29 mai 2022

Universitatea din Bucureşti cumpără imobilul din strada Pitar Moş nr. 7-13, care găzduieşte Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Universitatea din Bucureşti cumpără cu 6,45 milioane de euro imobilul din strada Pitar Moş nr. 7-13, care găzduieşte Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine

Miercuri, 8 decembrie 2021, printr-un contract încheiat între Universitatea din Bucureşti şi Congregatio Jesu, Universitatea din Bucureşti a cumpărat cu 6,45 milioane de euro imobilul din strada Pitar Moş nr. 7-13, care găzduieşte Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine (FLLS).

Clădirea din Pitar Moş are o istorie fascinantă de aproape 160 de ani, fiind timp de aproape o sută de ani cea mai bună şcoală catolică de fete din Bucureşti. Inaugurată la 10 octombrie 1858, Şcoala de fete Sfânta Maria a funcţionat sub patronajul Bisericii Catolice până în 1948, când a fost confiscată de regimul comunist şi transformată în Institutul Maxim Gorki. Ulterior, clădirea a devenit sediu al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine. Retrocedată proprietarilor ei istorici, Congregatia Jesu, imobilul urma să fie eliberat de Universitate în următorii 4 ani şi jumătate.

Într-un mesaj transmis de Congregatio Jesu România se arată că „şcoala de pe strada Pitar Moş a fost, începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea, un spaţiu sacru dedicat culturii, educaţiei şi formării tinerelor din Bucureşti. Pe porţile lui au fost primite, deopotrivă, fiicele regilor noştri, ale miniştrilor, ambasadorilor, negustorilor, dar şi cele ale unor simpli cetăţeni. Astfel, interculturalitatea şi interconfesionalitatea se îmbinau armonios cu educaţia civică, cu pregătirea pentru a deveni cetăţene angajate şi responsabile ale societăţii româneşti.

Ne bucurăm că acest spaţiu a fost încredinţat unui colegiu profesoral cu viziuni şi perspective foarte largi, umaniste, cu o mare deschidere şi capacitate de înţelegere, precum şi cu dorinţă de a colabora cu noi, ţinând astfel atât porţile instituţiei, cât şi inimile lor deschise pentru Congregaţia noastră. Ne dorim ca spiritul care a dăinuit atâtea decenii şi în atâtea generaţii de eleve să continue în acest spaţiu dedicat culturii, educaţiei şi formării!”

Aşa cum precizează prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti, „prin această achiziţie, Universitatea din Bucureşti îşi rezolvă, pe de-o parte, o problemă funcţională majoră şi, pe de altă parte, o problemă istorică, juridică şi morală. Păstrând clădirea, care are zeci de săli de clasă, cabinete, birouri, biblioteci, o sală de sport, asigurăm continuitatea în spaţiile de învăţământ pentru FLLS, cea mai mare facultate de limbi străine din România şi cea mai mare din UB ca număr de cadre didactice şi de programe de studii. Gazdă pentru aproape 4.000 de studenţi şi 200 de cadre didactice şi cercetători, facultatea are la licenţă şi masterat aproximativ 150 de formaţiuni de studii.

Prin achiziţia legală a clădirii deja retrocedată de instanţă proprietarului istoric deposedat abuziv de regimul comunist, UB face o dreptate istorică acestei congregaţii care a avut şi are o contribuţie majoră la educaţia copiilor şi în special a fetelor din întreaga Europă şi păstrează pentru clădire destinaţia iniţială, cea de educaţie de elită.”

Invitate în 1852 de Principele Barbu Ştirbei să înfiinţeze o şcoală de fete, măicuţele catolice de la mănăstirea principală Nymphenburg de lângă Munchen au cumpărat terenul de la contele Carol Rosetti şi au înfiinţat, în 1858, Şcoala Sfânta Maria. Devenită cea mai bună şcoală de fete din Bucureşti, Şcoala Sfânta Maria a pregătit, alături de Şcoala Azilului Elena Doamna pentru fete orfane, patronată de Ana şi Carol Davila, elita intelectuală feminină a Bucureştiului şi a României până în 1948.

Foarte apropiată de Şcoala Sfânta Maria, familia regală a României a căutat în numeroase rânduri sprijin între zidurile clădirii din Pitar Moş. Astfel, regii Carol I şi Ferdinand I, catolici prin naştere, s-au rugat deseori în capela şcolii. Totodată, în contextul complicat al celui de-al Doilea Război Mondial, şcoala le-a primit ca eleve pe fiicele principesei Ileana.

După preluarea puterii de către comunişti şi confiscarea imobilului, 210 dintre profesoarele catolice s-au refugiat în 1948 la Roma, iar alte zeci au rămas în România la proprietatea din Popeşti Leordeni.

Clădirea administrată în ultimele şase decenii de Universitatea din Bucureşti şi intrată ieri definitiv în posesia UB este, prin suprafaţă şi volum, a patra dintre cele peste 30 de imobile din patrimoniul Universităţii, după Palatul Universităţii din Bucureşti, clădirea din Complexul Panduri a fostului Azil Elena Doamna şi Palatul Facultăţii de Drept.