Publicat: 26 Octombrie, 2013 - 10:30
Share

Astăzi, Austria îşi sărbătoreşte Ziua Naţională, aceasta reprezentând data la care, în 1955, ţara şi-a câştigat independenţa deplină, sub condiţia păstrării neutralităţii.

România a stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie cu Imperiul Austro-ungar, la 11/23 septembrie 1879. La 14/27 august 1916, relaţiile diplomatice au fost întrerupte.

În urma dezmembrării Imperiului Austro-ungar, s-au stabilit relaţii diplomatice cu Republica Austria la 27 august 1920, la nivel de legaţie. Relaţiile au fost întrerupte în urma ocupării Austriei de către Germania nazistă în 1938. După al doilea război mondial, au fost restabilite relaţii oficiale, la 8 octombrie 1947, sub forma unor reprezentanţe politice. În urma semnării Tratatului de Stat cu Austria, România a recunoscut Republica Austria suverană şi, la 1 august 1959, reprezentanţele politice au fost transformate în legaţii. La 26 septembrie 1963, reprezentarea diplomatică a fost ridicată la rang de ambasadă.

 

Surt istoric:

Teritoriul ce avea să devină Austria a fost invadat, succesiv, de numeroase triburi şi armate care s-au deplasat de-a lungul Dunării: celţi, romani, vandali, vizigoţi, huni, slavi. În 1278, dinastia de Hasburg a câştigat controlul asupra regiunii. Treptata, puterea Austriei şi a casei sale conducătoare s-a extins, Austria devenind nucleul unui uriaş imperiu, cel Austro-Ungar, care cuprindea Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia, Bosnia, precum şi porţiuni din Serbia, Polonia, Italia, România, Ucraina. După înfrângerea sa în Primul Război Mondial, Imperiul Austr-Ungar s-a destrămat, la data de 12 noiembrie 1918, Austria proclamându-şi independenţa. În 1938 a fost anexată de Germania nazistă, iar în 1945 şi-a redobândit statalitatea odată cu proclamarea celei de-a doua Republici Austriece la 27 aprilie, sub ocupaţia trupelor sovietice, americane, britanice şi franceze. La 26 octombrie 1955 (Ziua Naţională a Austriei), ţara şi-a câştigat independenţa deplină, sub condiţia păstrării neutralităţii. În aceeaşi zi, Consiliul Naţional (Parlamentul) austriac a adoptat Legea constituţională a „neutralităţii permanente”, componentă esenţială a identităţii de stat a Republicii Austria.

Situaţia economică şi socială:

Cele mai importante impulsuri pentru activitatea economică din Austria au fost generate de refacerea economică la nivel global şi creşterea robustă înregistrată de Germania, principalul partener comercial al Austriei. Comerţul exterior s-a dovedit a fi principalul factor se susţinere al creşterii. Cele mai importante pieţe de export ale Austriei pe lângă Germania, sunt Italia, Elveţia, Cehia şi SUA, dar şi Europa de Est şi de Sud-Est (peste 23% din exportul de bunuri din Austria este îndreptat spre Europa Centrală şi de Est, iar peste 20% din PIB-ul Austriei e investit în această regiune) şi Orientul Apropiat, dar şi regiunea Mării Negre.

Produsul Intern Brut: 301,31 miliarde euro,în creştere cu 0,6% faţă de 2011

Inflaţie: 2,3%(2012)

Şomaj: 4,4% (2012)

Principalele ramuri industriale: construcţii, industria producătoare de maşini, industria alimentară, industria metalurgică, industria lemnului, echipamente de comunicaţii, turism

Principalii parteneri comerciali: Germania, Italia, Elveţia, Franţa, Cehia

Relaţii internaţionale

Austria este unul dintre cele 6 state europene care au statut de neutralitate.

Austria este stat membru al ONU, OSCE, OCDE, OMC etc. Austria nu este membră NATO, ci membru-partener al Parteneriatului pentru Pace din cadrul NATO (din 1995).

În sfera relaţiilor internaţionale, Austria urmăreşte consolidarea cadrului multilateral de cooperare, precum şi întărirea autorităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite. La Viena, îşi au sediul peste 20 de organizaţii internaţionale, printre care Secretariatul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică şi Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol.

Alte priorităţi ale Austriei includ respectarea drepturilor omului, neproliferarea armelor de distrugere în masă, sprijinirea iniţiativelor pentru stabilitate şi dezvoltare în spaţiul mediteranean şi Orientul Mijlociu, dialogul între civilizaţii, lupta împotriva terorismului internaţional, soluţionarea paşnică a conflictelor.


Relaţiile Austriei cu România

Relaţiile româno-austriece sunt excelente, bazate pe cooperare europeană şi schimburi economice substanţiale (de menţionat investiţiile austriece din domeniul bancar şi petrolier). Austria este unul dintre partenerii economici cei mai importanţi ai României. Există un real potenţial de diversificare şi aprofundare.

Unul dintre cele mai importante proiecte comune româno-austriece în domeniul afacerilor europene îl reprezintă Strategia UE pentru Regiunea Dunării. În calitate de co-iniţiatori ai acesteia, România şi Austria au intensificat dialogul bilateral în cadrul Strategiei, prin care se urmăreşte dezvoltarea integrată a zonei dunărene. România coordonează împreună cu Austria domeniul prioritar cu cea mai importantă dimensiune economică pentru Dunăre - sectorul de transport naval.

Misiuni ale României în Austria:

- Ambasada României în Republica Austria: ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, Excelenţa Sa doamna Silvia Davidoiu, şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 12 ianuarie 2009
- Misiunea Permanentă a României pe lângă organizaţiile internaţionale de la Viena: însărcinat cu afaceri a.i. domnul Adrian Davidoiu, din martie 2012
- Consulatul onorific al României la Eisenstadt: consul onorific domnul Dipl. Ing. Gerhard Egermann, cu circumscripţia consulară în Burgenland, din septembrie 2004.
- Consulatul onorific al României la Linz: consul onorific domnul Wolfgang Berger-Vogel, cu circumscripţia consulară în Austria Superioară, din iunie 2003.
- Consulatul onorific al României la Salzburg: consul onorific Dr. Friedemann Bachleitner-Hoffmann, cu circumscripţia consulară pentru landurile Salzburg, Vorarlberg şi Tirol, din 1998.
- Consulatul onorific al României la Graz: consul onorific domnul Mag. Andreas Bardeau, cu circumscripţia consulară în Steiermark (Stiria), din mai 2009.
- Consulatul onorific al României la Klagenfurt: consul onorific domnul Gaston Glock, cu circumscripţia consulară pentru landul Carintia, din noiembrie 2011

 

Misiuni în România:

- Ambasada Republicii Austria în România: ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, Excelenţa Sa domnul Michael Schwarzinger şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 2 noiembrie 2010
- Consulatul onorific al Austriei la Timişoara: consul onorific domnul Vasile Onofrei
- Consulatul onorific al Austriei la Sibiu: consul onorific domnul Andreas Hubner


Cooperare economică

Austria este unul dintre principalii parteneri economici ai României, fiind pe locul II în topul investitorilor străini în România, după capitalul investit.

În 2011, exporturile româneşti au depăşit, pentru prima dată, valoarea de 1 miliard de euro, iar volumul total al schimburilor reciproce de mărfuri s-a situat în jurul sumei de 3 miliarde euro. La 31.10.2011, valoarea schimburilor comerciale româno-austriece a fost de 2.648,12 milioane Euro, din care export 855,27 milioane Euro şi import 1.792,85 milioane Euro, soldul balanţei comerciale fiind negativ (-937,59 milioane Euro).

Principalele grupe de produse la exportul românesc au fost: maşini, aparate, echipamente electrice, metale comune şi articole metalice, încălţăminte, pălării, umbrele, bastoane, lemn, mobilă, mobilier medical etc., în timp ce la import ponderea principală a fost deţinută de maşini, aparate, echipamente electrice, produse ale industriei chimice şi conexe, vehicule, aeronave, echipamente de transport, mase plastice şi articole, cauciuc.

După primele 10 luni din 2012, Austria îşi conservă locul 8 în topul partenerilor comerciali ai României, cu o majorare de 4,7% a volumului schimburilor reciproce de mărfuri. La 31 octombrie 2012, valoarea schimburilor comerciale româno-austriece a fost de 2.789,20 milioane de euro, din care exprot 872,70 milioane de euro şi import 1.916,50 milioane de euro, soldul balanţei comerciale fiind negativ, de – 1044,3 milioane de euro.

Potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la 31 decembrie 2012, în România erau înregistrate 6.452 societăţi cu capital austriac, cu un capital total investit (investiţii directe) de 4,635 miliarde Euro (locul 2, pondere: 13,98 %).


Cooperarea cultural-ştiinţifică

La Viena funcţionează Institutul Cultural Român, iar în cadrul universităţilor din Bucureşti şi Timişoara câte o bibliotecă austriacă.

La Universitatea din Viena, în cadrul Institutului de Romanistică, îşi desfăşoară activitatea un lectorat de limbă şi literatură română.

În Austria activează o serie de institute şi asociaţii de prietenie România – Austria (în 2011 s-au împlinit 60 de ani de la înfiinţarea Societăţii româno-austriece), precum şi asociaţii înfiinţate de români care trăiesc în Austria.

Comunitatea românească

În Austria, se află aproximativ 68.000 de persoane originare din România. Există următoarele organizaţii şi/sau asociaţii culturale româneşti (locul şi anul înfiinţării):

- Asociaţia „Unirea - Prietenii României în Austria” (Viena, 1977)
- Asociaţia „Vorba noastră” (Viena, 1996)
- Asociaţia Culturală „AUT PRO ROM” (Graz, 2000)
- Asociaţia „ AFIRO” (Linz, 2003)
- Asociaţia UNIREA (Wiener Neustadt, 2004)
- Asociaţia cultural-ştiinţifică şi sportivă ASTRA a românilor stabiliţi în Austria (Viena, 2004)
- Asociaţia cultural-sportivă SPERANŢA (Knittefeld/Steiermark, 2004)
- „GEISD” – Wien, Societatea pentru dezvoltarea structurilor interculturale în spaţiul dunărean (2004)
- „Romania Verien Sport-Spass-Sozial”, Graz
- Asociaţia „Ars Romaniae” (Viena, 2005)
- „LAAR”, Liga asociaţiilor austro-române (Viena, 2005)
- „Hora” (Viena, 2006)
- Asociaţia România-Austria (Rumänisch-Österreichische Gesellschaft) – Bucureşti, 14 mai 2009

Accesul cetăţenilor români pe piaţa locală a forţei de muncă


Austria este unul din statele membre UE care promovează o politică restrictivă faţă de accesul pe piaţa internă a forţei de muncă provenită din România (şi Bulgaria). Astfel, până la 31 decembrie 2013, cetăţenii bulgari şi români care doresc să lucreze în Austria vor avea, în continuare, nevoie de un permis de muncă (Beschäftigungsbewilligung), care trebuie solicitat de către angajator.

Cu toate că Austria nu a liberalizat deplin piaţa forţei de muncă pentru cetăţenii români, începând cu data de 1 ianuarie 2008, au existat măsuri de liberalizare pentru 50 de grupe de meserii, respectiv pentru încă altele 15 începând cu 1 iulie 2008. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din România are în evidenţa sa nomenclatorul acestor meserii şi poate pune la dispoziţia publicul interesat aceste informaţii.