Publicat: 17 Iunie, 2020 - 08:45
Share

Preşedinta Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului, Gabriela Creţu, a declarat în cadrul Reuniunii Extraordinare COSAC: "Bruxelles-ul a avut un răspuns bun şi destul de rapid la epidemie (), dar avem nevoie de o viziune pe termen lung pentru a transforma criza în oportunitate"

Preşedinta Comisiei pentru Afaceri Europene (CAE) a Senatului, Gabriela Creţu, a participat marţi, 16 iunie, la videoconferinţa Reuniunii Extraordinare a Conferinţei Organelor Specializate în Afaceri Comunitare şi Europene (COSAC), desfăşurată în regim de videoconferinţă.

La videoconferinţă au participat preşedinţii comisiilor pentru afaceri europene ale parlamentelor ţărilor membre UE, membri ai Parlamentului European (Jan Olbrycht), Comisiei Europene (Maros Sefcovic), membri ai corpului diplomatic etc.

În intervenţia sa principală, din primul panel al conferinţei, preşedinta CAE Senat a avertizat că "epidemia nu reprezintă prima, şi nu va fi,nici ultima criză! Virusurile apar şi dispar, dar sistemul monetar proiectat greşit, şi relaţiile de piaţă extinse pretutindeni, există de mult timp şi nu au dispărut".

În opinia sa, Bruxelles-ul a avut un răspuns bun şi destul de rapid la epidemie, dacă ne gândim la gestionarea problemelor imediate: "Îl apreciem. Dar avem nevoie încă de o viziune pe termen lung pentru a transforma criza în oportunitate".

Potrivit preşedintei CAE, problema principală, acum, nu este existenţa banilor, ci distribuirea lor, lipsa de încredere, necesitatea reconsiderării regulilor şi priorităţilor.

"Ideea că deficitele bugetare sunt cel mai grav lucru din lume a dispărut. Doar pentru două luni, însă! Semestrul european de primăvară a readus-o deja în discuţie, în recomandările specifice de ţară!", a subliniat Gabriela Creţu.

Planul de redresare a adus ceva nou (Uniunea împrumută bani în nume propriu), dar, a adăugat dna Creţu, a păstrat vechi obiceiuri greşite. ,,Din cauza faptului că Uniunea nu are capacitate fiscală, cearta eternă dintre statele membre cu privire la cine plăteşte şi cât de mult dă, persistă".

Vechea problemă a inegalităţii, care subminează, atât societatea, cât şi cererea în economie, va deveni mai gravă după epidemie, a continuat Gabriela Creţu, explicând că, până acum, stagnarea a fost tratată cu relaxare cantitativă (QE), inundând pieţele cu bani. Rezultatul a fost o creştere scăzută, preţuri ridicate pe piaţa imobiliară şi cotaţii bursiere total independente de starea economiei reale. "Am fost într-un fel de capcană de lichiditate, chiar înainte de epidemie", a arătat preşedinta Comisiei.

"Uniunea trebuie să-şi reducă decalajele economice interne şi să consolideze coeziunea pentru a face faţă provocărilor în curs, generate şi de cea de a patra revoluţie industrială, nu doar de epidemie!

"Din păcate, a avertizat domnia sa, decalajul dintre statele membre debitoare şi creditoare se va adânci în condiţiile actuale, din cauza deja vechii tendinţe de a utiliza mai mult instrumentele financiare şi mai puţin subvenţiile/granturile, inclusiv în CFM".

În ceea ce priveşte a doua temă a reuniunii, Conferinţa despre viitorul Uniunii, preşedinta CAE Senat a reiterat necesitatea acestui format, pentru a furniza o contribuţie serioasă, cu sprijin democratic, factorilor de decizie.

"Nu dorim să consolidăm o legitimitate falsă pentru politicile care avantajează doar pe unii!Toate părţile, cei care laudă şi cei care critică Uniunea, trebuie să fie implicate, trebuie să vorbească şi să fie ascultate! Până acum, unele decizii (în finanţe sau apărare) ne sugerau că Uniunea doreşte să renunţe la vechea ei specificitate şi să devină un fel de 'a doua Statele Unite'. Acest sentiment îngrijorător îmi aminteşte de o artistă foarte talentată, care avea nouă ani la vremea respectivă, Alma Deutscher. Când a fost numită 'al doilea Mozart', ea a replicat: 'Comparaţia mă onorează, dar aş prefera să fiu prima Alma!'. Dacă UE doreşte să fie o a doua Statele Unite, mulţi cetăţeni europeni ar spune că preferă să fie o primă Uniune de cetăţeni; o vor mai mult ei decât guvernele lor, uneori! Asta înseamnă că cetăţenii nu mai pot fi consideraţi ' externalităţi' economice şi că este extrem de importantă capacitarea lor pentru a le permite să gestioneze provocările viitorului, oferindu-le bunuri şi servicii publice, naţionale şi europene; în primul rând, sănătate şi educaţie pentru toată lumea, vârsta nu contează!", a concluzionat preşedinta comisiei senatoriale, Gabriela Creţu.

 

Tag-uri Nume: 

Tag-uri Institutii: