3 decembrie 2021

Viziune și acțiune. Interviuri cu Andrei Marga

editorial
Distribuie pe rețelele tale sociale:

Recent s-a publicat volumul lui Andrei Marga, Viziune și acțiune. Interviuri  (Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2021, 384 p.), în care autorul      reunește o parte din interviurile care i s-au luat în diferite roluri publice – decan, prorector, rector, ministru al educației naționale, ministru al afacerilor externe, președinte al ICR – și ca personalitate intelectuală. Intervievatori au fost  Virgil Lazăr, Mihai Cetean, Marius Dragoman, Marta Petreu, Horațiu Damian, Ovidiu Pecican, Teodor Vidam, Karen Sebesi, Sabina Fati, Romeo Couți, Sorin Dobrotă,  Lavinia Betea, Irina Airinei Vasile, Octavian Hoandră, Mihaela Crăciun, Miruna Fântânescu, Ioan Pintea, Monica Tripon, Doru Tompea, Ina Stoica, Laurențiu Mihai Mușoiu, Maximilian Menuț, Anișoara Bradea.

Titlurile interviurilor sunt sugestive: „Sensul imanent al ştiinţelor umane este în fond critica şi iluminarea!”; “E nevoie să elaborăm filosofia lumii pe care o trăim” ; „Semnul cel mai sigur al filosofării este că filosofia se pune chiar pe sine în cauză”;”Reflecții asupra premiului Herder”;„Apăr ideea reconstrucției pragmatice a filosofiei”; „Filosofia trebuie examinată mereu pe terenul altor discipline”;„Este datoria unui ministru să vină cu idei noi”;„Nu am vorbit de modele şi nu cred că se poate lucra cu modele”;„Se repetă ceea ce Stendhal şi Thomas Mann au acuzat: aducerea celor mai slabi în roluri de ministru”;  “Unul din primii paşi a fost să propun să se adopte un concept de cultură capabil să cuprindă literatura, artele, filosofia, teologia, dar şi ştiinţele, inclusiv ştiinţele tehnice. Desigur și moștenirea culturii populare”;„Trebuie să ne gândim, însă, şi la participări continue, de genul librăriilor româneşti amplasate în metropole culturale şi al asocierii de case de editură din România cu edituri din alte ţări”; „Lumea  devine un loc tot mai nesigur”; „O urgență este acum elaborarea de viziuni filosofice pe un sol pe care au intervenit globalizarea, digitalizarea, trecerea la neuroștiințe – cel puțin acestea”; “Calibrul profesorilor decide din capul locului valoarea unei universități”;„Personal sunt pentru examene  mai puține, dar fiabile. În general, evaluările din societatea noastră au lacune grave”;„Și astăzi România plătește scump prețul desincronizării vieții ei intelectuale în raport cu dificultățile din propria societate și cu înnoirile ce se petrec în lume”.

În interviuri se caută repere în „societatea nesigură”, unul dintre conceptele elaborate de profesorul Andrei Marga. Această căutare este cea a unui filosof cu formație sociologică și larg culturală, care caută să sistematizeze conceptual experiențe de astăzi. Contemporanist studios, informat și prolific, convins că în societățile complexe de astăzi avem cheia înțelegerii societăților din trecut, Andrei Marga semnalează opțiuni ale viziunii pe care o argumentează în scrierile sale. (Reporter)

Publicăm coperta volumului și prefața autorului.

„Genul interviului îl resimt ca unul dintre cele mai agreabile, din cel puțin trei puncte de vedere. Față de scrisul declarativ, care este oarecum monologic,  poți afla ce întrebări stăruie în jurul a ceea ce faci. Totodată, îți dai seama ce este de explicitat mai larg. Pe calea interviului poți lămuri mai intuitiv  ceea ce ai în minte – opțiuni, gânduri, aspirații.

Toate acestea nu fac, însă, din interviu un gen comod. În definitiv, interviul te expune la întrebări surpriză și observații provocative. Interviul îți cere promptitudine mai mult decât alte genuri.

Pe parcursul anilor am fost solicitat, ca profesor, autor și  deținător de roluri publice, pentru interviuri, de scriitori și jurnaliști. Reputația lor m-a obligat în plus să le înfrunt întrebările. Am trăit ocaziile ca șanse de a face intențiile, preocupările și faptele mele mai accesibile unei examinări din perspectiva celuilalt – în fond a interesului public.

Ceea ce am socotit obligatoriu la un intervievat au fost mereu cel puțin trei prestații. El trebuie să probeze nedezmințit integritate. Examenul în fața propriei sale conștiințe are a fi nu numai neiertător, dar și continuu. Intervievatul trebuie să ateste cunoștințe precise în chestiunea în care este întrebat. În mod normal nu se fac interviuri pe aproximări, chiar dacă nu putem ști totul.Cel intervievat trebuie să dovedească că are nu numai cunoștințe, ci și o concepție și chiar viziune cu privire la inserarea în interesul public a ceea ce spune. Nu-i poți deruta pe alții fără a te deruta pe tine însuți. Câți nu sunt derutați căci au încercat să-i deruteze pe alții! La noi este, în general, prea mic impactul în viața publică a reflecțiiilor. Intervievatul trebuie să fie capabil să ducă răspunsurile sale până la a indica acțiuni în folosul general.

Am înțeles răspunderile publice ca obligație de a da răspunsuri cât mai puțin afectate de subiectivitate – de aceea, lirismul nu mă caracterizează. De a da răspunsuri după ce îți asumi nu numai perspectiva proprie, ci și perspectiva posibilă a celuilalt – ca urmare, nu am pretins exclusivitatea adevărului și dreptății! Și de a dovedi capacitate de a lucra împreună cu cei din jur pentru a duce la soluție ceea ce ne frământă – drept consecință,  răspunsurile doar retorice nu le-am agreat!

Ca să rezum, un intelectual care se respectă nu are voie să reproducă doar ceea ce toți sau majoritatea împărtășesc.  Altfel, lumea este plină de intelectuali, dar nu știe încotro să o ia. M-a preocupat să fiu la înălțimea acestor exigențe.

Istoria pe care generația mea a parcurs-o până acum nu a fost deloc liniară. Am parcurs multiple întâlniri cu istoria. De la impresiile copilăriei într-o lume agitată, trecând prin adolescența frământată, la facultatea extrem de dinamică într-o perioadă de schimbări, apoi la experiența studiilor în Germania federală, la năzuința febrilă a schimbării din anii optzeci, la cotitura istorică și deschiderea ulterioară, la asumarea de roluri la nivel național și la  înfruntarea crizelor actuale.

Reunesc în acest volum o selecție a interviurilor pe care le-am dat. Luate în totalitate interviurile date ar depăși câteva volume. Cu siguranță că unele mi-au și scăpat – dar aceasta numai ca urmare a fatalei încărcări a programului cotidian din anii respectivi. De aceea, mă opresc la o selecție într-un volum de dimensiuni rezonabile.

Interviurile luminează aspecte ale gândirii, viziunii și acțiunii mele. Ceea ce m-a interesat însă a fost aruncarea unei lumini în plus asupra preocupării mele centrale, chiar pe fondul rolurilor publice pe care le-am îndeplinit – elaborarea unei filosofii capabile să înfrunte experiențele oamenilor de azi.

Reiau interviurile în ordine cronologică. De altfel, ele au rezultat din contexte și se referă la evenimente precise din timp, pe care le menționează.

Nădăjduiesc ca interviurile să ofere cititorului date în ceea ce privește opțiunile mele civice, morale și filosofice în context și în general și, desigur, perspectivele de  înnoire în contextele respective. Dacă ele vor contribui la sporirea cunoașterii și înțelegerii acestora și astfel de dezbaterea publică a unor chestiuni presante ale vieții de azi, atunci scopul meu va fi fost atins”.