Publicat: 16 Ianuarie, 2014 - 11:25
Share
Minută neoficială

Deşi se aniversează pentru a patra oară, Ziua Culturii Naţionale – declarată sărbătoare naţională în chiar ziua de naştere a Luceafărului literaturii – continuă să fie înconjurată de discreţie. În sensul că manifestările organizate cu acest prilej de diferite instituţii nu au fost popularizate corespunzător nici măcar de acele medii care aparţin statului, ele păstrându-şi practic un caracter de confidenţialitate.

Cel mai important dintre evenimente a fost iniţiat de Ministerul Culturii sub forma unei manifestări complexe găzduite de Ateneul Român: expoziţii de costume de operă, o alta de pictură cu lucrări reprezentative ale marilor pictori români, o alta de obiecte rare din patrimoniul enescian şi – momentul de vârf - un concert susţinut de orchestra Filarmonicii George Enescu, dirijată de Horia Andreescu, cu piese de rezistenţă ale repertoriului naţional şi internaţional şi cu participarea unor tineri solişti aflaţi în plină afirmare.

Spuneam că evenimentul a fost unul discret, el fiind rezervat unei audienţe alese pe sprânceană şi formată din reprezentanţi ai autorităţilor, membri ai corpului diplomatic, personalităţi ale vieţii culturale, publicul larg neavând acces nici măcar la expoziţiile din hol. Discreţia a fost accentuată şi de faptul că nici un canal de televiziune nu a preluat transmisia evenimentului – cu atât mai puţin cea publică, unde fostul director a înregistrat unica sa performanţă managerială prin desfiinţarea TVR Cultural.

Invitaţii au afluit spre sală într-un efort colectiv de a vedea şi a fi văzuţi într-o astfel de campanie. Cu lipsa de respect specifică spectatorilor care nu plătesc biletele, mulţi au continuat să se strecoare printre rânduri şi scaune şi după ce noul ministru al Culturii, Gigel Sorinel Ştirbu, a ţinut primul său speech din mandat, iar maestrul Horia Andreescu a atacat fragmentul de debut al suitei simfonice “Mihai Viteazul” de Tiberiu Olah. În loja oficială au luat loc doar câţiva dintre reprezentanţii clasei politice, între care ministrul de Externe, Corlăţean (aflat într-o scurtă vizită în ţară) şi ministrul IMM-urilor Grapini, cea nelipsită de la orice sindrofie. Lor li s-a alăturat şeful Comisiei de Cultură de la Parlament, Georgică Severin, ministrul adjunct al Culturii, Radu Boroianu şi viceguvernatorul BNR, Ion Olteanu care, stresat de a fi fost plasat în sală, ca un muritor de rând, a folosit primul prilej pentru a se strecura în loja somităţilor. Probabil că prezenţa slabă a membrilor Executivului (doar trei titulari de portofolii!) s-a datorat şi faptului că evenimentul nu a fost transmis în direct de nici o televiziune, nemeritând, deci, efortul. Nu a lipsit, însă, din loja pe care o ocupă de mai bine de patru decenii, de când îşi plăteşte abonamentul, secretarul de stat de la Culte, Victor Opaschi, unul dintre organizatorii “din umbră” ai manifestării.

O manifestare de incontestabilă calitate, din care publicul a putut să recepteze mesajul valorii de vârf a interpretării, dintr-un repertoriu în care au fost integraţi creatori autohtoni de talia lui Enescu, Ciprian Porumbescu, Ivanovici, cu valori din “corul” european, reprezentaţi de Rossini şi Verdi.

Cu deosebită căldură au fost răsplătiţi pentru evoluţia lor, soliştii Elena Moşuc, Roxana Constantinescu, Teodor Ilincăi, Ştefan Vasile, Ştefan Cazacu şi Vlad Stănculeasa.

Dacă a lipsit ceva din acest eveniment, a fost, poate, un moment poetic din creaţia celui care girează sărbătoarea. Dar, cum cei care-i mai ştiu şi-i simt fiorul poetic, se duc unul câte unul, Eminescu a rămas doar sub formă de blazon.

Chiar dacă cu impact public redus, Ziua Culturii Naţionale rămâne memorabilă prin semnificaţia sa profundă, care cel mai adesea scapă celor copleşiţi de problematica cotidiană a societăţii româneşti, chiar dacă cultura constituie unicul capitol în care ne-am putut considera a fi europeni chiar înainte de aderarea la structura continentală. Proces, dealtfel, în curs… (Octavian Andronic)