Publicat: 28 Iulie, 2020 - 09:00
Share

În 2020, în urma impactului socioeconomic al pandemiei de COVID-19, alte 6,7 milioane de copii sub 5 ani ar putea suferi de malnutriţie severă, a avertizat astăzi UNICEF.

Potrivit unei analize publicate în revista medicală The Lancet, 80% dintre aceşti copii ar putea proveni din Africa Subsahariană şi din Asia de Sud. Peste jumătate ar fi numai din Asia de Sud.

"Au trecut şapte luni de la raportarea primelor cazuri de COVID-19 şi devine tot mai clar faptul că repercusiunile pandemiei sunt mai dăunătoare pentru copii decât boala în sine", a afirmat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF. "Ratele gospodăriilor sărace şi ale nesiguranţei alimentare au crescut. Serviciile de nutriţie şi lanţurile de aprovizionare esenţiale au fost perturbate. Preţurile la alimente au crescut vertiginos. În consecinţă, calitatea alimentaţiei copiilor a scăzut, iar ratele de malnutriţie vor creşte".

Malnutriţia severă este o formă de malnutriţie care pune viaţa în pericol, din cauza căreia copiii ajung prea slabi şi lipsiţi de energie, ceea ce creşte riscul de deces, de a avea deficienţe de creştere, dezvoltare şi învăţare. Potrivit UNICEF, chiar şi înainte de pandemia COVID-19, în 2019, 47 de milioane de copii sufereau deja de malnutriţie severă. În lipsa unor măsuri urgente, numărul global de copii care suferă de malnutriţie severă ar putea ajunge la aproape 54 de milioane în decursul anului. Malnutriţia severă globală ar atinge astfel niveluri nemaiîntâlnite în acest mileniu.

Din analiza The Lancet rezultă că, anul acesta, prevalenţa malnutriţiei severe în rândul copiilor sub cinci ani ar putea creşte cu 14,3% în ţările cu venituri mici şi mijlocii, ca urmare a impactului socioeconomic produs de noul coronavirus. O astfel de creştere a malnutriţiei la copii ar însemna lunar 10.000 de noi decese în rândul copiilor, dintre care 50% ar fi în Africa subsahariană.

Creşterea estimată a malnutriţiei severe la copii reprezintă doar vârful icebergului, avertizează Agenţiile ONU. COVID-19 va determina, de asemenea, o creştere a altor forme de malnutriţie la copii şi femei, precum subdezvoltarea, deficitul de micronutrienţi, supraponderalitatea şi obezitatea, ca urmare a alimentaţiei sărace şi a perturbării serviciilor de nutriţie. Rapoartele UNICEF din perioada de început a pandemiei indică o reducere per total de 30%a acoperirii cu servicii nutriţionale esenţiale şi adesea vitale.

În unele ţări, aceste perturbări au înregistrat o pondere între 75-100% în condiţiile impuse de carantină. Spre exemplu, în Afghanistan şi Haiti, teama de infecţie şi lipsa echipamentului de protecţie pentru cadrele medicale se estimează a fi condus la o scădere de 40%, respectiv 73%, a internărilor pentru tratamentul cazurilor grave de malnutriţie severă la copii. În Kenya, internările au scăzut cu 40%. Din cauza COVID-19, peste 250 milioane de copii la nivel global sunt lipsiţi de beneficiile complexe ale suplimentării cu vitamina A.

Potrivit analizei, în situaţia în care creşterea previzionată a malnutriţiei severe în fiecare ţară se combină cu o reducere a serviciilor nutriţionale în medie anuală previzionată de 25%, ar putea rezulta 128.605 decese suplimentare la copiii sub cinci ani de-a lungul anului. O astfel de cifră reflectă scenarii în care s-a avut în vedere un nivel minim de 15% şi unul maxim de 50% de perturbare a suplimentării cu vitamina A, a tratamentului cazurilor grave de malnutriţie acută, a promovării unei mai bune alimentaţii a copiilor mici şi a asigurării suplimentelor de micronutrienţi femeilor gravide.

Într-un comentariu pe marginea raportului The Lancet, lansat tot astăzi, şefii UNICEF, FAO (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură), Programului Alimentar Mondial şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au avertizat asupra faptului că pandemia de COVID-19 subminează nutriţia peste tot în lume, cu precădere în ţările cu venituri mici şi mijlocii, cele mai grave consecinţe fiind resimţite în rândul copiilor mici. Un număr tot mai mare de copii şi femei ajung să sufere de malnutriţie din cauza calităţii tot mai slabe a alimentaţiei lor, din cauza întreruperii serviciilor nutriţionale, precum şi a şocurilor determinate de pandemie.

Agenţiile umanitare au nevoie imediată de 2,4 miliarde de dolari pentru ca de-acum şi până la finele anului să poată proteja nutriţia mamei şi copilului în cele mai vulnerabile ţări. Şefii celor patru agenţii ONU fac apel la guverne, publicul larg, donatori şi sectorul privat să protejeze dreptul copiilor la nutriţie, prin:

* Protejarea accesului la alimentaţii nutritive, sigure şi accesibile ca măsură fundamentală a intervenţiilor legate de COVID-19, prin protejarea producătorilor, procesatorilor şi comercianţilor de alimente; descurajarea embargourilor; şi desemnarea pieţelor alimentare ca servicii esenţiale;

* Investiţia decisivă în sprijin pentru nutriţia mamei şi copilului, prin protejarea alăptării, prevenirea comercializării necorespunzătoare a laptelui praf şi asigurarea accesului copiilor şi femeilor la alimente bogate în nutrienţi şi diversificate;

* Reactivarea şi extinderea serviciilor de depistare timpurie şi tratament al malnutriţiei severe la copii, extinzând totodată alte servicii nutriţionale care protejează viaţa;

* Menţinerea furnizării meselor nutritive şi sigure în şcoli, venind în sprijinul copiilor vulnerabili prin livrări acasă, raţii pentru acasă, numerar sau vouchere în perioada în care şcolile sunt închise; şi

* Extinderea protecţiei sociale în vederea protejării accesului la alimentaţii nutritive şi servicii esenţiale în rândul gospodăriilor celor mai sărace şi mai afectate, inclusiv accesul la alimente fortificate.

Campania UNICEF Reimagine îşi propune să împiedice pandemia de COVID-19 să devină o criză de durată în rândul copiilor, cu precădere al celor mai vulnerabili dintre aceştia. Prin această campanie, UNICEF lansează un apel urgent către părinţi, guverne, publicul larg, donatori şi sectorul privat să se alăture UNICEF în eforturile sale de intervenţie/răspuns, recuperare şi reimaginare a unei lumi marcate în prezent de urgia noului coronavirus:

* Răspuns/intervenţie. Trebuie să luăm măsuri acum pentru a împiedicarea răspândirea bolii, pentru a-i ajuta pe cei bolnavi şi a-i proteja pe cei aflaţi în linia întâi de intervenţie care îşi riscă viaţa pentru a-i salva pe alţii.

* Recuperare. Chiar şi atunci când pandemia îşi va încetini ritmul, fiecare ţară va trebui să continue să facă eforturi pentru atenuarea efectelor în lanţ asupra copiilor şi rezolvarea daunelor create. La rândul lor, comunităţile vor trebui să lucreze unele cu altele, atât cu cele locale, cât şi cu cele aflate peste hotare, pentru a reclădi şi a împiedica reapariţia infecţiei.

* Reimaginare. Dacă am învăţat ceva din experienţa COVID-19, este faptul că sistemele şi politicile noastre trebuie să protejeze oamenii tot timpul, nu numai în cazul unei crize. Pe măsură ce lumea încearcă să se refacă după pandemie, este momentul să punem bazele unei reconstrucţii mai bune.

"Nu putem permite ca copiii să fie victimele neglijate ale pandemiei de COVID-19", a afirmat Fore. "Trebuie ca, simultan, să avem o gândire atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, astfel încât nu numai să abordăm provocările reprezentate de pandemie şi efectele sale secundare asupra copiilor, ci şi planificăm un viitor mai luminos copiilor şi tinerilor".

***

Descărcaţi fotografii, materiale video şi comentariile aici: https://weshare.unicef.org/Package/2AM408P24Q9D

Lucrarea şi comentariul vor apărea în The Lancet pe 27 iulie, la orele 18.30 EST/ 22.30 GMT/ 23.30 UK.

Malnutriţia la copii şi COVID-19: e vremea să acţionăm: http://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)31648-2/fulltext

Tipurile de impact COVID-19 asupra malnutriţiei în copilărie şi mortalităţii din cauze legate de malnutriţie:
http://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(20)31647-0/fulltext

Materialele tip Comentarii sunt scrise de experţi în domeniu şi reprezintă punctele de vedere ale acestora, nu neapărat cele ale revistei The Lancet sau ale oricărei reviste de specialitate din seria Lancet. Comentariul a beneficiat de evaluare peer reviewexternă.

Despre Analiză
Analiza are la bază cercetări efectuate de consorţiul Standing Together for Nutrition. Acesta face o conexiune între trei abordări pentru a modela tipurile de impact combinat asupra sistemelor economice şi de sănătate determinate de COVID-19 la nivel de malnutriţie şi mortalitate: previziunile macroeconomice aferente modelului MIRAGRODEP privind impactul asupra venitului naţional brut per capita (VNB)8; estimările microeconomice ale modului în care şocurile VNB previzionate afectează malnutriţia severă la copii, folosind datele unui eşantion de 1,26 milioane copii cuprinse în 177 Anchete Demografice ale Stării de Sănătate efectuate în 52 de ţări cu venituri mici şi mijlocii în perioada 1990-2018; şi instrumentul LIST (Lives Saved Tool) care face conexiuni între perturbările la nivelul serviciilor de sănătate specifice fiecărei ţări, creşterile prevăzute ale malnutriţiei severe şi mortalitatea la copii.

Despre Campania Reimagine
Ca răspuns la pandemia de COVID-19, UNICEF a lansat Reimagine - un apel urgent către guverne, publicul larg, donatori şi sectorul privat de a sprijini eforturile UNICEF de intervenţie, recuperare şi reimaginare a unei lumi aflate în prezent sub asediul COVID-19. Împreună putem împiedica această pandemie să devină o criză de durată în rândul copiilor - în special al celor mai vulnerabili dintre aceştia - şi ne putem Reimagina o lume mai dreaptă pentru fiecare copil.

Află mai multe despre campania #Reimagine aici: www.unicef.org/reimagine

Fii alături de noi: https://www.unicef.org/coronavirus/covid-19/donate

Despre UNICEF
UNICEF este prezent în unele dintre cele mai dificile locuri din lume, pentru a-i ajuta pe cei mai defavorizaţi copii ai planetei. În 190 de ţări şi teritorii, pretutindeni, ne desfăşurăm activitatea în sprijinul fiecărui copil, pentru a construi o lume mai bună pentru toţi. Pentru mai multe informaţii despre UNICEF şi activitatea sa, vizitaţi https://www.unicef.org/romania/ro.
 

Tag-uri Institutii: