12 august 2022

Uniunea Studenţilor din România prezintă amendamentele asupra Legii Învăţământului Superior

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Uniunea Studenţilor din România prezintă amendamentele asupra Legii Învăţământului Superior prin care creşte implicarea decizională şi incluziunea studenţilor!

În data de 13 iunie a. c, Ministerul Educaţiei a oferit spre dezbatere publică proiectul noilor legi ale Educaţiei, prin care, s-ar crea o reformă masivă asupra educaţiei din România. Această Lege a atras, încă din prima zi, păreri contradictorii şi a propus ca reforme educaţionale anumite acţiuni sau modificări nefezabile. Proiectul nu a trecut neobservat de actori relevanţi în educaţie, fiind criticat până acum de societatea civilă, incluzând beneficiari direcţi, experţi în ştiinţe sociale, ba chiar rectori ai mărilor universităţi din ţară, dar şi actuali sau foşti demnitari.

Reprezentanţii Uniunii au elaborat o analiză completă asupra Proiectului de Lege, pentru că ulterior, să putem propune modificări implementabile, care să aibă un impact real asupra îmbunătăţirii actului educaţional, creşterii transparetizării şi adaptarea modelelor legislative la anul curent, care să vizeze modele de bună practică.

Prin urmare, Uniunea Studenţilor vine cu o serie de modificări, pe care le supunem atenţiei opiniei publice, dar mai ales, decidenţilor, din care amintim:
Posibilitatea de convocare a Senatului Universitar şi de către studenţi – considerăm ca fiind o reformă imperativă, căci, pot exista permanent probleme presante pentru studenţi, care, în perspectiva altor membri ale acestor organe decizionale, să nu prezinte un interes sporit, astfel încât, orice probleme de natură studenţească ce necesită o atenţie metodologică, să fie discutate mult prea târziu, sau, deloc;
Să fie stabilită prin lege obligaţia Ministerului Educaţiei de a se consulta permanent cu Federaţiile Naţionale legal constituite – astfel încât, acestea să fie informate constant referitor la modificările ce pot apărea, să ofere feedback şi să informeze în mod corect studenţii pe care acestea îi reprezintă;
Descurajarea discriminării în sistemul superior de învăţământ prin crearea unei metodologii concrete care să menţioneze consecinţele acestor tipuri de acţiuni – Un set clar de acţiuni menite să limiteze discriminarea pot ajuta la promovarea educaţei pentru grupurile dezavantajate din punct de vedere social şi ar creşte accesibilitatea acestora la sistemul de învăţământ. Fără a mai avea reţineri sociale;
Decontarea integrală a tarifului la transportul feroviar pentru studenţi – măsură ce credem că ar stimula şi încuraja, în primul rând, respectarea conceptului de învăţământ echitabil şi incluziv pentru o categorie socială vulnerabilă, adică studenţii. Prin asigurarea unei facilităţi atât de mari printr-un cost atât de mic raportat la PiB-ul ţării, avem o situaţie de cost-beneficiu ce ar fi favorabilă promovării educaţiei şi participării active în cadrul învăţământului superior.

Acestea sunt doar 4 din cele 12 amendamente pe care Uniunea Studenţilor din România le propune asupra noiii Legi Naţionale a Învăţământului Superior, propuneri ce au fost lucrate şi analizate de studenţi în mod permanent, incluzând reprezentanţi ai studenţilor din toată ţara. Uniunea doreşte să fie un partener activ al sistemului educaţional şi al societăţii civile, fapt pentru care ne dorim să lucrăm îndeaproape cu toţi partenerii ce doresc să elaboreze reforme fezabile pentru viitorul României.

„Proiectul de Lege prezentat de Ministerul Educaţiei reprezintă un punct bun de pornire a dezbaterilor, însă forma actuală a legii conţine hibe, iar anumite aspecte intră în contradicţie cu misiunea de a crea un sistem educaţional transparent, competitiv şi echitabil. Uniunea Studenţilor din România prezintă astăzi un prim set de amendamente menite să sporească implicarea studenţilor ca beneficiari direcţi în procesul decizional.” -Alexandru Alexandrescu-Ozunu, Prim-vicepresedinte USR

BIROUL DE PRESĂ AL UNIUNII STUDENŢILOR DIN ROMÂNIA

Uniunea Studenţilor din România este una dintre cele mai mari federaţii studenţeşti, reunind 102 organizaţii membre în peste 30 de universităţi. Scopul statutar este acela de a reprezenta, promova şi apăra drepturile studenţilor, în raport cu actorii relevanţi la nivel naţional, în special cu Ministerul Educaţiei, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Parlamentul, Guvernul, Preşedinţia României, precum şi Municipalităţi şi Universităţi.

MODIFICĂRI PROPUSE DE UNIUNEA STUDENŢILOR DIN ROMÂNIA PRIVIND PROIECTUL PENTRU LEGEA NAŢIONALĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUINTULUI SUPERIOR

Fiind una dintre cele mai mari federaţii studenţeşti din ţară, Uniunea Studenţilor din România, prin intermediul voluntarilor săi, a analizat, măsurat şi redactat o serie de modificări implementabile şi necesare în ceea ce priveşte noua Lege a Educaţiei Naţionale a Învăţământului Superior.

Suntem în permanente discuţii cu studenţii noştri reprezentanţi din întreaga ţară, cu voluntarii din toate centrele noastre universitare, dar mai ales cu studenţii. Astfel, propunerile pe care noi le înaintăm se bazează pe o dorinţă colectivă şi reflectă o nevoie identificată în rândul mediului academic superior din România per ansamblu, având ca şi principal scop dezvoltarea şi modernizarea sistemului de învăţământ.

Una dintre cele mai importante modificări pe care noi ni le dorim face referire la posibilitatea studenţilor de a convoca senatul universitar, fapt ce face posibilă prezentarea, dezbaterea şi rezolvarea unor probleme şi idei de directă şi urgentă importanţă. În aceeaşi ordine de idei, ne dorim ca textul Art. 121 (1) să cuprindă ideea de consultare periodică a Ministerului Educaţiei cu federaţiile naţionale legal constituite, astfel încât, acestea să fie informate constant referitor la modificările ce pot apare, să ofere feedback şi să informeze în mod corect studenţii. În calitatea noastră de beneficiari direcţi ai actului educaţional, considerăm că avem posibilitatea de a oferi un feedback constructiv în ceea ce priveşte deciziile ce afectează mediul academic, putând ajuta astfel la rezolvarea imediată a problemelor ce apar ca urmare a adoptării unei anumite decizii. Cu cât reuşim să conştientizăm beneficiile sau, din contră, dezavantajele unei modificări, cu atât acestea vor afecta un număr mai redus de studenţi şi vor reuşi să se transforme ulterior într-o modalitate de dezvoltare a spaţiului universitar românesc.

Episoadele de discriminare sunt tot mai prezente în întreaga lume, iar efectele unor astfel de acţiuni discriminatorii afectează în mod negativ parcursul universitar al unui individ, putând avea ca şi consecinţe inclusiv abandonul şcolar. Astfel, este imperativ necesar ca Legea Educaţiei Naţionale să sublinieze necesitatea implementării de către universităţi a unei strategii de combatere a discriminării. În acelaşi sens, considerăm important ca universităţile să garanteze pentru viitorii studenţi ce aparţin unor medii sau grupuri defavorizate ori cu dizabilităţi, locuri speciale, astfel încât să se sporească incluziunea şi să fie stimulaţi membrii grupurilor defavorizate.

Actul de predare-învăţare implică doi factori esenţiali: studentul şi cadrul didactic. Astfel, ne dorim că posibilitatea continuării executării muncii unui cadru didactic ce a împlinit vârsta de 65 ani să fie reglementată de senatul universităţii în care a activat şi urmăreşte să profeseze şi după pensionare.

Totodată, pentru a putea demonstra adaptabilitatea, dar şi pentru a asigura o mentalitate modernă, deschisă la nou şi pregătită pentru schimbare, suntem de părere că este importantă limitarea posibilităţii deţinerii funcţiei de rector la 10 ani.

Toate aceste modificări, dar şi altele, sunt ilustrate detaliat în acest document şi urmăresc să ofere o viziune nouă asupra Legii Educaţiei Naţionale a Învăţământului Superior. Se doreşte ca acestea să fie un punct de plecare spre o modificare a Legii Educaţiei Naţionale ce are la bază vocea studenţilor, nevoile acestora şi preferinţele lor.

MODIFICĂRI PROPUSE DE UNIUNEA STUDENŢILOR DIN ROMÂNIA PRIVIND PROIECTUL PENTRU LEGEA NAŢIONALĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR

PROPUNEREA MINISTERULUI EDUCAŢIEI
PROPUNEREA UNIUNII STUDENޘILOR DIN ROMÂNIA

JUSTIFICARE

Art. 2 (…) m) Dezvoltarea durabilă şi tranziţia la verde – urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi.

Art. 2 (…) m) Dezvoltarea durabilă, protecţia mediului înconjurător şi tranziţia la verde – urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi.

Considerăm că tinerii care urmează un ciclu de studii superioare reprezintă pilonul central al societăţii şi al dezvoltării sale pe termen lung.

Astfel, pentru o societate care se doreşte a fi în echilibru cu natura, respectând principiile dezvoltării durabile, este necesar că viziunea prezentei legi să aibă în componenţa sa specificat şi preocuparea pentru mediul înconjurător.

Prin specificarea distinctivă a sintagmei „Protecţia mediului înconjurător” considerăm că aceasta vine în sprijinul nevoii accentuate a societăţii spre un mediu în care natura joacă un rol primordial.

Art. 116 (…) (5) (…)
A) Sprijinirea tranziţiei de la învăţământul secundar superior la învăţământul universitar;
B) Susţinerea şi finanţarea Centrelor de consiliere şi orientare în carieră;
C) Susţinerea schimbului de bune practici între instituţiile de învăţământ superior cu privire la măsurile de recrutare a studenţilor inclusiv prin implicarea asociaţiilor reprezentative ale studenţilor;
D) Identificarea măsurilor de sprijin printr-un feed-back timpuriu optimizat şi personalizat cu privire la progresul educaţional şi riscurile aferente;
E) Implicarea cadrelor didactice în programe şi activităţi pentru reducerea abandonului universitar;
F) Dezvoltarea unor politici şi practici de reînmatriculare a studenţilor, de tip, A doua şansă”, la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ superior;
G) Generalizarea introducerii în norma cadrelor didactice a activităţilor de consultaţii cu studenţii şi activităţi remediale;
H) Dezvoltarea la nivelul studenţilor a implicării şi a sentimentului de apartenenţă la propria instituţie de învăţământ superior/ facultate.

Art. 116 (…) (5) (…)
A) Sprijinirea tranziţiei de la învăţământul secundar superior la învăţământul universitar;
B) Susţinerea şi finanţarea Centrelor de consiliere şi orientare în carieră;
C) Susţinerea schimbului de bune practici între instituţiile de învăţământ superior cu privire la măsurile de recrutare a studenţilor inclusiv prin implicarea asociaţiilor reprezentative ale studenţilor;
D) Identificarea măsurilor de sprijin printr-un feed-back timpuriu optimizat şi personalizat cu privire la progresul educaţional şi riscurile aferente;
E) Implicarea cadrelor didactice în programe şi activităţi pentru reducerea abandonului universitar;
F) Implicarea reprezentanţilor studenţilor în structurile decidente;
G) Colaborarea constantă cu federaţiile studenţeşti în vederea reprezentării veridice a situaţiei din mediul academic;
G) Dezvoltarea unor politici şi practici de reînmatriculare a studenţilor de tip, A doua şansă” la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ superior;
H) Generalizarea introducerii în norma cadrelor didactice a activităţilor de consultaţii cu studenţii şi activităţi remediale;
I) Dezvoltarea la nivelul studenţilor a implicării şi a sentimentului de apartenenţă la propria instituţie de învăţământ superior/ facultate.

Cooperarea cu federaţiile studenţeşti este fundamentală în vederea reprezentării într-un mod autentic a dificultăţilor întâmpinate de studenţi, dificultăţi care conduc la abandonul universitar.

De asemenea, studenţii sunt beneficiarii direcţi ai sistemului universitar şi ale modificărilor din această sferă, aşa că, organizaţiile studenţeşti pot prezenta, într-o manieră obiectivă şi echidistantă, posibilele soluţii identificate, în raport cu obstacolele înregistrate.

Art. 121 (1) Principiile care reglementează activitatea studenţilor în cadrul comunităţii universitare sunt:
A) principiul nediscriminării – în baza căruia toţi studenţii beneficiază de egalitate de tratament din partea instituţiei de învăţământ superior; orice discriminare directă sau
Indirectă faţă de student este interzisă.
(…)
Art. 121 (1) Principiile care reglementează activitatea studenţilor în cadrul comunităţii universitare sunt:
A) principiul nediscriminării – în baza căruia universităţile adoptă o strategie de combatere a discriminării ce asigură că toţi studenţii beneficiază de egalitate de tratament din partea instituţiei de învăţământ superior; orice discriminare directă sau
Indirectă faţă de student este interzisă.
(…)
Discriminarea este un fenomen ce câştigă amploare şi afectează participarea grupurilor dezavantajate în sistemul educaţional superior din România.

Un set clar de acţiuni menite să limiteze discriminarea pot ajuta la promovarea educaţiei pentru grupurile dezavantajate din punct de vedere social şi ar creşte accesibilitatea.

Art. 122 (…) (8) Ministerul Educaţiei colaborează cu federaţiile naţionale studenţeşti, pentru dezvoltarea Învăţământului superior, legal constituite, şi se va consulta cu acestea ori de câte ori este
Nevoie.
Art. 122 (…) (8) Ministerul Educaţiei colaborează cu federaţiile naţionale studenţeşti, pentru dezvoltarea Învăţământului superior, legal constituite, şi se va consulta cu acestea semestrial şi ori de câte ori este nevoie.

Consultarea periodică a federaţiilor studenţeşti aduce o mai bună implicare a beneficiarilor direcţi ai actului educaţional în procesul decizional.

Consultările au rolul de a revela adevăratele probleme cu care mediul studenţesc se confruntă şi creează un cadru de colaborare între tineri şi autoritatea centrală.

Art. 123 (…) (3) Studenţii înmatriculaţi la formă de învăţământ cu frecvenţă/ cursanţii înmatriculaţi la studii de scurtă durată la formă de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani,beneficiază de tarif redus cu 50% pe Mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, cu metroul, precum şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic. Studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate

Pentru aceste categorii de transport.
Art. 123 (…) (3) Studenţii înmatriculaţi la formă de învăţământ cu frecvenţă/ cursanţii înmatriculaţi la studii de scurtă durată la formă de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani,beneficiază de tarif redus cu 50% pe Mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, cu metroul, precum şi gratuitate pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic. Studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate
Pentru aceste categorii de transport.

Asigurarea gratuităţii la transportul intern feroviar reprezintă o formă de susţinere a educaţiei şi de sprijinire a formării profesioniştilor de mâine, care să contribuie la dezvoltarea ţării. Se afirmă adesea în spaţiul public faptul că tinerii reprezintă viitorul, dar pentru aceasta trebuie să li se creeze condiţiile optime pentru a studia, să aibă o viaţă studenţească plăcută, nicidecum să o resimtă ca pe o povară şi să aştepte cu nerăbdare să se termine pentru a putea emigra.

Mulţi dintre studenţii din ţară sunt puşi în situaţia de a face naveta între domiciliu şi centrul universitar. De aceea, varianta actuală, respectiv suportarea de către studenţi a 50% din tariful unui bilet, este dificilă, deoarece mulţi dintre aceştia nu au venituri din care să suporte aceste cheltuieli. Programul încărcat de la facultate şi sarcinile pe care le primesc nu le permit să studieze şi să aibă şi un loc de muncă. Aşadar, acest efort pică pe umerii părinţilor/ tutorilor legali, foarte mulţi neavând resursele financiare necesare pentru acoperirea acestor costuri, mai ales în contextul economic actual.

De asemenea, trebuie menţionat faptul că această facilitate nu presupune costuri mari pentru bugetul de stat. Pentru cei aproximativ 500 de mii de studenţi, statul ar cheltui cam 0,05% din bugetul total, ceea ce reprezintă un efort infim raportat la beneficiul adus.

În plus, facilitarea transportului feroviar reprezintă un bun prilej pentru implicarea studenţilor în activităţi sociale, participarea la evenimente culturale, întărirea legăturii dintre universităţi, toate acestea fiind fundamentul dezvoltării tinerilor şi promovării multiculturalităţii din ţară.

Art. 123. (…) (7) Instituţiile de învăţământ superior de stat acordă cel puţin 10 locuri bugetate, în cadrul cifrei de şcolarizare aprobate, persoanelor cu dizabilităţi, absolvenţi cu diplomă de bacalaureat. În cazul în care locurile nu se ocupă, instituţiile de învăţămât superior le redistribuie către ceilalţi candidaţi.

(7) Instituţiile de învăţământ superior de stat acordă cel puţin 10 locuri bugetate, în cadrul cifrei de şcolarizare aprobate, persoanelor cu dizabilităţi, absolvenţi cu diplomă de bacalaureat.

Dacă locurile dedicate persoanelor cu dizabilităţi sunt exclusive pentru persoane din această categorie, mediul universitar este mult mai motivat să le promoveze eficient şi să ia măsuri pentru adaptarea infrastructurii.

Posibilitatea neacoperirii locurilor puse la dispoziţie este mică atunci când se ţine cont de statistică Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale din decembrie 2021 ce consemnează un număr total de 865573 persoane cu dizabilităţi. Din acest număr total, grupa de vârstă 18-29 ani reprezintă un procent de peste 3.5% (peste 28 de mii de tineri).

Art. 124. (8) Candidaţii proveniţi din medii şi grupuri defavorizate, inclusiv romi, precum şi absolvenţi ai liceelor din mediul rural pot beneficia de un număr de locuri bugetate garantate, în condiţiile legii.

Art. 124. (8) Candidaţii proveniţi din medii şi grupuri defavorizate, inclusiv romi, precum şi absolvenţi ai liceelor din mediul rural beneficiază garantat de un număr de locuri bugetate garantate, suficente pentru a acoperi cererea, în condiţiile legii.

Prin această măsură se asigură accelerarea dezvoltării comunităţilor dezavantajate din punct de vedere socio-economic.

Art. 132 (…) (5) Senatul universitar este convocat de rector sau la cererea a cel puţin o treime dintremembrii senatului universitar.

Art. 132 (…) (5) Senatul universitar este convocat:
A) de rector;
B) la cererea a cel puţin o treime dintre membrii senatului universitar;
C) la cererea unanimă a studenţilor senatori.

Având în vedere că ponderea minimă a studenţilor în senatul universitar este reglementată ca fiind de 25%, majoritatea Universităţilor optează pentru acest procent.

Astfel, studenţii se află în imposibilitatea de a convoca senatul universitar fără sprijin din partea cadrelor didactice, lucru ce ar îngreuna procesul de reprezentare al beneficiarilor direcţi ai actului educaţional.

Art. 133. (…) (4) Durata mandatului de rector este de 5 ani. O persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru un număr nelimitat de mandate. Numărul mandatelor este stabilit în Carta universitară.

Art. 133. (…) (4) Durata mandatului de rector este de 5 ani. O persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru mai mult de 10 ani.
Schimbarea periodică a rectorului este o dovadă a capacităţii de adaptabilitate cu contextul real şi actual al mediilor interne şi externe ale unei universităţi.

Art. 218 (1) Personalul didactic şi de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), la solicitarea angajatului, acestuia poate să îi fie menţinută calitatea de titular până la împlinirea vârstei de 70 ani.
(3) Senatul universitar din instituţiile de învăţământ superior de stat, particulare şi confesionale, în baza criteriilor de performanţă profesională şi a situaţiei financiare, poate decide continuarea activităţii unui cadru didactic sau de cercetare după pensionare. În această situaţie, instituţia de învăţământ superior încheie, anual, cu personalul căruia i s-a aprobat menţinerea calităţii de titular peste vârsta de 70 de ani, un contract individual de muncă pe durată determinată. Cadrele didactice pensionate, care nu au calitatea de titular, pot fi plătite şi în regim de plată cu ora.

Art. 218 (1) Personalul didactic şi de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), la solicitarea angajatului, acestuia poate să îi fie menţinută calitatea de titular până la împlinirea vârstei de 70 ani.
(3) Senatul universitar din instituţiile de învăţământ superior de stat, particulare şi confesionale, în baza criteriilor de performanţă profesională şi a situaţiei financiare, poate decide continuarea activităţii unui cadru didactic sau de cercetare după pensionare. În această situaţie, instituţia de învăţământ superior încheie, anual, cu personalul căruia i s-a aprobat menţinerea calităţii de titular peste vârsta de 65 de ani, un contract individual de muncă pe durată determinată. Cadrele didactice pensionate, care nu au calitatea de titular, pot fi plătite şi în regim de plată cu ora.
Asigurarea calităţii învăţământului superior este direct proporţională cu calitatea corpului profesoral.

Astfel, supunerea asupra criteriilor trebuie verificată încă de la 65 de ani.

PROPUNERE NOUĂ
Art. YYY (1) Fiecare cadru didactic care activează la nivelul unei universităţi este supus la un control psihologic anual, efectuat de un specialist.

(2) Obţinerea unui rezultat negativ atrage după sine suspendarea activităţii cadrului didactic pe o perioadă determinabilă în funcţie de gravitatea situaţiei.
Având în vedere că, în procesul de formare al tinerilor studenţi, cadrul didactic reprezintă un model de gândire, trebuie asigurat că acesta transmite mai departe valori în deplinătatea facultăţilor mintale.
12

PROPUNERE NOUĂ
Art. ZZZ (1) La nivelul fiecărei universităţi se înfiinţează o Societate Antreprenorială Studenţească.

(2) Această societate are ca scop crearea unui mediu propice şi a unui cadru complementar pentru susţinerea şi dezvoltarea spiritului antreprenorial al studenţilor.

(3) Universitatea finanţează parţial această societate.
Rolul antreprenoriatului este unul vital în dezvoltarea şi creşterea economică, el fiind o trăsătură distinctă a economiilor dezvoltate.

Cultivarea spiritului antreprenorial în rândul studenţilor înseamnă pregătirea României pentru un mediu economic caracterizat de progres.