Publicat: 6 Martie, 2015 - 11:53
Share

În acest an „Ziua Internaţională a Femeii”, sărbătoare celebrată pentru prima oară de Naţiunile Unite la 8 martie 1975, este dedicată evocării progreselor realizate în implementarea drepturilor femeii, la 20 de ani de la Declaraţia şi Programul de acţiune de la Beijing, documentul istoric din 1995 asumat de 189 de state ale lumii. Programul de acţiune de la Beijing vizează 12 domenii sensibile având ca perspectivă unică o lume în care fiecare femeie şi fiecare fată să-şi poată alege în mod liber destinul, beneficiind de educaţia şi veniturile necesare într-o societate liberă de violenţă şi discriminare.
Deviza aleasă de ONU pentru celebrarea din acest an „Empowering Women, Empowering Humanity: Picture it” („Mai multă putere femeii, mai multă putere omenirii: Imaginează-ţi!”) exprimă tocmai această conştientizare a rezultatelor, dar şi a provocărilor ce trebuie încă înfruntate pentru ca egalitatea între bărbaţi şi femei să se transforme dintr-un deziderat într-o realitate.
Cu acest prilej, Institutul Naţional de Statistică urează „La mulţi ani! ”tuturor femeilor din România, punând  la dispoziţia publicului o selecţie de date şi informaţii statistice. 

•    Populaţia rezidentă a României la 1 ianuarie 2014 a fost de 19947,3 mii locuitori, din care 9746,0 mii bărbaţi (48,9%) şi 10201,3 mii femei (51,1%). Faţă de anul 2004, populaţia a scăzut cu peste 1500 mii persoane. Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraţiei internaţionale au făcut ca populaţia ţării să se diminueze constant. 
•    În ceea ce priveşte structura populaţiei pe sexe, populaţia feminină continuă să fie predominantă, ponderea ei în totalul populaţiei scăzând de la 51,3% (1 ianuarie 2004) la 51,1% (1 ianuarie 2014).
•    La 1 ianuarie 2014, raportul de masculinitate era  de 95,5 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin (faţă de 95,0 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin în 2004).
•    Piramida vârstelor reflectă fidel cronica generaţiilor, evidenţiind disproporţiile în populaţie, pe vârste şi sexe. Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, cauzat în principal de menţinerea de lungă durată a natalităţii  la un nivel scăzut, ceea ce a îngustat din ce în ce mai mult baza piramidei.

•     Vârsta medie a populaţiei rezidente a fost la 1 ianuarie 2014 de 39,5 ani la bărbaţi şi 42,7 ani la femei.
   
•    În anul 2013, contingentul feminin fertil de 15-49 ani a fost de 4.683 mii (45,8% din totalul populaţiei feminine), în scădere cu aproape 27,4 mii persoane faţă de anul 2012. 

•    Rata totală a fertilităţii, reprezentând numărul mediu de copii pe care i-ar aduce pe lume o femeie în condiţiile fertilităţii pe vârste din anul 2013 a fost de 1,4 copii la o femeie, deci sub valoarea care ar asigura simpla înlocuire în timp a generaţiilor (2,1 copii la o femeie). Tinerele cupluri doresc copii mai puţini (unul de preferinţă) şi aduşi pe lume la o vârstă mai ridicată. Acestea au devenit regulile care guvernează comportamentul reproductiv al tânărului cuplu.

•    În anul 2013, numărul de născuţi-vii (exclusiv născuţii-vii în străinătate) a fost de 176.013, cu 4.701 născuţi-vii mai puţini decât în 2012. Rata natalităţii a fost de 8,8 născuţi-vii la 1.000 locuitori în 2013, faţă de 9,0 născuţi-vii la 1.000 locuitori în 2012. Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat, născându se mai mulţi băieţi decât fete, însă în primul an de viaţă mor mai mulţi băieţi decât fete. 

•    Comportamentul reproductiv al femeilor diferă, astfel, în anul 2013, femeile din urban au născut 94.396 copii, faţă de 81.617 copii în rural. În urban, structura populaţiei este mai tânară, de aceea se nasc mai mulţi copii. 

•    Vârsta medie a mamei la naştere (28,0 ani) şi la prima naştere (26,4 ani) s-a menţinut în 2013 aproape la acelaşi nivel ca în anul precedent (27,9 ani vârsta medie a mamei la naştere şi 26,2 ani vârsta medie a mamei la prima naştere). În 2013, femeile din mediul rural au continuat să nască primul copil la o vârstă mai tânără (23,8 ani) comparativ cu cele din urban (28,0 ani). 

•    Speranţa de viaţă la naştere a femeilor a fost, în anul 2013, de 78,28 ani (78,72 ani în urban şi 77,69 ani în rural), cu 7 ani mai mare decât valoarea înregistrată pentru bărbaţi (71,24 ani).

•    În anul 2013, s-a înregistrat aproape acelaşi număr de căsătorii ca în anul 2012, numărul acestora fiind de 107.507 căsătorii (107.760 căsătorii în 2012), iar rata căsătoriilor pentru cei doi ani a fost de 5,4 căsătorii la 1.000 locuitori. Cele mai multe femei au avut vârsta între 25-29 ani, luna cu cele mai multe căsătorii înregistrate a fost august, cu 22.673 căsătorii, iar cu cele mai puţine a fost aprilie, cu 3.580 căsătorii înregistrate în anul 2013. 

•    Vârsta medie la căsătorie a fost în anul 2013, de 28,5 ani pentru femei şi 31,9 ani pentru bărbaţi. Vârsta medie la prima casătorie a fost de 26,7 ani pentru femei şi 29,9 ani pentru bărbaţi.

•    În anul 2013, s-au înregistrat 28.507 divorţuri, mai puţine cu 2.817 divorţuri faţă de 2012, iar rata divorţialităţii a fost de 1,43 divorţuri la 1.000 locuitori în 2013, faţă de 1,56 divorţuri la 1000 locuitori în 2012. 

•    Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat se poate observa că în 2013 femeile din grupa de vârstă 30 34 ani au avut cea mai mare pondere (19,9%) din numărul femeilor care au optat pentru această soluţie. Vârsta medie la divorţ a fost în 2013 de 37,2 ani ani pentru femei şi 40,8 ani pentru bărbaţi.
•    În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2014, relevă faptul că populaţia ocupată era de  8822 mii persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 44,0%.
•    Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că:
-    1,4% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ, ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori;
-    17,1% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate;
-    7,2% erau tehnicieni şi maiştri;
-    5,9 % au avut statutul de funcţionari administrativi;
-    18,2% au fost angajate ca lucrători operativi în servicii şi comerţ;
-    26,3% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit.
-    7,7% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi
-    16,2% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii

•    În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 20,3% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,5% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 37,0% au absolvit liceul iar 11,2% şcoli profesionale şi de ucenici.