Publicat: 21 August, 2017 - 17:51

La Biblioteca Bucovinei: 23 august - Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului

Biblioteca Bucovinei 'I.G. Sbiera', sub egida Consiliului Județean Suceava, marchează pentru a șasea oară, printr-o expoziție de carte, Ziua de 23 August ca Zi Națională a Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, în acord cu legea nr. 198 din 7 noiembrie în 2011 aprobată de Parlamentul României, publicată în Monitorul Oficial nr. 799 din 11 noiembrie 2011.

Prevederile Legii sunt:

ART. 1

(1) Se declară ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

(2) Se declară ziua de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.

ART. 2

Parlamentul României, Guvernul României, autoritățile publice centrale și locale vor organiza activități festive pentru marcarea acestor evenimente, în limita alocațiilor bugetare aprobate.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

*** Prin campania de față, susținută vizual și documentar, Biblioteca Bucovinei reamintește sucevenilor câteva fapte de istorie românească recentă, datorită cărora ziua de 23 august are multiple semnificații în istoria României.

În 1939, la 23 august, era semnat la Moscova, în prezența lui Iosif V. Stalin, pactul de neagresiune dintre Germania Nazistă și Uniunea Sovietică, cunoscut și sub numele de 'Pactul Ribbentrop-Molotov'. Preludiu al celui de-al Doilea Război Mondial, înțelegerea semnată la Moscova în 1939 a avut consecințe devastatoare asupra istoriei Europei în a doua jumătate a secolului al XX-lea, inclusiv asupra României, care va fi sfârtecată.

În 1944, tot pe 23 august, România ieșea din alianța militară cu puterile Axei, trecând de partea Aliaților. În acea zi, prin intervenția curajoasă a tânărului rege Mihai I, România punea capăt războiului dus împotriva trupelor aliate, într-un gest despre care istoricii anglo-saxoni au opinat că ar fi scurtat războiul din Europa cu cel puțin șase luni.

Nu în ultimul rând, ziua de 23 august a fost cunoscută ca Ziua Națională a României în anii regimului comunist, pentru semnificația ei antifascistă, mult întreținută de URSS drept paravan la adăpostul căruia își adâncea de fapt puterea absolută de tip totalitar și antidemocrat asupra țărilor Tratatului de la Varșovia. Sărbătorită cu fast, an de an, în comunism, Ziua de 23 august a căpătat valențe multiple de-a lungul celor 45 de ani de dictatură — ce a culminat cu național-ceaușismul—, fiind cunoscută sub clișee propagandistice sacrosancte ca : 'actul de la 23 august', 'ziua insurecției armate antifasciste și antiimperialiste', sau 'ziua victoriei revoluției antiimperialiste și antifasciste'.

Prin decizia din 2011 a Parlamentului României, de a comemora la 23 august, începând din 2012, atât victimele fascismului cât și victimele comunismului, se aduce o imensă și necesară reparație victimelor celor două regimuri totalitare din România — pro-nazist și comunist — care au lăsat în urmă un popor îndoliat și traumatizat de istorie. Acest popor încă luptă pentru a-și redobândi memoria și dreptul la adevăr, cu toate avatarurile dureroase.