Zeci de arestări și condamnări: represiunea de la Teheran împotriva creștinilor

Au fost deja 25 de condamnări în 2022 față de 15 în 2021. În primele șase luni ale anului au fost efectuate 58 de arestări (72 anul trecut). Teheranul folosește acuzații false de încălcare a securității naționale și spionaj pentru a „aduce la tăcere” minoritățile. În special persecutați au fost convertiții din islam la creștinism și cei care vorbeau persană și erau creștini. Intrarea noilor credincioși în comunități a fost interzisă.

 În ciuda proclamațiilor de „libertate religioasă”, în Iran represiunea guvernului împotriva creștinilor (și a altora) este din ce în ce mai dură și anul acesta a avut loc o escaladare a arestărilor și condamnărilor care depășesc deja cel puțin parțial cifrele din anii precedenți. În 2022, judecătorii au dat 25 de pedepse față de cele 15 înregistrate în tot anul 2021. În ceea ce privește arestările, în prima jumătate a acestui an, cifrele vorbesc de 58 de cetățeni chestionați și încarcerați, cu cifre care se apropie deja de 72 de arestări totale din anul precedent.

Activiștii pentru drepturile omului și ONG-urile fac apel la comunitatea internațională, care nu poate „rămîne tăcută”, în timp ce Teheranul recurge la acuzații false de încălcări ale „securității naționale și spionaj” pentru „a reduce la tăcere minoritățile, a le expulza sau a le forța să se strămute”.

În ultimul deceniu, este de știut că guvernul iranian a închis aproape toate bisericile de limbă persană, iar cele care au rămas trebuie să demonstreze că „membrii lor erau creștini înainte de revoluția din 1979.” „În același timp, intrarea noilor credincioși este „strict interzisă”.

Cel mai recent caz documentat se referă la un bărbat în vârstă de 63 de ani arestat la jumătatea lunii august (împreună cu soția sa), care suferă de Parkinson într-un stadiu avansat și alte două persoane în vârstă de 58 și 48 de ani la începutul lunii septembrie, toate, din păcate, închise în faimoasa închisoare din Evin, la marginea Capitalei, Teheran. Aceștia sunt acuzați că mărturisesc credința creștină, deși autoritățile iraniene recunosc că doar unul dintre cei patru este „creștin adevărat”: Joseph Shahbazian, 58 de ani, de origine armeană și, deci, de „etnie creștină”. În timp ce ceilalți (Homayoun Zhaveh, soția sa Sara și Malihe Nazari) sunt perși, născuți musulmani și, în ochii guvernului, așa rămân. Nicio posibilitate de convertire, nicio libertate de închinare.

Dacă iranienii de origine armeană (și asiriană) pot sărbători, cel puțin parțial, riturile credinței lor în bisericile lor respective, ei nu pot, totuși, să predea în limba locală sau să-i primească în comunitate pe cei care s-au născut profesând islamul.  Această represiune a condus la o escaladare a arestărilor arbitrare.

Cifrele pentru convertiți sunt greu de verificat, deși, potrivit unora, cel puțin un milion de musulmani au îmbrățișat creștinismul în Iran. Însă, adevărul este că nu au un lăcaș de cult în care să se întâlnească și sunt deseori obligați să se roage și să țină sărbătorile în case particulare (biserici domestice), care au făcut și obiectul unor descinderi și percheziții din partea polițiștilor.

Chiar și liderul suprem însuși a vorbit în 2010 despre „biserici-case”, numindu-le „școli false de misticism” care trebuie distruse și persecutate pentru că sunt „dușmani ai islamului […] și obiectivul lor este să submineze religia în societate”. Ayatollahul Ali Khamenei „a legitimat” astfel valurile ulterioare de arestări întreprinse de autorități. Ceea ce are legătură directă cu cazul lui Joseph, Malihe, Homayoun și Sara, ultimii creștini iranieni – unul recunoscut, ceilalți nerecunoscuți – care au fost arestați și acuzați și sunt în prezent în închisoare pentru participarea la o biserică domestică. Pentru această „crimă” primul trebuie să execute până la 10 ani de închisoare, Sara opt, Malihe șase și Homayoun doi.

foto: pixabay

A consemnat Ciprian Pop