4 februarie 2023

Unirea Principatelor Române, sărbătorită în țară și străinătate

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Românii sărbătoresc, astăzi, Unirea Principatelor Române! La Iași, sunt organizate manifestări speciale, iar premierul Nicolae Ciucă și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, se află printre participanți.

Discurs susținut de președintele PSD, Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, cu prilejul sărbătoririi Zilei Unirii Principatelor Române din data de 24 ianuarie 1859, la Iași:
„Înalt Preasfinția Voastră, Prea Sfinția Voastră, domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor,
În urmă cu 164 de ani, românii, popor și conducători, au scris primul paragraf al istoriei statului național unitar român, o istorie marcată de multe momente dificile, o istorie de-a lungul căreia de fiecare dată am demonstrat că doar uniți putem depăși orice obstacole, că doar împreună putem crea un viitor mai bun.
Acum 164 de ani, apropierea culturală și economică puternică între cele două principate a condus la unitate. Atunci, în 1859, unitate nu a însemnat doar că poporul să fie unit: unitatea a fost și între conducători. Personalități puternice cu viziuni proprii și convingeri diferite au reușit să se unească pentru un scop comun: Unirea Moldovei cu Țara Românească.
Unitatea a făcut diferența, unitatea a adus progresul. Când am fost uniți cu toții, popor și conducători, am făcut Mica Unire. Când am fost uniți, am făcut România Mare. Când am fost uniți, am scăpat de dictatură. Toți împreună, uniți, am reușit să ne găsim aliați de nădejde pentru a apăra securitatea țării, odată cu aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. Unitatea este soluția, tot uniți, să intrăm în Spațiul Schengen, tot uniți, să dezvoltăm economic toate regiunile țării, împreună, urmărind aceleași obiective, tot uniți, să continuăm ceea ce am făcut în ultimul an la propriu, nu pe hârtie: unirea tuturor regiunilor țării prin autostrăzi. Doar împreună, cu aceleași obiective, putem continua să atragem mai multe fonduri europene. Tot împreună, putem crește economia românească.
Vă îndemn așadar să lăsăm deoparte tot ce ne desparte și, uniți, să ne urmărim cu perseverență obiectivele comune: creșterea economică și creșterea nivelului de trai al românilor.
La mulți ani, România! La mulți ani, români!”

Totodată, Liderul AUR, George Simion, participă  la festivitățile organizate cu ocazia Unirii Principatelor Române, la Iași.
Începând cu ora 09:30, a fost săvârşită Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală. Sunt pomeniţi Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliţii Nifon Rusailă al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi toţi cei care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor Române. La ora 11:00 va fi oficiată slujba de Te-Deum în Catedrala Patriarhală, urmată de cuvântul ierarhului slujitor.
Conform Legii 215/2016 privind ceremoniile oficiale şi Hotărârii Sfântului Sinod nr. 6.312/2022, ceremonialul religios va fi săvârşit de clerici, iar depunerile de coroane la monumente vor fi făcute de către autorităţile civile şi militare.
După încheierea transmisiunii slujbei, Televiziunea TRINITAS va difuza comunicările științifice ale Academiei Române şi Patriarhiei Române privind Unirea Principatelor Române, comunicări înregistrate în ziua de joi, 19 ianuarie 2023, la Palatul Patriarhiei.
În ziua de 24 ianuarie 2023, ierarhii, preoţii şi diaconii Bisericii Ortodoxe Române vor oficia slujba de TE DEUM în toate bisericile din Patriarhia Română. La sfârșitul acestei slujbe vor fi trase clopotele timp de un minut.

Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Procesul unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.

Procesul a început odată cu adoptarea Regulamentelor Organice între 1831-1832 în Muntenia și Moldova, care stipulau necesitatea unificării politice, urmate de acorduri vamale între 1833 și 1835 și lichidarea posturilor vamale între cele două țări începând cu 1 ianuarie 1848, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a stăvilit pentru un timp ambițiile geopolitice ale imperiului rus la Dunărea de jos, fără a consolida efectiv imperiul Otoman de care depindeau principatele, ceea ce a creat un context favorabil realizării unirii.[1] Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, act care a adus cele două state într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată de succesorul său, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.
Informatiile de background despre Unirea Principatelor Române sunt preluate de pe Wikipedia

Sursa foto Ministerul Antreprenoriatului si Turismului