Publicat: 14 Iunie, 2019 - 12:52

Cele mai importante subiecte cu privire la starea şi viitorul învăţământului tehnic din România au fost discutate în cadrul întâlnirii Alianţei Române a Universităţilor Tehnice (ARUT), care a avut loc în perioada 6 - 8 iunie 2019 la Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi (TUIASI). La lucrări au participat 30 de reprezentanţi ai celor cinci universităţi care alcătuiesc ARUT, rectorii şi prorectorii de resort, dar şi prof. univ. dr. arh. Marian Moiceanu, rectorul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti, invitat special al acestei întâlniri.

În cadrul unei conferinţe de presă organizate vineri, 7 iunie 2019, reprezentanţii universităţilor au transmis subiectele discutate în cadrul întâlnirii, principalul fiind modul de repartizare al locurilor la admiterea de anul acesta.

Prof. univ. dr. ing. Vasile Ţopa, rectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, a subliniat faptul că reprezentanţii tuturor celor cinci universităţi tehnice au constatat că, deşi declarativ toată lumea este alături de instituţiile de învăţământ superior de profil tehnic, toate acestea au pierdut ca număr de locuri la licenţă, masterat şi doctorat. Acesta a adăugat faptul că presiunea pe ingineri este mare, iar companiile care ar vrea să îşi stabilească subsidiare în România s-ar putea confrunta cu un deficit de forţă de muncă dacă universităţile tehnice sunt dezavantajate în ce priveşte alocarea locurilor bugetate.

Completându-l, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Văcăreanu, rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, a precizat că principiul precedentului, pe care se merge în prezent, nu este unul corect. Mai exact, domeniile pentru care absolvenţii de liceu au avut un interes mai scăzut în anul anterior au primit mai puţine locuri. "Mergând pe logica aceasta, vom ajunge la un moment dat ca anumite meserii din domeniul ingineriei să dispară, lucru care va avea consecinţe grave pentru economia şi siguranţa naţională şi vă dau exemplul inginerilor de baraje. Apetitul pentru inginerie hidrotehnică a scăzut dramatic, din cauza investiţiilor foarte slabe pe care le are statul român în acest domeniu. Barajele, aşa cum foarte bine ştim, reprezintă o resursă extraordinară a româniei dar în acelaşi timp şi un potenţial de risc foarte mare dacă nu vom mai avea inginerii care să facă analiza de risc la baraje şi să le întreţină", a punctat rectorul. A dat apoi exemplul inginerilor de infrastructură de transport, domeniu pentru care, din nou, apetitul este scăzut în România, deşi oriunde în lume ingineria civilă merge în primul rând pe infrastructură. Motivul este faptul că statul neglijează investiţiile. "Creăm un cerc vicios, nu oferim investiţii, tinerii se reorientează. Deşi locuri de muncă sunt, industria ar vrea mai mulţi ingineri şi nu avem de unde să-i dăm. Şi în momentul în care vom vrea să facem investiţii în infrastructură vom ajunge în situaţia în care nu vom mai găsi un număr suficient de ingineri calificaţi", a adăugat profesorul, subliniind că logica repartizării cifrei de şcolarizare pe baza unui precedent nu poate să producă efecte benefice.

Prof. univ. dr. ing. Dan Caşcaval, rectorul TUIASI, a adăugat faptul că acest principiu al precedentului, deşi incorect, nici măcar nu a fost respectat la doctorat, unde cele cinci universităţi ARUT au primit mai puţine locuri decât au ocupat anul trecut. "La nivel naţional numărul de locuri a rămas aproape egal ca cel de anul trecut, deci undeva ele s-au dus şi dacă le însumăm ajungem la aproximativ 200 de locuri la doctorat pierdute de universităţile noastre. S-au dus în zonele unde au o influenţă foarte mare financiară. La universităţile tehnice, datorită valorii studentului echivalent, un loc la doctorat echivalează cu şapte locuri la licenţă, dar la universităţile umaniste un loc la doctorat valorează 11 locuri la licenţă. Iată impactul acestor locuri şi probabil zonele în care s-au dus. Nemulţumirea noastră este şi mai mare în condiţiile în care domeniile inginereşti sunt printre domeniile prioritare prevăzute în Carta Uniunii Europene", a argumentat rectorul.

În cazul TUIASI, de exemplu, au fost alocate cu 10% mai puţine locuri la licenţă, cu 15% mai puţine la studii de master şi din 155 ocupate anul trecut la doctorat, anul acesta au fost repartizate 140. Numărul redus de locuri alocat studiilor doctorale în ştiinţe inginereşti şi distribuirea lor cu preponderenţă pentru domeniile socio-economice nu poate fi privit (în condiţiile în care locurile la doctorat au o finanţare net superioară) decât o ca o modalitate indirectă de susţinere financiară a anumitor universităţi.

Utilizarea acestui principiu al repartiţiei cifrei de şcolarizare "după istoric" (după numărul de locuri ocupate / alocate în anii precedenţi) a avut ca efect, pentru universităţile tehnice membre ARUT, acordarea unui număr de locuri pentru admitere, pe total, mai mic faţă de anul precedent, în total dezacord cu prevederile Strategiei Naţionale pentru Învăţământul Terţiar Românesc 2015 - 2020, în care se precizează (art.71) "datorită faptului că majoritatea sectoarelor performante din economia românească sunt asociate ştiinţelor inginereşti, este absolut necesară corelarea ofertei actuale a învăţământului terţiar cu nevoile pieţei muncii".

În ciuda tuturor semnalelor date de mediul economic privind necesarul, în continuă creştere, de absolvenţi în domeniul tehnic, numărul acestora va fi şi în perioada următoare in descreştere. În ciuda demersurilor facute în anii anteriori, nici acum nu există o metodologie de repartizare a cifrei de şcolarizare pentru admiterea în universităţi în funcţie de priorităţile economice ale României, precum şi în baza unor indicatori de performaţă ai universităţilor şi şcolilor doctorale.

"Am antamat primele direcţii pe care le vom transmite mediului universitar, şi anume preocupările noastre legate de câteva aspecte, care suntem convinşi că vor aduce în lumină ceea ce noi considerăm foarte important, şi anume rolul pe care îl joacă universităţile tehnice în sistemul universitar românesc şi mai ales în ceea ce înseamnă sprijinul dat de acestea dezvoltării economiei româneşti", a declarat prof. univ. dr. ing. Viorel-Aurel Şerban, rector al Universităţii Politehnica Timişoara şi preşedintele în exerciţiu ARUT.

"Trăim într-o lume în care tinerii noştri doresc să se întâmple foarte repede obţinerea unei diplome, în condiţii foarte facile, şi asta face ca domenii fundamentale, dar dificile, aşa cum este şi ingineria şi nu numai, să nu mai fie atât de atractive. Acest lucru se poate face dirijat şi prin politici prin care Ministerul Educaţiei Naţionale, la fel ca şi CNFIS, vor găsi soluţii în aşa fel încât această realitate să se schimbe în ideea continuării dezvoltării României", a declarat prof. univ. dr. arh. Marian Moiceanu, rectorul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti.

ARUT solicită Consiliului Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS) şi Ministerului Educaţiei Naţionale elaborarea metodologiei de alocare a locurilor bugetate pentru cele trei cicluri de studii, având în vedere priorităţile date de strategiile naţionale şi cerinţele pieţei muncii, precum şi alte criterii de performanţă cum ar fi: rata angajării în domeniul de studii, rezultatele ştiinţifice obţinute (pentru ciclul de studii doctorale).

Prof. univ. dr. ing. Claudia Popescu de la Universitatea Politehnica Bucureşti şi preşedintele Consiliului Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior (CNFIS) a vorbit despre finanţarea universităţilor de stat, în cadrul lucrărilor prezentând o analiză a evoluţiei situaţiei începând cu anul 2008. În ultimii doi ani a fost constatată o creştere a finanţării, în puternică legătură cu creşterea salariilor personalului didactic şi didactic-auxiliar şi cu creşterea burselor şi facilităţile de transport pentru studenţi. Partea care se referă la studenţi reprezintă cam o treime din ceea ce universităţile primesc ca finanţare pentru partea de susţinere a procesului educaţional. "Din păcate, deşi sumele au crescut, partea care ne revine din PIB este mult mai mică decât ceea ce ne-am dori şi cred că toţi suntem de acord că trebuie să milităm pentru o creştere mai mare a acestui procent", a adăugat prof. univ. dr. ing. Claudia Popescu.

În cadrul şedinţelor de lucru au mai fost abordate următoarele subiecte:
- educaţia antreprenorială în cadrul universităţilor de profil tehnic, discuţie la care a participat şi Paul-Andre Baran, consultant tehnologie şi inovaţie în cadrul Fundaţiei Româno-Americane

- competiţia internă de granturi de cercetare dedicate tinerelor cadre didactice şi cercetători, un succes al ARUT

- aşteptările şi realităţile sistemului de învăţământ superior tehnic în România

- prezentarea sintetica şi analiza rezultatelor competiţiei 2019 a proiectelor FDI
- şcolile doctorale, cu o analiză a alocării locurilor pentru doctorat şi o evaluare a mulţumirilor şi nemulţumirilor universităţilor în ce priveşte ceea ce se întâmplă în al treilea ciclu de studii superioare

Universităţile membre ARUT constată cu îngrijorare că evaluarea şcolilor doctorale este în impas, deşi mai multe universităţi (majoritatea din ARUT) au depus dosarele de autoevaluare în termenul specificat de lege, 15 martie 2019. Universităţile ARUT solicită Agenţiei Române de Asigurarea a Calităţii (ARACIS) demararea acestui proces chiar şi cu o fază de pilotare, instituţiile de învăţământ superior exprimându-şi disponibilitatea în acest sens.

S-a discutat despre posibilitatea ca granturile ARUT, menite să compenseze parţial lipsa unor competiţii de granturi lansate de către Ministerul Cercetării şi Inovării, să fie introduse în categoria granturilor naţionale din criteriile minimale stabilite la nivelul CNATDCU.

În urma analizei rezultatelor competiţiei 2019 a proiectelor FDI şi a modului de desfăşurare, membrii ARUT apreciază creşterea bugetului alocat acesteia şi consideră necesar continuarea acestei competiţii. Propunerea universităţilor ARUT este acordarea unor sume mai mari proiectelor câştigătoare, cu reducerea corespunzătoare a numărului proiectelor ce pot fi finanţate.

S-au discutat aspectele privind aplicarea principiilor antreprenoriale universităţilor tehnice, în baza parteneriatului dintre acestea şi Fundaţia Româno-Americană. În acest sens, a fost propusă extinderea numărului de cadre didactice care să participe la pregătirea antreprenoriala în SUA, prin cofinanţarea stagiilor, în vederea creării în universităţi a unor structuri solide, care să promoveze aceste principii în rândul studenţilor şi să contribuie la dezvoltarea managementului universităţilor.

Următoarea reuniune ARUT va avea loc în luna octombrie, la Bucureşti.

 

Tag-uri Institutii: