1 iulie 2022

WWF publică în premieră imagini video filmate de urși

Distribuie pe rețelele tale sociale:

WWF lansează campania online „Urșii devin cameramani”. Publicul larg va putea urmări pe social media primele imagini video surprinse cu ajutorul unor colare video montate anul acesta, în perioada august-octombrie, pe doi dintre puii de urs de la Bear Again. Alături de puii de urs, pasionații de natură vor putea afla informații inedite despre urși.

Campania aceasta face parte dintr-un demers de monitorizare a speciilor de carnivore mari din România, derulat de WWF și partenerii săi în cadrul proiectului LIFE #EuroLargeCarnivores. Cadrele surprinse de acești urși completează imaginea conturată de datele colectate de WWF în trecut. Clipurile video ce surprind activitățile puilor de urs prin Munții Hășmaș, acolo unde se află și orfelinatul de urși Bear Again, conțin informații despre specie și modul în care interacționează semenii între ei.

Aceste date urmau să fie analizate și comparate cu cele colectate de un urs aflat în sălbăticie, însă urmele acestuia s-au pierdut, subit, în Ucraina. Ursul, un mascul de 3-4 ani, relocat primăvara trecută în Munții Călimani de către Asociația de Vânătoare Turul și colegii de la Asociația Grupul Milvus (detalii aici), a parcurs peste 500 km în România și a străbătut peste 40 fonduri cinegetice, până să treacă granița în Ucraina. O lună și jumătate mai târziu, după ce a mai parcurs încă peste 300 km pe mai multe fonduri din țara vecină, am pierdut semnalul transmis de colarul acestuia, fie pentru că emițătorul s-a defectat, fie pentru că ursul a fost braconat. „Cercetările din teren, desfășurate atât în România, cât și în Ucraina, sugerează că cel mai probabil acesta a fost braconat, scenariu susținut și de către unii localnici din zona din care echipamentul de monitorizare a transmis ultimele date”, adaugă Marius G. Berchi, Manager proiect coridoare și arii protejate la WWF România.

Cine sunt cameramanii?

Cei doi pui de urs din campanie sunt un mascul și o femelă care au ajuns în 2020 la orfelinatul de urși. Abia au împlinit doi ani și urmează să își croiască drum în sălbăticie, liberi, în pădurile din Carpați, începând din primăvara viitoare.

Care este rolul ursului în natură?

Ursul se află în vârful piramidei trofice, ceea ce înseamnă că are un rol-cheie în menținerea echilibrului în ecosistemele din care face parte, hrănindu-se cu cerbi, căpriori, mistreți, dar și mamifere mai mici a căror populații odată crescute excesiv ar pune în pericol vegetația. Pentru că este omnivor și se deplasează pe distanțe lungi, ursul are un rol important în răspândirea semințelor de la diferite plante. Ursul este și un sanitar al pădurii – consumând inclusiv cadavre ale sălbăticiunilor care n-au putut trece iarna.

Care sunt pericolele cu care se confruntă urșii?

Pierderea sau fragmentarea habitatelor, din cauza dezvoltării infrastructurii de transport, dar și a celei turistice, urbane sau rurale (cum ar fi pârtii de schi, extinderea intravilanelor și a construcțiilor implicit, fără a se lua în calcul costurile din perspectiva pierderii biodiversității) sunt principala amenințare la adresa speciei. Fiind omnivori, urșii bruni sunt atrași de zonele cu acces facil la surse de hrană din zonele populate de oameni, în special acolo unde există un management defectuos al deșeurilor sau unde animalele rămân fără hrană din cauza exploatării intensive a resurselor naturale (de exemplu ciuperci sau fructe de pădure). În consecință, urșii sunt percepuți ca o amenințare și se consideră că trebuie uciși.

Coexistența

Însă coexistența dintre oameni și carnivorele mari a presupus de-a lungul secolelor nesfârșite compromisuri și adaptări de ambele părți. Dezvoltarea explozivă a așezărilor umane și infrastructurii în ultimii 100 de ani a restrâns dramatic habitatul carnivorelor mari și a perturbat semnificativ viața și activitatea speciilor. Ca să aibă un succes real și de durată, reducerea numărului și a impactului conflictelor dintre oameni și carnivorele mari este un proces care necesită un dialog și o colaborare continuă, dar și consens între toți actorii principali implicați. Este vorba de factorii de decizie, administrațiile și comunitățile locale, agențiile pentru protecția mediului, gărzile forestiere și de mediu, gestionarii fondurilor cinegetice, gestionarii fondurilor forestiere, crescătorii de animale, instituțiile de cercetare, universitățile, ONG-urile, operatorii de turism și alții.