Publicat: 26 Septembrie, 2018 - 23:20

 

Având în vedere calitatea îndoielnică a sistemului politic şi a capacităţii modeste a României de a se raporta la politicile europene şi procesul decizional european, ar fi trebuit ca pregătirea sistematică pentru exercitarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene să înceapă cu cel puţin trei ani în urmă, a declarat fostul negociator șef al României cu UE, Vasile Puşcaş într-un interviu acordat ziarului Făclia de Cluj. Universitarul clujean subliniază că în contextul în care mai sunt doar câteva luni până când România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se observă o lipsă gravă a coordonării pregătirii instituţiilor statului şi mediului politic, ceea ce, spune Vasile Puşcaş, ar trebui să stârnească trepidaţii până la nivelul cel mai înalt.

Rep: Domnule profesor, mai sunt câteva luni până când România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Cât credeţi că este de pregătită ţara noastră pentru această misiune?

Vasile Puşcaş: Eu cred că orice cetăţean al acestei ţări care gândeşte cu raţiune şi bune intenţii societale a avut sentimente de răspundere şi îngrijorare când a aflat că România urmează să exercite preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului 2019. Având în vedere calitatea îndoielnică a sistemului politic şi a capacităţii modeste a României de a se raporta la politicile europene şi procesul decizional european, ar fi trebuit ca pregătirea sistematică pentru exercitarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene să înceapă cu cel puţin trei ani în urmă. Constatăm acum, chiar din spusele oficialilor guvernamentali de la Bucureşti, că aceştia mai mult au purtat vorbe prin media şi prin câteva capitale europene. Faptele ne vor arăta că va fi desfăşurată o campanie de pregătire cu surprize, în aceste ultime luni de zile, prin care câţiva manelişti politici autohtoni se vor prezenta drept salvatori europenişti ai României pentru a fi propuşi pe listele electorale europarlamentare sau pentru a primi diferite slujbe la Bruxelles. Chiar din multele şi neacoperitele spuse ale unor guvernamentali români se poate observa o lipsă gravă a coordonării pregătirii instituţiilor statului şi mediului politic, ceea ce ar trebui să stârnească trepidaţii până la nivelul cel mai înalt. Dacă la Bucureşti nu va suna ceasul măcar în ultima clipă, vom asista iarăşi la spectacolul unor certuri la scară naţională, cu reverberaţii puternice în statele membre ale Uniunii Europene şi cu multe semne de întrebare dacă România este capabilă să facă faţă statutului de membru al Uniunii. Ceea ce va avea consecinţe nu doar asupra imaginii externe a României, dar şi în ceea ce priveşte poziţionarea ţării în viitoarea arhitectură europeană, inclusiv cotarea noastră pe piaţa internaţională. Ca să închei răspunsul la această întrebare, modul cum s-au raportat la acest subiect guvernele şi politicienii din România arată, încă o dată, că prin aderarea la Uniunea Europeană ei au urmărit, în primul rând, avantaje individuale şi de grup (cum să fie luaţi banii europeni şi să instaleze în posturi din instituţii europene tot felul de clienţi politici şi nepoţi urechişti) şi nicidecum o integrare europeană benefică ţării şi cetăţenilor ei. Motiv pentru care, o repet a nu ştiu câta oară, milioane de români şi-au părăsit locurile de baştină pentru a se integra în lumea europeană la care au visat şi au sperat.

Rep: Care ar trebui să fie priorităţile ţării noastre pe perioada acestui mandat?

Vasile Puşcaş: Primul obiectiv pe care şi-l fixează un stat membru când exercită întâia oară preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este să arate capacitate deplină de gestionare a politicilor europene şi de negociere eficientă în procesul decizional din Uniunea Europeană. În ce măsură şi-a propus guvernul României un astfel de ţel nu-mi dau seama din declaraţiile oficialilor noştri şi cu atât mai puţin din faptele lor. Mai degrabă am observat existenţa unei liste de dorinţe (nu ştim ale cui?!) care include de toate şi orice. ªtiţi cum se zice: de toate şi nimic. Se vede că există un amalgam de concepte, o confuzie de politici care nu au fost clarificate până în prezent. Personal, cred că România ar fi putut să se străduiască a demonstra semnificaţia proceselor de dezvoltare în statele de la frontiera Uniunii Europene, atât pentru stadializarea evoluţiei socio-economice şi securităţii europene cât şi în vederea reconstrucţiei şi refondării Uniunii Europene. Iar din perspectivă europeană, să fie aptă a coaliza cât mai multe opţiuni legate de migraţie, cadrul financiar multianual, politici de dezvoltare şi competitivitate, politica externă şi de securitate europeană. ªi mai adăugăm că ar fi avut impact pozitiv iniţierea unor dezbateri majore interne şi europene, fără conotaţii electoraliste la cârciumi comunale ori de cartiere, despre viitorul Uniunii Europene. Dacă, din a doua jumătate a anului 2019, cetăţenii români şi cei ai statelor membre vor spune deschis că România şi-a înţeles rostul în Uniunea Europeană înseamnă că va fi atins cel mai important obiectiv propriu al Bucureştilor în exercitarea mandatului european la care ne referim. Am văzut că unele trompete carpatine au promis cetăţenilor români tot felul de beneficii neprecizate de pe urma exercitării de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Aceasta este o abordare populistă şi politicianistă. Sunt absolut convins că cetăţenii români aşteaptă ca guvernul şi politicienii din România să dovedească seriozitate, capacitate de a media şi consensualiza preferinţele şi poziţiile statelor membre, de a obţine soluţii şi decizii pozitive la provocările europene, făcându-se să se rostească aprecieri despre calităţile naţiunii române şi -în această perioadă de celebrare a Centenarului Marii Uniri – despre statul-naţiune România.

Rep: Cum ar trebui să se poziţioneze România în cadrul negocierilor cu Parlamentul European privind noul buget pentru a-şi apăra mai bine interesele ţinând cont de faptul că se preconizează reducerea fondurilor în anumite zone?

Vasile Puşcaş: Facem ce facem şi ajungem tot la subiectul banilor europeni! Însă acum nu va fi suficient să ne interesăm doar de ce sume vor reveni României în viitorul buget multianual european, ci vom fi chiar în postura de a media între interesele economico-financiare ale tuturor statelor membre, în timp ce preşedinţia Consiliului Uniunii Europene va avea misiunea de argumenta şi susţine priorităţi ale politicilor europene în următorul deceniu. Aşadar, înainte de a vorbi cum vom acţiona în Parlamentul European, este nevoie să muncim pentru noi şi pentru Uniunea Europeană în Consiliul Uniunii Europene, noi înşine deţinând preşedinţia acestuia, şi în Consiliul European, care va desfăşura o reuniune importantă la Sibiu (mai, 2019). Bine ar fi dacă în acea triadă decizională europeană România ar putea cânta aceeaşi melodie, chiar dacă nu cu o singură voce. Iar acea partitură să exprime interesele cetăţenilor români şi ale cetăţenilor europeni. Altfel spus, va trebui să desfăşurăm negocieri în mai multe puncte, cu actori diferiţi şi parteneri experimentaţi, într-o manieră sincronică şi sinergetică. Revenind la Parlamentul European, rareori europarlamentarii din România au vorbit la unison cu interesele vitale româneşti. Dimpotrivă, această agora a democraţiei europene a fost folosită de aleşii noştri, de nenumărate ori, pentru a arăta colegilor lor din celelalte arii ale Uniunii Europene şi chiar întregii lumi cum se manifestă bubele neînţelegerilor partidiste din ţara noastră, cum se practică politicianismul deşănţat şi cum se diminuează voit şansele integrării europene a României. Dar poate că fiind vorba de… bani, de această dată europarlamentarii din România vor lucra consensual cu guvernul ţării, cu parlamentul naţional şi preşedinţia statului pentru a dovedi că cetăţenii români au priorităţi clar definte în direcţia dezvoltării şi integrării europene şi mai ales că sunt hotărâţi să realizeze “Europa la noi acasă”.

Rep: În ce măsură disputele politice interne şi acţiunile incoerente ale guvernanţilor pot afecta mandatul României la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene?

Vasile Puşcaş: S-a tot vorbit, de aproape un deceniu şi jumătate, că în România există “mai multe Românii”. Mandatul preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene înseamnă că în numele României va acţiona şi se va exprima Guvernul României. Slavă Domnului că nu s-au autoproclamat şi alte “guverne româneşti”, politicile noastre publice, inclusiv politicile europene aplicate la noi fiind gestionate de guvernul care are votul Parlamentului României. Pentru că mai înainte am vorbit de consensualitatea care se aşteaptă ca preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene să o construiască la nivel europen, pentru diferite politici europene, normal ar fi ca şi în ţară, la nivelul partidelor politice şi al instituţiilor statale decidente, să se realizeze un consens măcar pentru priorităţile politicilor europene care vor fi pe agenda din primul semestru al anului viitor. Dacă nu va fi obţinut un consens politic intern şi dacă nu va fi susţinut demersul european al guvernului român, riscăm o imagie europeană şi internaţională dezastruoasă, cu efecte asupra evaluărilor standardelor viabilităţii entităţii noastre statale şi în mod cert, aşa cum menţionam, asupra capacităţii României de a funcţiona eficient ca stat membru al Uniunii Europene. Aşa că dacă iubim cu adevărat România ar trebui să sprijinim o preşedinţie de succes a noastră la Consiliul Uniunii Europene, neomiţând critici constructive şi raţionale!

Rep: România a parcurs mai bine de zece ani de la aderarea la UE. Cum a reuşit ţara noastră să se integreze în blocul european?

Vasile Puşcaş: Despre acest subiect m-am exprimat de foarte multe ori după 2007. Aşa că doar repet ceea ce am mai spus: opinia mea este că România a aderat la Uniunea Europeană, dar liderii şi guvernele ţării nu au urmărit obiectivul strategic al integrării europene. Ca atare, cred că putem vorbi doar de o integrare prin contagiune, întâmplătoare, secvenţială şi superficială. Frecvent am arătat ceea ce ar fi trebuit să întreprindă guvernele noastre pentru o reală integrare europeană şi nu-mi mai propun reluarea acestei teme. Aştept să întâlnesc un leadership politic românesc responsabil şi doritor a realiza în fapt integrarea europeană. Până acum am avut doar un leadership politic nedornic să servească adevăratele deziderate ale cetăţenilor români pentru o cale de viaţă europeană efectivă.

Interviu realizat de Cosmin PURIȘ

 

Tag-uri Nume: 

Tag-uri Institutii: