv pentru gestionarea eficientă a provocărilor comune, precum migraţia ilegală, lupta împotriva terorismului, chestiuni legate de securitate şi apărare, securitatea energetică, pentru a menţiona doar câteva dintre domeniile în care cooperarea UE-Turcia aduce valoare adăugată substanţială.

Salutăm faptul că relaţia UE-Turcia şi-a reluat de curând cursul pozitiv, pe baza agendei constructive şi orientate spre viitor agreate de liderii noştri UE în martie. Prin convenirea acestui parcurs, sperăm că evoluţiile pozitive vor continua cu privire la întărirea legăturilor economice, reluarea dialogului la nivel înalt pe subiecte actuale de importanţă majoră, precum schimbările climatice, sănătatea publică, îmbunătăţirea mobilităţii şi contactelor interumane, pentru a genera o şi mai mare apropiere între societăţile noastre.

Dragi prieteni,

Cooperarea regională rămâne şi astăzi un pilon important al parteneriatului nostru. Este o proiecţie a intereselor noastre şi expresia dorinţei noastre de a găsi un numitor comun. Eforturile de a asigura prosperitatea şi stabilitatea regională menţin României şi Turciei în cooperare apropiată în cadrul a două organizaţii regionale importante, Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN) şi Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP). În calitate de parteneri în regiune, împărtăşim o viziune comună orientată către abordări coordonate la nivel regional şi identificarea de soluţii bazate pe un scenariu de tip „câştig de ambele părţi”.

Într-o notă personală, mărturisesc că, în calitate de tânăr diplomat, am participat la sesiuni intense de negociere, care au pus bazele legale cooperării economice interguvernamentale în formatul OCEMN. Aşadar, am o afinitate personală pentru această Organizaţie.

România a fost întotdeauna un promotor puternic al unei interacţiuni sporite între OCEMN şi Uniunea Europeană, din motive obiective şi pragmatice: comerţ şi investiţii. Acestea reprezintă stimulente puternice pentru o relaţie aprofundată între OCEMN şi UE.

Doresc să evidenţiez un aspect particular, cu valoare însemnată pentru noi, respectiv alegerea unui nou Secretar General, în persoana unui distins diplomat român, fost ministru de externe şi un excelent prieten al meu, ambasadorul Lazăr Comănescu, care se află astăzi alături de noi. Folosesc această oportunitate pentru a mulţumi Turciei pentru sprijinul acordat candidaturii României. Sunt convins că noul Secretar General va avea un sprijin puternic în îndeplinirea viitoarelor sarcini, dintre care interacţiunea cu UE se află pe primul loc.

Aş vrea să punctez acum şi Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est – SEECP, prezidat de Ankara în perioada 2020 – 2021. SEECP reuneşte astăzi întreaga Europă de Sud Est. SEECP se remarcă ca o platformă de dialog focusată pe facilitarea apropierii tuturor participanţilor săi de UE. Pentru ca perspectiva concretă europeană pentru regiune să devină realitate, cooperarea regională inclusivă în cadrul SEECP reprezintă instrumentul politic cheie, care poate furniza acţiunea unitară necesară din regiunea noastră.

Am convingerea fermă că această atitudine va consolida apartenenţa regională şi va transmite mesajul clar privind angajamentul nostru pentru reconciliere şi progres.

Şi suntem convinşi că Preşedinţia turcă a SEECP va depune toate eforturile pentru avansarea dialogului cu UE.

Distinşi invitaţi,

Trăim într-un mediu internaţional turbulent, în care conexiunile regionale şi globale sunt testate.

Migraţia reprezintă una dintre aceste provocări şi trebuie să apreciem Turcia pentru efortul consistent de a găzdui şi sprijini vieţile a milioane de migranţi. În acelaşi timp, pandemia actuală ne-a testat capacitatea de solidaritate şi angajamentul de a menţine legăturile între societăţile noastre, precum şi pieţele economice deschise. Şi aş dori să mulţumesc Turciei şi, personal, ministrului Cavuşoglu pentru sprijinul oferit României pe perioada pandemiei, anul trecut. După pandemie, trebuie să depunem eforturi pentru a întări rezilienţa, multilateralismul şi ordinea internaţională bazată pe reguli.

În calitate de vecini şi prieteni, România şi Turcia pot lucra împreună pentru a face faţă acestor provocări. În calitate de vecini, prieteni şi parteneri, România şi Turcia pot şi trebuie să utilizeze Parteneriatul Strategic pentru a-şi orienta propriile abordări şi soluţii cu privire la gestionarea provocărilor viitoare.

Domnule ministru, Dragă Mevlut,

Ne aflăm astăzi aici, cu determinarea clară de a continua Parteneriatul nostru şi de a extinde componenta strategică a acestuia.

De-a lungul timpurilor moderne, am fost prieteni şi vecini buni, care au ştiut întotdeauna să se sprijine reciproc. Să mergem pe aceeaşi cale în următoarea decadă, şi după aceasta, a Parteneriatului nostru Strategic!