7 iulie 2022

Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Hipertensiunii Arteriale

Human heart with blocked arteries. 3d illustration

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Auto-măsurarea tensiunii arteriale şi respectarea tratamentului antihipertensiv prescris, cheia reducerii pandemiei neinfecţioase cauzate de hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială continuă să fie o problemă importantă de sănătate publică, fiind principalul contribuitor (62%) la mortalitatea prin boli cardiovasculare din România, acestea din urmă determinând cele mai multe decese din ţara noastră (57%). Hipertensiunea arterială, supranumită „ucigaşul tăcut”, se instalează de cele mai multe ori fără simptome, evoluează în tăcere şi duce la urmări severe: insuficienţa cardiacă, accidentul vascular cerebral, infarctul de miocard, insuficienţa renală, etc.

Marcând Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Hipertensiunii Arteriale, în cadrul campaniei de informare „Mergi şi măsoară-ţi tensiunea arterială! #PentruCăAşaSpunEu!” derulate de către Societatea Română de Cardiologie, medicii cardiologi atrag atenţia asupra unor convingeri greşite care zădărnicesc eforturile de reducere a mortalităţii şi invalidităţii prin boli cardiovasculare în ţara noastră.

Cu această ocazie, în seara de 17 mai, clădirea Arcului de Triumf din Bucureşti va fi iluminată în roşu.

„Deşi practic toţi românii au auzit de hipertensiune, vedem printr-un studiu recent că un procent semnificativ ignoră şi nu respectă aspecte esenţiale pentru menţinerea sub control a valorilor tensionale: măsurarea periodică a tensiunii arteriale chiar şi în absenţa unor semne sau simptome, urmarea întocmai a tratamentului prescris. Astfel, sunt adesea zădărnicite eforturile de prevenire a urmărilor cardiovasculare fatale sau invalidante ale hipertensiunii arteriale,” atrage atenţia Profesorul Universitar Bogdan Alexandru Popescu, Preşedintele Societăţii Române de Cardiologie. „Analiza SEPHAR III din 2016 arăta că doar o treime dintre români aveau valorile tensionale optim controlate. Doar o parte din pacienţii hipertensivi urmează tratament, aproximativ 70-75%. Dintre cei care urmează tratament doar un procent mic este corect controlat, adică tratamentul îşi atinge ţinta iar valorile tensiunii sunt în limitele dorite” subliniază Prof. Univ. Bogdan-Alexandru Popescu.

În cadrul unei analize cantitative din 2021 vizând atitudinea faţă de hipertensiunea arterială , 31% dintre românii între 56 şi 70 de ani consideră că medicaţia antihipertensivă poate fi oprită odată ce valorile tensionale revin la normal, iar 15% că hipertensiunea este o boală cu care poţi trăi chiar dacă nu o tratezi. Un procent mai mic decât în 2019 (78% vs 83%) cunoaşte faptul că în cazul hipertensiunii tratamentul medicamentos se urmează toată viaţa. La fel de îngrijorător este şi faptul că dintre intervievaţi niciunul nu a mai ales faptul că hipertensiunea arterială poate să nu prezinte simptome.

„Obiectivul medicaţiei antihipertensive este să aducă la un nivel ţintă „normal” tensiunea arterială. În caz contrar inima, vasele de sânge şi celelalte organe suferă, iar în timp efectele sunt ireversibile. Faptul că tratamentul antihipertensiv şi-a atins obiectivul, deci valorile tensionale sunt sub control, este un lucru foarte bun si nicidecum un motiv ca medicaţia să fie întreruptă. Efectul unei întreruperi bruşte poate fi chiar periculos, acesta fiind momentul când se pot produc cele mai multe evenimente cerebrale hemoragice,” avertizează Prof. Univ. Bogdan Alexandru Popescu.

În fiecare an, 30.000 de români mor din cauza urmărilor severe ale hipertensiunii arteriale. Aproape jumătate (45%) dintre românii adulţi au hipertensiune arterială. Un procent semnificativ, peste 20%, nu ştiu că au valori tensionale crescute, nu se tratează şi pot deja să aibă complicaţii ale acesteia. La vârste tinere, între 18 şi 24 de ani aproximativ 1 din 7 persoane suferă de hipertensiune arterială, pentru ca la vârste între 25 şi 34 de ani să avem de-a face cu o persoană din 5 afectate, la vârste între 35 şi 44 de ani sunt deja 1 din 3 persoane afectate, iar între 45 şi 54 de ani practic jumătate din populaţie suferă de hipertensiune arterială.

Acestea sunt cifre îngrijorătoare care demonstrează ca hipertensiunea arterială este o problema majora de sănătate publica în România.

Prin campania de informare asupra hipertensiunii arteriale „Mergi şi măsoară-ţi tensiunea arterială! #PentruCăAşaSpunEu!”, Societatea Română de Cardiologie vine în întâmpinarea nevoii de informare a românilor. În continuare, în 2021, publicul doreşte să cunoască în principal cum să îşi controleze hipertensiunea arterială (56% din eşantionul intervievat ), care sunt cauzele (50%) şi simptomele afecţiunii (45%).

„Credem în puterea comunicării medic-pacient pentru formarea unor comunităţi mai bine informate şi, astfel, mai sănătoase. Este conceptul pe care se bazează şi campania de informare asupra hipertensiunii arteriale derulată de către Societatea Română de Cardiologie din 2019. Eforturile noastre merg spre a duce mesajele de prevenţie cât mai aproape de public, într-o manieră atractivă şi convingătoare. Din 2020 îl avem alături, pentru a întări mesajele medicilor cardiologi, pe dl. Mircea Lucescu. Anul acesta ne bucurăm să colaborăm cu încă 5 personalităţi îndrăgite de public: Adrian Despot, Virgil Ianţu, Vizante, Ana Radu, Radu Gabriel. Măsoară-ţi tensiunea arterială şi sfătuieşte-i şi pe cei dragi să facă la fel. Ţine legătura cu medicul tău şi respectă întocmai ce ţi-a recomandat. De ce? Pentru că aşa spun eu!” reaminteşte, în spiritul campaniei de informare, Şef de Lucrări Dr. Ana-Maria Vintilă, Preşedintele Grupului de Lucru Hipertensiune Arterială din cadrul Societăţii Române de Cardiologie.

„Mergi şi măsoară-ţi tensiunea arterială! #PentruCăAşaSpunEu!” este un program diferit de comunicare, o abordare nouă în conştientizarea bolii, bazat în primul rând pe creşterea de comunităţi de oameni atenţi la sănătatea lor şi a celor dragi. Programul de informare se va desfăşura în principal în mediul online – Facebook „Măsoară-ţi tensiunea arterială” şi www.PentruCăAşaSpunEu.ro, iar campania mizează pe legăturile profunde de familie prin care tinerii cu vârste între 25-40 sunt invitaţi să vorbească cu părinţii lor despre riscurile acestei afecţiuni, să îi încurajeze să meargă la medic şi să îşi măsoare tensiunea arterială.

În copilărie, cei mari le spuneau mereu ce să facă, pentru binele lor. Acum este rândul lor să facă la fel pentru părinţi. Vorbind într-o notă relaxată despre viaţa de zi cu zi şi desfăşurându-se în principal online, campania le aminteşte tuturor importanţa măsurării tensiunii arteriale.

Campania „Mergi şi măsoară-ţi tensiunea arterială! #PentruCăAşaSpunEu!” a Societăţii Române de Cardiologie este derulată din 2019 cu sprijinul Servier România.

* * *

Controlul valorilor tensionale / ţintele pentru pacienţii sub tratament antihipertensiv

Valorile tensiunii arteriale pentru persoanele fără diagnostic hipertensiv: Valorile generale ţintă ale tensiunii arterială pentru pacienţii diagnosticaţi cu hipertensiune arterială, aflaţi sub tratament antihipertensiv: Majoritatea pacienţilor sub 65 de ani au ţinta tensională pentru TA sistolică între 120 şi 130 mmHg, în timp ce pacientul peste 65 de ani are o ţintă tensională între 130 şi 140 mmHg. În ceea ce priveşte tensiunea diastolică, aceasta ar trebui să se situeze undeva între 70 şi 80 mmHg, indiferent de vârsta pacientului.

Controlul valorilor tensionale se menţine optim printr-un regim de viaţă echilibrat şi un tratament antihipertensiv stabilit de către medic potrivit profilului fiecărui pacient, în condiţiile respectării întocmai a acestui tratament de către pacient şi monitorizării regulate a valorilor tensionale, aşa cum a recomandat medicul.

Cum se măsoară corect tensiunea arterială?

ALEGEREA DISPOZITIVULUI:
– ghidurile recomandă folosirea unui tensiometru de braţ şi nu cel pentru încheietura mâinii.

Măsurarea trebuie să se facă cât mai aproape de inimă pentru o înregistrare corectă a valorilor tensionale.

PREGĂTIREA PENTRU MĂSURAREA TENSIUNII:
– atmosferă liniştită, fără stress, cel puţin 5 min. înainte de măsurarea tensiunii arteriale
– camera bine încălzită cu o temperatură potrivită
– nu consumaţi cafea şi nu fumaţi cu 30 de minute înainte de măsurarea tensiunii
– nu folosiţi substanţe sau medicamente care pot creşte tensiunea arterială (antiinflamatoare, picături în nas contra răcelii)
– fără haine strânse pe braţe/antebraţe, ridicaţi manşeta cămăşii sau îndepărtaţi cămaşa pe timpul măsurătorii astfel încât braţul la care se face măsurătoarea să nu fie strâns de haine
– repaus cu cel puţin 5 minute anterior măsurătorii
– nu vorbiţi înainte şi/sau în timpul măsurătorii
– nu mişcaţi mâna, degetele şi nu contractaţi muşchii braţului pe parcursul efectuării unei măsurători
– mergeţi la toaletă înainte de măsurarea tensiunii arteriale

POSTURA:
– aşezat, cu spatele bine sprijinit şi cu braţul sprijinit la nivelul inimii
– picioarele trebuie să atingă podeaua şi să nu fie încrucişate
– braţul este sprijinit pe masă şi situat la nivelul inimii
– marginea inferioară a manşetei se va poziţiona cu 2-3 cm mai sus de plica cotului

RECOMANDĂRI PENTRU MĂSURARE
– iniţial se va măsura tensiunea la ambele braţe pentru a se identifica dacă există diferenţe între măsurători
– ulterior tensiunea se va măsura la braţul cu valoarea cea mai mare
– dispozitivul de automăsurare prezintă două valori în mmHG – mm coloană de mercur (ex. 138 şi 89); valoarea mai mare se numeşte tensiune arterială sistolică şi valoarea mai mică se numeşte tensiune arterială diastolică
– pentru monitorizarea tensiunii arteriale (control TA la domiciliu) se vor efectua două măsurători, la distanţe de 1-3 minute, dimineaţa la trezire, şi seara, la culcare
– valorile astfel obţinute se vor nota într-un tabel
– înainte de vizita la medic se recomandă măsurarea valorilor tensionale dimineaţa şi seara, timp de 7 zile şi notarea acestor valori într-un tabel.

Sursa foto: Pixabay