Publicat: 12 Decembrie, 2016 - 12:26
Episodul 63 : Şapte erori care nu au fost aduse ca probe la Curtea de Apel londoneză

Pentru toţi cititorii mei, pentru cei avizaţi şi toţi ceilalţi, dar mai ales pentru a nu crea erori şi confuzii cu privire la acest caz deosebit de controversat şi plin de mistere şi necunoscut, despre care, cel puţin din punct de vedere jurnalistic, dar şi în calitatea mea de avocat pledant, mi-am propus să fac o anchetă, care s-ar vea finalizată cu un happy-end pentru personajele noastre principale – Robert Ekaireb, condamnat pe viaţă pentru crimă, la Londra, şi victima lui, nimeni alta decât soţia lui legitimă, de origine chineză, doamna Li Hua Cao, găsită (împreună cu fiul ei de 8 ani) de anumiţi martori în postura de director adjunct al unui raion din mall-ul ALADIN din Kiev/Ucraina, cunoscută cu numele de Lucy.

O poveste frumoasă de dragoste între un domn englez pasional, evreu, şi o tănără doamnă de origine chineză, s-a sfârşit, parţial tragic, cu o condamnare pe viaţă cu posibilitatea de  eliberare condiţionată după ce execută 22 (douăzecişidoi) de ani de închisoare în regim de maximî siguranţă şi recluziune totală.

Personajul nostru principal, domnul Robert Ekaireb, multimilionar englezse îndrăgosteşte lulea de o tânără fată din China, pasionată de călătorii şi aventuri amoroase. A întâlnit-o într-un bar din capitala Irlandei – Dublin, unde lucra ca dansatoare, şi i-a căzut cu tronc! Un tânăr excentric, evreu la origine, care şi-a dorit să iasă din tiparele familiei, a insistat pentru această relaţie atipică cu o asiatică frumoasă, şi i-a ieşit. S-au căsătorit prima dată în China şi apoi în Londra-U.K.

Viaţa de familie nu a fost la fel de uşoară ca aceea de îndrăgostiţi, când nu existau obligaţii şi pretenţii bine statuate între parteneri. În schimb, în cadrul matrimonial mai apar tot felul de situaţii neprevăzute, pot apărea inclusiv copii, pe care Robert şi-i dorea din toată inima. Astfel Li Hua Cao rămâne însărcinată, urmând să nască un băiat.

Toate bune şi frumoase, numai că tânăra gravidă în anul 2016, după mai multe tenative, dispare de acasă aproape fără urmă. 

Pentru Justiţia de la Londra, respectiv Poliţie, Parchet, cei 12 juraţi şi Judecătorul de instanţă, Robert Ekaireb s-a făcut vinovat de uciderea soţiei lui, care era gravidă în 7 luni, condamnându-l pe viaţă după 7 ani de la presupusa crimă sau dispariţie ori fugă cum susţine Robert, dar şi familia lui şi mulţi, foarte mulţi  martori, care pretind că s-au întâlnit cu soţia acestuia în diferite ţări din Europa de Est, mai precis pe 19 decembrie 2013.

De atunci şi până acum Robert zace într-o închisoare de maximă siguranţă din Londra, condamnat pe viaţă în regim de recluziune totală, în timp ce doamna Li Hua Cao, presupusă moartă de Justiţia din U.K., este fugară prin Europa, după cum pretind foarte mulţi martori, unii dintre ei de o probitate morală maximă.

Provocările pentru justiţia londoneză presupun că vor continua mult timp de aici încolo.

A mai apărut o enigmă şi o întrebare inevitabilă pentru mine şi cititorii mei, printre care şi judecători, procurori sau poliţişti cu vechi state în lumea criminalistică, nişte profesionişti adevăraţi : De ce în procesul de Apel, noua apărare, dacă tot a mers pe erorile avocatului lui Robert Ekaireb de la fond, domnul Wolkind, nu le-a aprofundat şi nu a folosit ca atare toate aspectele neabordate sau care nu au fost puse în discuţie în instanţa supremă?

Iată care au fost cele 7 (şapte) erori care nu au fost aduse ca noi probe în apărare la Curtea de Apel-Londra:

        

  1. Punerea în atenţia juriului a acuzaţiei aduse lui Robert pentru port de cuţit, despre care judecătorul, înainte de judecată, a declarat-o ca fiind inadmisibilă. 
  2. Robert avea asupra lui rapoarte privind numărul de oameni care dispar şi nu sunt găsiţi în fiecare an în Anglia (2500) şi cei din Anglia care dispar în străinătate în fiecare an (600), iar Wolkind nu a adus acest lucru în atenţia juriului.
  3. Împotriva instrucţiunilor date de Robert, nu a cerut instanţei şi nu a  a angajat propriii experţi criminalişti.
  4. Wolkind a lipsit din instanţă când acuzarea a cerut judecătorului să instruiască juriul în ideea omorului din culpă şi nu a putut să combată acest lucru. De asemenea, a fost absent la cea mai mare parte a pledoariei de încheiere a judecătorului (când l-a criticat pe Wolkind). De asemenea, când juriul, analizând cazul, a trimis o notă judecătorului întrebând de ce să ia în considerare omorul din culpă, judecătorul nu le-a spus juraţilor că asta a fost introdusă de acuzare. Dacă Wolkind ar fi fost prezent, putea să obiecteze şi să ceară judecătorului să să spună adevărul juriului.
  5. Wolkind nu a intrat în detalii în faţa juraţilor în ce priveşte cele cinci variante ale poliţiei în raporul lor privind dovada vieţii şi nu a folosit în totalitate notele lui Skelley pentru pledoaria finală pe tema „Ea e în viaţă sau nu”.
  6. S-a împotrivit la folosirea lui Norman Bean (care a confecţionat inelul de logodnă) şi a lui Rex Ekaireb, tatăl lui Robert,  care puteau depune mărturie în favoarea lui Robert, inel care a fost preluat de către martorul  Cornel Albei şi predat avocatului de caz Mark Haslam, pe Aeroporul Lauton-Londra, după ce instanţa a declarat-o moartă pe Li Hua Cao, iar Albei Cornel a pretins că avea inelul chiar de la prietena lui, aceeaşi Li Hia Cao.
  7. Nu a folosit raportul de expertiză referitor la modalitatea prin care Robert putea sau nu să  transporte un cadavru în afara proprietăţii de la Mount Vernon fără să fie văzut sau identificat de camerele de luat vederi sau de personalul de pază.

Va urma.

 

                                                                                    Prof.univ.dr. Florentin SCALEŢCHI