13 aprilie 2021

World Vision România: 8 din 10 profesori au în continuare nevoie de formare şi un ghid de predare şi evaluare

Distribuie pe rețelele tale sociale:

 

Viitorul educaţiei digitale după un an de şcoală online, analizat într-o amplă dezbatere. World Vision România: 8 din 10 profesori au în continuare nevoie de formare şi un ghid de predare şi evaluare

Bilanţul la un an de pandemie şi şcoală online arată astfel: 8 din 10 profesori au în continuare nevoie de formare şi un ghid de predare şi evaluare, iar 1 din 10 profesori spun că elevii au pierdut până la 80% din materie, conform unui studiu World Vision România. Deşi s-au făcut progrese la capitolul infrastructură şi conectare, suntem în continuare departe de portretul elevului educat digital: discuţia trebuie să se mute înspre calitatea educaţiei digitale, calitatea conţinutului educaţional digital şi a modului în care evaluăm real competenţele digitale ale elevilor.

Viitorul educaţiei digitale a fost analizat pe larg în cadrul conferinţei online Educaţia digitală asimptomatică, organizată de World Vision România şi Edupedu.ro.

La conferinţa au participat actori-cheie din mediul politic, academic, neguvernamental şi privat, printre care Sorin Mihai CÎMPEANU, ministrul educaţiei, Ligia DECA, consilier prezidenţial pe educaţie, Daniel DAVID, rector, Universitatea Babeş – Bolyai, preşedinte Consiliul Naţional al Rectorilor, Mircea MICLEA, psiholog, prof. univ. dr. Universitatea Babeş – Bolyai, Mihaela NABĂR, director executiv, World Vision România, Angela GALEŢA, director, Fundaţia Vodafone România, Maria METZ, deputy CEO, vicepreşedinte, NTT DATA Romania, Ionuţ STANIMIR, director marketing şi comunicare, BCR, Marilena IONAŞCU, Education Manager, Microsoft România, Dragoş ILIESCU, psiholog, fondator BRIO, Raluca NEGULESCU-BALACI, director executiv, UiPath Foundation.

Înregistrarea întregului eveniment poate fi vizionată aici:

https://www.facebook.com/WorldVisionRomania/videos/533617074275596

Principalele concluzii ale dezbaterii:

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei a declarat:

* Şcolile vor rămâne deschise cel puţin până pe 1 aprilie. Examenul de Evaluare Naţională pentru clasa a VIII-a se mută după Bacalaureat.

* Biblioteca virtuală a făcut obiectul unei achiziţii publice care a întâmpinat mai multe dificultăţi din perspectivă juridică, atribuirea s-a putut încheia doar în urmă cu câteva zile, din păcate programul nu va fi implementat foarte repede, suntem în perioada de contractare, voi reveni cu un program de implementare.

* Pentru noul an şcolar avem în vedere un curriculum tranzitoriu ştiind faptul că la modificări de sub 25% este posibilă utilizarea manualelor pe care le avem, importanţa profesorului este mai mare decât manualul, deci vom avea un an viitor tranzitoriu.

* În universităţile româneşti, partea de digitalizare este un exemplu de bună practică pentru unităţile de învăţământ preuniversitar, este o nevoie de o colaborare mai strânsă între universitar şi preuniversitar.

Ligia Deca, consilier prezidenţial pe educaţie a declarat:

* Procesul de digitalizare a fost structurat de dezbaterile circumscrise SmartEdu, pe care noi o vom prelua în România Educată. În câteva luni vom avea rezultatul final, un raport care să fie lansat de preşedintele României în dezbatere politică. Apoi va fi transmis către Minister pentru implementare.

* Cred că merită păstrată baza de resurse educaţionale care s-au format şi s-au redescoperit rapid. Procesul educaţional poate să arate diferit prin instrumentele digitale, trebuie păstrată debirocratizarea, merită păstrate platformele, cred că trebuie profitat de tot ce înseamnă sprijinul acordat de UE şi la nivel naţional pentru şcoli – niveluri succesive de digitalizare care să ţină cont de faptul că niciun copil nu trebuie să rămână în urmă. Fiecare şcoală are nevoie de un laborator, de o masă critică de profesori cu abilităţi digitale.

Mircea Miclea, psiholog, prof. univ. dr. Universitatea Babeş-Bolyai a declarat:

* Ce e de făcut de acum încolo: Ministerul Educaţiei Naţionale are rolul cheie de a stabili standardul ocupaţional. E principalul angajator. Când eşti şi finanţator, şi angajator, ai prima datorie – să stabileşti ce-ţi doreşti să obţii prin masteratul didactic.

* Profilul de formare pentru profesori – cel puţin 3 categorii de competenţe:
1. de a putea utiliza tehnologiile digitale. Acum au fost formaţi să utilizeze tehnologiile de bază, dar nu şi pe cele specifice.
2. De a produce conţinuturi digitale, multimedia. Un profesor foarte bun, dacă ştie să realizeze, el creează conţinut. Lecţii multimedia făcute de cei mai buni profesori. Când avem la fiecare materie şi clasă lecţii multimedia model – profesorii la examen de grad ar putea să facă un conţinut multimedia, în locul unui text anost.
3. Să înveţe profesorii cum să facă hibridizarea. Viitorul nu aparţine învăţământului online, ci unei hibridizări. Cine va stabili acest hibrid? Profesorul. El e principalul actor capabil să stabilească pentru fiecare clasă sau elev.

* Propun ca universităţile să facă un efort financiar minimal să doteze cel puţin principalele amfiteatre cu tehnologie de înregistrări astfel încât să treacă din toamnă în dual teaching, să dea posibilitatea ca un curs să fie accesibil şi studenţilor care nu pot ajunge în amfiteatru.

* Nu cred că Ministerul Educaţiei trebuie să stabilească integral un curriculum, trebuie să pornească de la ce doreşte de la absolvent viitorul angajator. Ministerul trebuie să stabilească standardele în raport cu care să se poziţioneze universităţile.

Daniel David, rector, Universitatea Babeş – Bolyai, preşedinte Consiliul Naţional al Rectorilor, despre formarea profesorilor din universităţi şi a celor din preuniversitar a declarat:

* Dacă ieşim din pandemie şi din starea de alertă simt că învăţământul faţă în faţă nu permite să avem o regândire a cursurilor. Ar trebui modificate standardele de acreditare pentru cursuri, ca acestea să poată include componenta de digitalizare.

* Dacă nu era starea de urgenţă şi veneam să spun, când am devenit rector, că vom începe online, mi s-ar fi spus că nu se poate. Dar oamenii au trecut peste noapte, sub presiunea pandemiei, conţinutul clasic în online, ceea ce nu se face. La Universitatea Babeş – Bolyai – UBB am schimbat pedagogia, am făcut cursuri pentru profesori, în octombrie am început într-o altă logică. A fost nevoie de o schimbare radicală de paradigmă.

* E clar că aceste competenţe digitale trebuie să facă obiectul unor cursuri specifice. La UBB există cursuri obligatorii în acest sens, există cursuri opţionale. Dincolo de aceste specifice, întregul masterat trebuie să aibă o componentă de digitalizare, transversal. Sigur, într-o anumită măsură, unde foloseşte şi unde merită să folosim acest lucru.

* Frica mea: dacă nu producem schimbări legislative, în logica şi legislaţia de acum, nu vom putea capitaliza pe online, dacă ieşim din pandemie. Legea nu permite să avem aceste regândire a cursurilor – intri în conflict cu regulile ARACIS şi cu legislaţia.

Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România a declarat:

* Ce am pierdut în această perioadă: vorbind despre România rurală – ştim că elevii noştri au pierdut în mare parte 25 de săptămâni de şcoală, în sensul că nu au avut acces la educaţie de calitate.

* Elevii au pierdut materia, care trebuie recuperată, în condiţiile în care România venea deja cu decalaje în educaţie. 1 din 10 profesori ne spun că elevii lor au pierdut până la 80% din materie – lucru foarte grav.

* Dacă ne uităm cât de departe suntem acum de elevul educat digital şi de educaţia digitală în adevăratul sens: conectarea şi infrastructura trebuie să stea la baza piramidei, însă este esenţial să trecem de la infrastructură la competenţe de predare şi pedagogie digitală.

* Trebuie schimbată abordarea în formarea profesorilor – ei trebuie să creeze conţinut digital, nu doar să-l transmită.

* Unul dintre modelele World Vision România în parteneriat Fundaţia Vodafone România – programul Şcoala din valiză. Îl începusem cu mult înainte de pandemie, accentul este pus pe calitatea conţinutului, nu doar pe conectare şi ne demonstrează că educaţia digitală nu e doar despre pandemie, ci trebuie să fie o soluţie pe termen lung.

Despre World Vision România

World Vision România este o organizaţie care desfăşoară programe de intervenţie umanitară de urgenţă, dezvoltare şi advocacy, punând în centrul activităţii sale bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile şi comunităţile, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii. Fundaţia lucrează cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasă, etnie sau gen.

World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. În 30 de ani de prezenţă în România, am ajutat peste 500.000 de copii şi adulţi, în aproape 500 de comunităţi din 18 judeţe.

World Vision România crede în dreptul la şanse egale pentru copiii de la sate şi de la oraş şi de aceea în comunităţile rurale unde este prezentă desfăşoară programe de dezvoltare comunitară pe termen lung, cu focus pe educaţie şi reducerea abandonului şcolar, sănătate şi protecţia copilului, agricultură şi dezvoltare rurală, angajament civic şi creştin. Copiilor li se facilitează astfel accesul la condiţii de viaţă mai bune prin dezvoltarea durabilă a comunităţii în care trăiesc. Prin proiectele noastre, ne concentrăm pe transformarea comunităţilor şi a membrilor acestora pentru a realiza o viaţă împlinită pentru fiecare copil.

www.worldvision.ro
http://www.facebook.com/WorldVisionRomania
http://blog.worldvision.ro/