20 mai 2022

Un plan centralizat pentru siguranţa pe şosele ar putea reduce cu 20%-50% în 5 ani numărul de accidente mortale

Distribuie pe rețelele tale sociale:

România – prima în UE la numărul de morţi/un milion de locuitori în accidente rutiere

– România – prima în UE la numărul de morţi/un milion de locuitori în accidente rutiere

– În Romania, în fiecare zi mor 5 persoane în urma unui accident rutier

– Film documentar despre măsurile aplicate în Suedia

– Permis de pieton pentru copiii între 6 şi 10 ani

– Un telefon cântăreşte până la 5 kg în timpul unui accident

– O doză de suc de 0,33 L are o greutate de până la 17,5 kg într-o coliziune

– Ce ar trebui să facă şcolile de şoferi şi cele de conducere defensivă

– Profit de 5 ori mai mare pentru companiile care investesc în cursuri de conducere defensivă

Şcolile de conducere defensivă din România solicită ca autorităţile să construiască o strategie similară planului Vision Zero implementat de Suedia, ţara noastră fiind pe primul loc în Europa în privinţa numărului de morţi cauzat de accidente rutiere. Printre măsurile propuse se numără educaţia rutieră pentru copiii între şase şi 10 ani, cursuri de conducere defensivă pentru şoferi, utilizarea unor sisteme mai bune de supraveghere şi de aplicare a legii şi modernizarea infrastructurii.

Reprezentanţii şcolilor de conducere defensivă au solicitat acest lucru în cadrul unei conferinţe de presă la care au participat şi reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale.

De asemenea, în cadrul conferinţei a fost prezentat „Sânge pe şosea”, un film documentar realizat în Suedia, despre soluţiile luate de autorităţile de acolo pentru creşterea siguranţei pe şosele.

„Avem nevoie urgentă de un plan pentru a reduce numărul de accidente şi de victime din România. În 2020 am fost pe primul loc în Europa, cu 85 de decese raportat la un milion de locuitori, dublu faţă de media europeană de 42/mil. locuitori. Ne-am gândit pentru România la o strategie similară celei din Suedia, care în 1997 a adoptat Vision Zero, un plan prin care şi-a propus să scadă la zero numărul de decese până în 2020. Şi ei mai au de lucru, dar diminuarea este de 165%. Planul a avut trei piloni: educaţia, infrastructura şi legislaţia. Noi am gândit deja o strategie similară, am fost în Suedia pentru a vedea ce fac specialiştii de acolo, am realizat chiar şi un documentar, iar acum ne dorim să începem cât de curând lucrul alături de autorităţile din România. Această iniţiativă are un impact major asupra tuturor: populaţie, mediul de business şi statul român”, a declarat Titi Aur, fondatorul şcolii de conducere defensivă Academia Titi Aur şi iniţiatorul planului, în cadrul conferinţei de presă.

Cele mai sigure şosele din Europa sunt cele din Norvegia (17 decese/1 milion de locuitori), Suedia (20 de decese/1 milion) şi Islanda (22 de decese/1 milion), conform datelor Comisiei Europene pentru 2020 – cele mai recente date disponibile. Cele mai nesigure sunt cele din România (85 de decese/1 milion), Letonia (73 de decese/1 milion) şi Bulgaria (67 de decese/1 milion).

Soluţiile propuse de şcolile de conducere defensivă din România sunt:

1. Educaţia permanentă a conducătorilor de autovehicule. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat de curând legea nr 20/2022 privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 prin care şoferii pot participa la cursuri de conducere defensivă.

2. Educaţie rutieră pentru copiii care parcurg ciclul primar de învăţământ. Vârsta de 6 – 10 ani este perioada cea mai bună pentru a forma deprinderile necesare pentru o deplasare corectă ca pieton. Este relevant exemplul Franţei care a introdus „permisul de pieton” pentru copii.

3. Respectarea legilor în vigoare privind utilizarea dispozitivelor de fixare a copiilor în scaun.

4. Folosirea extinsă a cazierului rutier al conducătorului auto implementat în România în 2009 şi furnizat la cerere de către Poliţia Rutieră. Acesta ar trebui folosit în relaţia conducatorului auto cu angajatorii săi şi cu societăţile de asigurări.

5. Îmbunătăţirea capacităţii de supraveghere şi impunere a legii prin împlicarea mai activă a poliţiştilor rutieri alături de utilizarea frecventă a sistemelor automate de constatare a abaterilor. Lipsa de specialişti din cadrul Poliţiei poate fi acoperită cu sisteme automate de constatare a abaterilor pe drumurile publice, similar uzanţelor din multe state UE.

6. Întreţinerea infrastructurii rutiere şi asigurarea condiţiilor de siguranţă a acesteia. Din experienţa noastră, am observat că existenţa şi menţinerea consecventă, completă a sistemelor de semnalizare rutieră, în conformitate cu standardele şi normele în vigoare (a marcajelor, indicatoarelor şi a amenajărilor de infrastructură rutieră, amplasate pe drumurile publice), duce la creşterea siguranţei pe drumurile publice.

7. Dezvoltarea continuă a infrastructurii rutiere prin construirea de autostrăzi, drumuri moderne, întreţinerea şi îmbunătăţirea corespunzătoare a celor existente.

Profit de 5 ori mai mare pentru companiile care investesc în cursuri de conducere defensivă

„Dacă nu aplicăm acest plan, în fiecare an avem costuri sociale de aproximativ 3,32 miliarde de euro şi de 1,5 miliarde de euro ca daune materiale plătite de asiguratori. Nu avem încă o evaluare despre cât ar costa planul pe care îl propunem, dar ştim că rezultatele vor fi direct proporţionale cu investiţia făcută şi direcţiile pe care se vor face aceste investiţii. De exemplu, investiţia unei companii în procesul de formare permanentă a şoferilor aduce o rentabilitate de minimum cinci ori suma investită prin reducerea costurilor rezultate ca urmare a unui accident rutier, dar şi a costurilor de exploatare. Un şofer va conduce mai sigur, mai economic, dar şi mai ecologic”, a explicat Titi Aur.

Un client mare al Academiei Titi Aur este o companie care are aproximativ 10.000 de utiliatori de vehicule şi alocă anual un buget de aproximativ 500.000 de euro pentru cursuri de conducere defensivă şi monitorizare a flotei. Această investiţie are drept rezultat o economie în jurul a 1,7 milioane de euro prin reducerea consumului de combustibil şi 0,9 mil. euro prin renegocierea poliţei de asigurare aferente flotei. Prin urmare economiile şi avantajele sunt de 5 ori mai mari decât suma investită doar din aceste două componente, fără a pune la socoteală economiile relizate din reducerea costurilor de mentenanţă (piese, consumabile, imobilizări etc.).

Ce ar trebui să facă şcolile

Fondatorul Academiei Titi Aur a adăugat că şcolile de soferi ar trebui să-şi actualizeze programa de învăţământ şi să diversifice informaţiile pe care le transmit către cursanţi.

„Şcolile de şoferi ar trebui să introducă minimum două capitole în programă: cunoştinte tehnice minimale în domeniul sistemelor active şi pasive de siguranţă şi reguli generale de conducere în siguranţă, de exemplu, poziţia corectă la volan. Pe de altă parte, şcolile de conducere defensivă trebuie să-l facă pe şofer să înţeleagă traficul şi pericolele existente, să le anticipeze şi să adopte un stil de conducere care îl feresc de accidente. De exemplu, la un astfel de curs, şoferul poate afla că un telefon cântăreşte până la 5 kg în cazul unui impact frontal de 50Km/h cu obstacol fix, iar o doză de suc de 0,33 L are o greutate de până la 17,5 kg într-o coliziune similară. Obiectele depozitate greşit în maşină pot fi adevărate pericole, pot produce vătămări grave chiar decese. Îl învaţă pe conducătorul auto cum să gestioneze situaţii şi reacţii ale autovehiculului, drum alunecos, obstacole, întuneric sau ceaţă, frânare pe diverse suprafeţe, derapaj”, spune fondatorul Academiei Titi Aur.