Publicat: 27 Februarie, 2019 - 15:26
Corespondență din Bruxelles de la Carmen DINU

Deputații europeni din Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) a Parlamentului European voteazǎ astǎzi candidatul pentru funcția de procuror-șef european, dupǎ ce în cursul zilei de ieri au fost audiaţi cei trei candidaţi selectaţi anterior de o comisie de specialitate: Jean-François Bohnert din Franţa, Laura Codruţa Kövesi din România şi Andres Ritter din Germania.
Fiecare candidat a fost audiat timp de 75 de minute, iar două tremi din timpul alocat a fost dedicat întrebărilor și răspunsurilor.

Procurorul-şef european este numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene (a cǎrei preşedinţie rotativǎ o deţine  România pentru şase luni). Acesta va conduce Parchetul European (EPPO), responsabil cu investigarea infracţiunilor împotriva bugetului UE și care se aşteaptă să fie operaţional până la finalul anului 2020. Procurorul-șef european va avea un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit.

Cei trei procurori au fost selectați de o comisie de experți constituită la nivel european, care i-a ales după intervievarea a 11 candidați, care, la rândul lor, se calificaseră până la faza interviurilor, în cadrul unui proces de selecție mai lung.
Săptămâna trecută, la nivelul Consiliului a avut loc un vot secret asupra celor trei candidați, în cadrul unei reuniuni a Comitetului reprezentanților permanenți ai Uniunii Europene - COREPER, ce reunește ambasadorii statelor UE la Bruxelles, fiind stabilită o listă preferențială de candidați. Potrivit unor surse diplomatice, la acest vot al ambasadorilor Kovesi a obţinut al doilea punctaj, respectiv pe locul 1 s-a situat candidatul Franței, cu 50 de voturi, urmat de Kovesi și candidatul Germaniei, fiecare cu câte 29 de voturi.
Parlamentul European derulează la rândul său procedura separată de numire a procurorului-șef european, Comisia LIBE (libertăți civile, justiție și afaceri interne) fiind cea competentă în acest proces, deputaţii din Comisia CONT (control bugetar), care se ocupă de directiva privind protejarea intereselor financiare ale UE (fonduri europene), alăturându-se colegilor din LIBE.

Președintele Comisiei LIBE, Claude Moraes, a transmis membrilor forului, la finalul săptămânii trecute, detalii despre audierea candidaților la șefia Parchetului European.

In cursul reuniunii de ieri a Comisiei LIBE, deputaţii europeni au insistat ca decizia finalǎ sǎ fie luatǎ prin votul tuturor membrilor comisiei şi nu doar cel al coordonatorilor grupurilor politice, mǎsurǎ care, au susţinut deputaţii, contravine regulamentului forului legislativ. Candidatul care va avea cele mai multe voturi va fi propus votului plenului Parlamentului European, care va lua decizia prin majoritate absolută. Pe 27 februarie, și Comitetul COREPER are o nouă reuniune programată. Dacă Parlamentul European și Consiliul UE nu vor ajunge la același candidat pentru a fi numit, cele două instituții colegiuitoare vor trebui să negocieze în continuare.

Ce este Parchetul European

Parchetul European va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activităţi teroriste. Până în acest moment, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului European. Cele cinci state care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment. Sediul sǎu central va fi la Luxemburg, în componenţa urmând sǎ intre un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.

 

Condiţiile necesare pentru a fi selectat au fost: persoana respectivǎ sǎ fi fost membru activ în cadrul parchetelor sau al magistraturii statelor membre, sau procuror european activ, lucru care oferă toate garanţiile de independenţă. In plus, persoana respectivǎ trebuie sǎ deţinǎ calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcţii de la nivelul parchetelor şi al magistraturilor din statele lor membre respective, sǎ dispunǎ de experienţǎ practică relevantă în ceea ce priveşte sistemele juridice naţionale, investigaţiile financiare şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală, sǎ fi ocupat funcţia de procuror european; sǎ dispunǎ de o experienţă managerială suficientă şi de calificările suficiente pentru această poziţie.

 

Tag-uri Institutii: 

Tag-uri Geo: