17 iunie 2021

Un hipopotam transpirat cu PNRR-ul în brațe

Distribuie pe rețelele tale sociale:

SRI este posesorul celei mai complete baze de date despre cetățenii români. Informațiile bancare, cele de la telefonia mobilă, cele de la fisc despre impozitele plătite ori despre cumpărăturile pe care le facem pe card îi sunt servite pe farfurie, grație unor legi dubioase pe care nimeni nu s-a încumetat să le atace la CCR. Ceva de neimaginat cu 30 de ani în urmă.

Pe lângă aceste informații, noua securitate deține și perla coroanei în materie de supraveghere a cetățenilor, și anume fișa medicală a tuturor celor care dețin un card de sănătate.

Uriașele baze de date aflate la dispoziția SRI – inclusiv cele preluate de la CNAS prin complicitatea fostului președinte Lucian Duță – trebuia asamblate. Ca sistemul „Big Brother” să funcționeze, era nevoie de o structură cibernetică, de un motor de căutare pe care nu-l fac decât americanii și Cambridge Analytica, spunea fostul președinte al CNAS într-un interviu acordat emisiunii „Tu ce zici?” de la Cotidianul. „Cu aceste motoare, în momentul în care corelează bazele de date, cu tot ce există în sondarea internetului despre noi, practic cu un singur click, toată viața dvs. poate fi expusă instantaneu, inclusiv lucruri mult mai subtile și mult mai neplăcute. Aici nu-i vorba că se accesează starea de sănătate a fiecăruia dintre noi, ci este vorba despre viața privată”, spunea doctorul Duță.

Pentru cumpărarea unor astfel de motoare, care sunt cu destinație militară, guvernanții s-au adresat firmei britanice Bae Systems. Aceasta nu putea să le vândă decât cu acordul guvernului britanic, la care trebuia declarat cine este beneficiarul. Iar Cioloș și Ghinea au declarat că beneficiarul este Guvernul României, nu un serviciu secret!

Această minciună le-a permis guvernanților lui Iohannis și Cioloș să acceseze fonduri europene, întrucât  Comisia Europene nu poate finanța serviciile secrete ale statelor membre.

Obținerea finanțării pentru sistemul „Big Brtother” este o mică mostră a modului în care  funcționează statul paralel. În 2016, după ce Ghinea a fost instalat ministru, Ministerul Fondurilor Europene a anunțat că poate să finanțeze fix domeniul de care era interesat SRI. Iar SRI a depus proiectul „SII Analytics” în aceeași zi în care a fost lansat anunțul, pe 9 iunie 2016. Implicat încă din faza în care se redacta ghidul pentru cererea de finanțare,  SRI știa dinainte cum anume trebuia făcut proiectul ca să obțină finanțarea. „A fost singurul proiect înregistrat în sistem, ceilalți potențiali participanți nu au avut curaj nici măcar să se apropie. De altfel, se pare că fuseseră avertizați în acest sens”, arăta un document publicat de „România Curată” la vremea respectivă.

Candidând singur, SRI a obținut finanțarea cu aprobarea ministrului Ghinea, adus anume în fruntea ministerului pentru această semnătură. Predecesoarea sa în funcție, Aura Răducu, a fost demisă pentru că a refuzat să semneze proiectul, în care a găsit mai multe nereguli. Ea ar fi făcut și „gafa” de a consulta înainte Comisia Europeană, întrucât existau suspiciuni că proiectul nu avea legătură cu securitatea națională, care să fi justificat implicarea SRI, ci era un proiect pur civil, parte din strategia digitală europeană, care n-avea ce să caute la un serviciu secret.

Odată aprobată finanțarea, SRI a atribuit contractul SII Analitycs, în valoare de 31,5 milioane euro, firmelor Siveco România și Nova Tech Integrated Solutions SRI. Conform angajamentelor legale luate la Bruxelles,  SRI trebuia să predea guvernului gestionarea proiectului, lucru care nu s-a întâmplat nici în prezent. „Guvernul nu a făcut nicio structură specializată pentru a prelua acest „Big Brother” intenționat pentru a le da celor de la SRI posibilitatea să-l păstreze” afirmă dr. Duță.

O vreme s-a vorbit și despre  varianta constituirii unei autorități naționale care să preia gestionarea sistemului „Big Brother” și controlul procedurilor privind filajul și interceptările. Cel care a pledat în van pentru înființarea acestei instituții neutre, numită Autoritatea Națională pentru Interceptarea Comunicațiilor, a fost Călin Popescu-Tăriceanu. În 2017, când era  președinte al Senatului, el anunța că va redepune proiectul de lege pentru înființarea acelei Autorități,  ca entitate independentă sub control parlamentar. Intenția proiectului legislativ era ca activitatea de supraveghere și interceptare să fie scoasă  din zona serviciilor secrete și alocată acestei autorități, ce urma să aibă rol de prestator de servicii. „Tot ceea ce înseamnă activitatea de poliție judiciară trebuie să fie făcută de poliția judiciară, nu au treabă în această chestiune serviciile de informații”, spunea Tăriceanu. Dar cât a fost el de Nr.2 în stat, proiectul tot i-a fost sabotat de forțe invizibile, după ce, cu un an înainte, același proiect fusese clasat din cauză că, prin diverse tertipuri, n-a intrat în dezbatere legislativă.

Lui Tăriceanu nu i-a reușit proiectul, dar securiștii nu l-au iertat pentru intenție; și acum are dosar penal. La fel a pățit și Dragnea. Fostul lider PSD depusese un amendament la legea bugetului pe 2018, prin care se luau bani de la serviciile secrete pentru a se finanța un program național pentru a se administra întregii populații vitamina D3. (Intenție premonitorie întrucât, peste numai doi ani, această vitamină avea să fie considerată esențială în prevenirea îmbolnăvirii de covid-9). Acel program dedicat sănătății publice și finanțat prin reducerea bugetului noii securități n-a mai fost realizat. Dar securiștii nu iartă și nu uită: Dragnea a fost arestat la numai un an de la „monstruoasa” sa intenție de a diminua bugetul serviciilor secrete în favoarea sănătății oamenilor.

În timp ce unii sunt în pușcărie sau anchetați de DNA pentru că s-au încumetat să se atingă de puterea noii securități,   Cristian Ghinea prosperă.

Biografia acestui personaj  este exemplară pentru tipul de „băiat deştept” care a fost selectat să conducă România, indiferent sub ce formă – de „tehnocrat” (ca în guvernul Cioloș) ori de politician (băsist odinioară, userist acum). A început prin a se lipi de mai  multe ONG-uri: Societatea Academică din România, APADOR-CH, Freedom House – România şi Centrul pentru Jurnalism Independent, toate finanţate de Fundaţia Soros. Cu tatuajul „Băse” pe suflet, s-a urcat pe valul binomului, scriind din greu în presa cu epoleți.

În 2012 publică volumul intitulat „Eu votez DNA!”, cuprinzând interviuri cu personaje emblematice ale „câmpului tactic”: Lucian Papici (inventatorul dosarelor „Caltaboșul”, care l-a terminat pe fostul ministru Decebal Remeș și „Referendumul”, făcut la comanda licuricilor pentru a-l termina pe Dragnea, cu minciuna celor 2 milioane de voturi „furate” pentru demiterea lui Băsescu),   Nistor Călin (promovat adjunct al Laurei Kovesi ca recompensă pentru lichidarea liderilor PSD Argeș), Daniel Morar (groparul dosarului Flota), Horia Georgescu (unealta binomului pusă la șefia ANI), Cristi Vasilică Danileț (un accident comic al justiției) și Laura Ștefan (cunoscută lingătoare de clanțe pe la ambasade, autointitulată „expert anti-corupție”).

De pomină a rămas comportamentul libidinos al lui Ghinea față de Monica Macovei, ilustrat și de un  clip din 2014, în care ministrul „specialist” în proiecte pentru SRI declara: „Monica, dă-mi voie să te pup. Vreau să mă vadă mama că m-am pupat cu Monica Macovei!”.

Din pixul actui personaj și cu păcălirea celor de la Bruxelles s-a finanțat monstruosul sistem „Big Brother”, ale cărui butoane sunt la SRI, în loc să fie la Guvern. Pentru asta, Ghinea a fost premiat cu un loc de europarlamentar, în care a rămas din mai 2019 până în decembrie 2020, când, fiind chemat în garnizoană, abandonează leafa de vreo 15.000 de euro pe lună, plus leneveala de la Bruxelles, plus pensia viageră asigurată europarlamentarilor și s-a prezentat cu grăbire să preia din nou Ministerul Fondurilor Europene.

Și-l vedem acum cum se scălămbăie pe la televiziuni, nădușind ca un hipopotam cu PNRR-ul în brațe și înjurându-i la greu pe comuniștii din PSD.