20 mai 2022

Ziarul francez “La tribune”: „În Occident se naște o nouă religie vaccinală”

Distribuie pe rețelele tale sociale:
Publicația franceză semnalează într-un articol din data de 12 decembrie ca “Ideologia vaccinării complete și repetate a populațiilor este un fel de religie nouă, cu zeul ei, marii stăpâni devotați banilor, tehnicile sale de propagandă de masă și minciunile sale flagrante. Deschizând acum calea vaccinării copiilor și creând, în plus, o discriminare fără precedent între cetățeni in regimuri considerate până acum a fi democratice, Vaccinarea obligatorie și forțată încalcă drepturile omului despre care se credea că sunt „inalienabile” și îi pune pe cetățeni unii împotriva altora. Peste 2.000 de cadre universitare, medici și alți profesioniști din domeniul sanatatii alertează într-un forum despre aceste pericole.

Directiva pentru vaccinarea copiilor a guvernului francez, de luni, 6 decembrie a fost scrisă în avans. Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) autorizase, pe 25 noiembrie, utilizarea vaccinurilor experimentale împotriva Covid-19 la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani, doar urmând încă o dată directivele Administrației Americane a Alimentelor și Medicamentelor (FDA)  (comunicat de presă din 29 octombrie). Aceasta se referă acum doar la produsul Pfizer / BioNTech, chiar dacă este, de asemenea necesar să se vândă în continuare stocul de Moderna în „vaccinodromuri”. În Franța, Înalta Autoritate pentru Sănătate (HAS) a urmat exemplul, propunând (pe 30 noiembrie) vaccinarea tuturor „copiilor Cu sănătatea fragilă”, și anume „toți cei care prezintă risc de a dezvolta o formă gravă a bolii și pot să moară și pentru cei care trăiesc în anturajul persoanelor imunodeprimate sau vulnerabile, neprotejate prin vaccinare”. Ea numește aceasta „strategia cocooning”, un nume aparent benefic, care maschează faptul că copiii sunt mult mai puțin contaminanți decât părinții și profesorii lor (după cum arată un studiu al Institutului Pasteur).

Iar HAS anunță deja că „va decide ulterior asupra relevanței extinderii acestei vaccinări”. Primul grup (copii „din zona de risc”) ar viza deja cel puțin 360.000 de persoane. Dar, în mod ciudat, HAS nu include a doua grupă, cea a „copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani care trăiesc în anturajul persoanelor imunodeprimate sau cel al persoanelor vulnerabile neprotejate prin vaccinare”. Trebuie spus că, potrivit guvernului, rata de vaccinare a persoanelor de peste 65 de ani depășește 92% în Franța, astfel încât nu este clar câte „persoane imunodeprimate sau vulnerabile” nu sunt încă vaccinate.
Dar, oricare ar fi în realitate numărul, principalul lucru este să continui „marele marș înainte” spre vaccinarea completă (și repetată cel puțin la fiecare șase luni) a întregii omeniri. Aceasta este „noua religie” care se răspândește în lume și le permite marilor maeștri ai banului de la Pfizer și Moderna să obțină 1000 de dolari pe secundă în fiecare moment al vieții noastre, toate orchestrate de vasalii lor regionali, cum a devenit majoritatea guvernelor occidentale, precum și agenții internaționale – începând cu o Comisie Europeană condusă de o Ursula von der Leyen care orchestrează marea operațiune de vaccinare în timp ce are un fiu care lucrează pentru firma McKinsey și un soț director al unei companii de biotehnologie orientată spre terapii genetice.

În Franța, Haute Autorité de Santé (Înalta Autoritate pentru Sanatate, HAS) își propune vaccinarea tuturor „copiilor cu sănătatea fragilă”, și anume „toți cei care prezintă riscul de a dezvolta o formă gravă a bolii și de a muri”, spune propaganda în masă.

Pentru a realiza acest lucru, aceste guverne (și numeroșii jurnaliști care îi urmăresc, ii promovează și diseminează atent) folosesc toate vechile tertipuri de propagandă. Logica de bază este aceea pe care Jacques Ellul a explicat-o deja cu 60 de ani în urmă (Propagandes, 1962): „În fața propagandei, agitației [a revoluționarilor, a putschiștilor, a teroriștilor], descoperim care este, cu adevărat, propaganda națiunilor evoluate, și caracteristică civilizația noastre. Este o propagandă a conformismului”. Într-adevăr, „într-o democrație, cetățenii trebuie să fie implicați în deciziile statului. Acesta este marele rol al propagandei. Trebuie să dăm cetățenilor sentimentul că și-au dorit acțiunile guvernului, că suntem responsabili pentru ele, că ne angajăm să le apărăm și să le facem să reușească”. Aceasta este baza a ceea ce se numește în zilele noastre „nudge” („ghiont”) , un cuvânt la modă pentru vechile tehnici de marketing și publicitate. Această concepție modernă a propagandei datează din anii interbelici. Unul dintre creatorii săi a fost Edward Bernays, a cărui întreagă activitate de propagandist și publicist s-a bazat pe ideea că „masele sunt incapabile să judece corect afacerile publice și că indivizii care le compun nu sunt apți să exercite rolul de potențiali cetățeni pe care o democrație îl cere fiecăruia dintre ei: pe scurt, ca publicul, în mod fundamental, să constituie pentru guvernarea societății un obstacol de ocolit și o amenințare de evitat”, așa cum o rezumă prefața lucrării sale în franceză.

Prima bază permanentă a acestei propagande este frica, care face posibilă plasarea subiecților într-o stare de sugestibilitate. După ce a negat de mult existența variantelor, guvernul „s-a sprijinit” de ele ca să reînnoiască această strategie a fricii. Fiecare variantă nouă face astfel posibilă relansarea ideii simple de „valuri” succesive care ar trebui să ne copleșească și justifică noi pași în obiectivul vaccinării complete, abaterea atenției de la cauzele reale ale mortalității cauzate de aceste virusuri. Cauze care sunt, în principal,  ponderea tot mai mare a persoanelor care suferă de boli cronice (obezitate, diabet, insuficiențe cardiace sau respiratorii etc.).

Urmează, apoi, tehnica de propagandă  bine descrisă de Etienne Augé (Mic tratat de propagandă. Pentru uzul celor care îi sunt supuși, 2007). Constă în „a face apel la indivizi care au, în virtutea titlului, rangului sau mandatului lor, o autoritate socială susceptibilă de a beneficia de o credibilitate fără legătură cu cuvintele lor și de a provoca în audiența lor o adeziune la ideile, argumentele sau acțiunile acestora”. Astfel, putem observa în mass-media „apariția unor „specialiști-profesioniști”, capabili să intervină pe subiecte despre care, uneori, nu au suficiente cunoștințe, dar asupra cărora reușesc să se exprime cu un limbaj convingător. Discursul lor este perceput de majoritatea nespecialiștilor ca o opinie demnă de expertiză, deoarece s-a avut grijă să le prezinte, de exemplu prin intermediul unui banner la televizor, prin evidențierea titlurilor lor, precum doctor, profesor, general, precum și  domeniului de expertiză”. Desigur, pentru ca acest lucru să funcționeze, trebuie să ascundem cu atenție legăturile lor frecvente cu industriile farmaceutice internaționale sau din țările lor.

În plus, guverne precum cel al Franței folosesc intens un alt clasic al propagandei de stat pe care Etienne Augé îl numește „alegere trucată”. Constă în „a oferi o alegere unui public, de parcă ar fi la latitudinea acestuia să decidă și să aleagă cea mai bună variantă, știind în prealabil care va fi rezultatul acestei consultări. Astfel, propagandistul pune publicul în fața alternativei între o alegere inacceptabilă care va fi neapărat respinsă și o opțiune care va apărea ca nedorită, dar inevitabilă în fața amplorii amenințării care planează”. Vaccinat sau închis în casă? Vaccinat sau remascat? Vaccinat, vindecat sau mort? Povestea a fost scrisă dinainte pentru cei care știu să o recunoască: „folosim alegerea trucată, în principal pentru a explica sacrificii Ce urmează să se facă, abordări de austeritate sau pentru a anunța măsuri drastice. Nu este neobișnuit, în astfel de cazuri, să fie folosite expresii îngrijorătoare, deoarece obiectivul este acela de a arăta că există o singură soluție pentru a preveni un dezastru”. Iar autorul conchide că liderul politic trebuie atunci „să se impună în rolul de salvator care știe să aprecieze altruismul „turmei” sale. El poate cere ca anumite libertăți primare să-i fie sacrificate pentru a garanta mai bine siguranța tuturor în vremuri tulburi. Această tehnică se găsește la originea majorității sistemelor de dominație masivă care duc la dictaturi”, spune același Etienne Augé.

În sfârșit, vine tehnica „broaștei opărite” din faimoasa fabulă: scufundă o broască în apă clocotită și va sări pentru a scăpa, dar scufund-o în apă rece și, treptat, punând apa la fiert, broasca va amorți și, în cele din urmă, va muri, fiind gătita fără a observa. Guvernele folosesc și abuzează de această tehnică a constrângerii petrecându-și timpul jurând că își respectă obligațiile, ca ceea ce a fost descris anterior nu se va întâmpla niciodată sau că o categorie de populație nu va fi niciodată afectată, pentru a nu alarma populația. Toate acestea in timp „ce își fac treaba” încetul cu încetul. Prin urmare, vaccinarea a fost rezervată inițial persoanelor în vârstă și cadrelor medicale. Apoi, ea a fost extinsă treptat la adulții din grupele de vârstă inferioare, înainte de a se trece la adolescenți, apoi la copii. Astăzi, copiii considerați „fragili” trebuie să joace în continuare nobilul rol de protector. Mâine, de fapt, va fi totul.

Realitatea are prea putin de-a face cu aceasta propaganda.Realitatea isi bate joc de aceste manipulari ale popoarelor. Poate fi rezumat în cinci observații.

PRIMA: Evoluția față de 2019 a numărului de decese cumulate în funcție de vârstă – Sursa: INSEE, stare civilă. Numărul de decese zilnice transmise până la 8 noiembrie 2021

Asa-numita „pandemie a secolului” nu a amenințat niciodată persoanele sub vârsta de 60 de ani. Dacă există o categorie de oameni care nu riscă nimic statistic, este vorba despre copii. Statisticile de mortalitate stabilite de INSEE arată chiar că persoanele sub 25 de ani au înregistrat o mortalitate mai scăzută în 2020 și 2021 comparativ cu 2019. Cât despre cei cu vârste cuprinse între 25 și 49 de ani, în general nu au văzut diferența. Cifra mai arată că, în perioada curentă (1 iunie – 8 noiembrie 2021), nici în rândul persoanelor de 50-64 de ani nu există o mortalitate excesivă.

A DOUA observație este că nu se justifică anunțarea sistematică a ceea ce este mai rău, astăzi iminența unui „al cincilea val”. Realitatea este, în primul rând, că este înșelător să se prezinte o curbă a „cazurilor pozitive” (care depinde de mulți factori, începând cu frecvența testelor) ca o curbă a numărului de „pacienți”. Marea majoritate a persoanelor cu acest virus au avut întotdeauna simptome puține sau deloc. Apoi, spitalizările și decesele cresc încet, dar așa se întâmplă în fiecare an în această perioadă de intrare în iarnă. Datele din rețeaua Sentinelles (o rețea franceză care există din 1984 și care constituie un eșantion de câteva sute de medici generaliști care își raportează activitatea medicală pe boli infecțioase) arată chiar că numărul pacienților este, în prezent, mult sub, nu doar două epidemii principale de Covid. (martie-aprilie 2020 și octombrie-noiembrie 2020), dar și sub ani de gripă sezonieră mai puternică. Aceasta înseamnă că specificul epidemiei de Covid nu constă probabil în periculozitatea sa intrinsecă, ci mai degrabă în răspunsul terapeutic, sau mai degrabă în absența unui răspuns terapeutic, căruia i s-a opus medicii din cauza instrucțiunilor guvernamentale, a unor măsuri non-farmaceutice (izolări, opriri de acces etc.), apoi fortand  „soluția de vaccin”.

A TREIA observație este că vaccinarea se îndreaptă spre 100% din acoperirea generală a populaţiei fără a modifica dinamica epidemilor succesive provocate de variante. Așa a fost deja cazul variantei Delta (indiană) vara trecută, iar acesta este cazul variantei sud-africane cunoscută sub numele de Omicron (aparent mai puțin periculoasă decât precedentele). Concluzia este fatală: salvarea prin vaccinare generală este un mit. Se bazează doar pe credința oamenilor pacaliti de propaganda. Realitatea, vizibilă de câteva luni, este că vaccinarea nu oprește răspândirea epidemiei. Și, din motive întemeiate, este bine stabilit că vaccinarea nu previne contaminarea sau transmiterea virusului.

A PATRA observație este că, la fel ca toate ideologiile, vaccinarea completă este o structură psihorigidă oarbă la orice efect pervers și surdă la orice întrebări. În acest caz, este tabu să vorbim despre efecte adverse grave legate de vaccinarea tinerilor. Dar, realitatea este acolo, care nu poate fi ascunsă la infinit sub covor. Adepții „noii religii sau ideologii” au făcut eforturi mari pentru a nega orice relevanță a datelor de farmacovigilență care erau deja disponibile vara trecută. Ei nu vor putea face nimic împotriva acumulării de publicații științifice care documentează, în special, riscurile fără precedent de probleme cardiace (tromboză, pericardită, miocardită) la adolescenții vaccinați. Cu alte cuvinte, raportul beneficiu/risc este clar defavorabil vaccinării tinerilor. Din acest motiv, mai multe țări scandinave au renunțat deja la injectarea tinerilor cu vaccinuri ARNm, cărora li s-a alăturat în urmă cu câteva zile si Japonia. Mai mult, atunci când guvernul a pus sechestru pe Comitetul Național Consultativ de Etică pe 27 aprilie 2021, acesta din urmă a concluzionat că „vaccinarea copiilor sub 12 ani nu pare acceptabilă din punct de vedere etic și științific”. Dar cui îi pasă acum de etică?

În cele din urmă, A CINCEA și ultima observație este că această ideologie industrială și științifică a vaccinării integrale funcționează ca religiile în vremuri de inchiziție din trecut. Are marii săi preoți și devotații săi, care monopolizează mai mult ca niciodată cuvântul pe televizoare. Este o inchizitie mediatică care excomunica „gânditorii devianți” și visează să-i poată arde așa cum făceau odată cu vrăjitoarele. Și produce masiv țapi ispășitori (cei nevaccinați) care sunt tratați ca foști bolnavi de ciumă sau leproși, mai recent victimele SIDA pe care J.-M. Le Pen a vrut să-i închidă în „sanatorii”. Această situație este cu atât mai absurdă cu cât toți cei vaccinați reprezintă un viitor nevaccinat care este ignorat, cu cât totul va fi pus în discuție pentru cei care nu își iau a treia doză, înainte de a patra (înregistrată deja de domnul Delfraissy), a cincea, a șasea, etc. Însuși principiul „pasului de sănătate” se poate baza pe o minciună nerușinată (să repetăm că vaccinarea nu blochează infecția sau transmiterea), logica sa discriminatorie a fost desfășurată dramatic de câteva luni. Și, de parcă nu ar fi de ajuns pierderea locurilor de muncă, lipsa accesului la restaurante, așezăminte culturale etc., guvernele europene concurează acum în imaginația lor împotriva speciei noului inamic public nr. 1 care a devenit nevaccinatul. Ca și Austria, nu mai este suficient să excludem, am dori acum să amendăm, să pedepsim și să închidem. Această logică discriminatorie morbidă, care încalcă drepturile omului despre care se credeau a fi „inalienabile”, îi pune pe cetățeni unii împotriva altora și cu siguranță va fi descrisă într-o zi de istorici ca un fel de nebunie colectivă orchestrată de oameni care și-au pierdut orice sens și drepturile omului. Nu trebuie să ne resemnăm cu ea și să rămânem tăcuți în fața unui asemenea dezastru intelectual și moral.

Doriți să susțineți acest forum? Sunteți cercetător, din zona academică sau profesionist din domeniul sănătății? Puteți semna trimițând un email aici: tribune.liberte.expression@gmail.com 

 
Traducere si adaptare din limba franceza de Ciprian Pop