Publicat: 25 Noiembrie, 2013 - 14:18
Share


Astăzi, Bosnia-Herţegovina îşi sărbătoreşte Ziua Naţională, aniversând 70 de ani de când Consiliul Antifascist din Bosnia şi Herţegovina a adoptat o rezoluţie prin care această ţară este declarată a fi o comunitate de sârbi, musulmani şi croaţi, cu drepturi egale.


Bosnia-Hertegovina este o ţară situată în Europa de sud-est, patria a trei etnii constituente: bosniacă, sârbă şi croată, care se învecinează cu Croaţia la vest, cu Serbia la est şi Muntenegru la sud-sud-est. În conformitate cu prevederile Acordului de pace de la Dayton, Bosnia - Herţegovina este divizată în două entităţi teritoriale: Federaţia Bosnia şi Herţegovina, reprezenând 51% din teritoriul statului, şi Republica Srpska, reprezentând 49% din teritoriu. Federaţia Bosnia şi Herţegovina este la rândul ei divizată în zece cantoane. Există de asemenea, oraşe cu statut administrativ propriu: Sarajevo, Mostar, Tuzla şi Banja Luka.

Bosnia-Herţegovina şi-a declarat independenţa de Fosta Iugoslavie la 1 martie 1992, urmare a unui referendum, boicotat de bosniacii sârbi (doreau ca BiH să rămână parte a Iugoslaviei). Declararea independenţei a fost urmată de tensiuni şi incidente militare care au condus, la 6 aprilie, la izbucnirea războiului. Sârbii au atacat diverse părţi ale BiH, vizând partiţia BiH în funcţie de liniile etnice de demarcaţie. Interesul Croaţiei viza securizarea teritoriilor locuite de croaţi. Bosniacii musulmani erau loiali guvernului bosniac. În martie 1994, bosniacii musulmani şi cei croaţi au semnat un acord prin care a fost creată Federaţia Bosnia şi Herţegovina, sfârşindu-se astfel conflictul croato-musulman. Războiul s-a încheiat în decembrie 1995, prin semnarea Acordurilor de Pace de la Dayton, acorduri ce au consacrat structura actuală a BiH.

Cel mai dramatic moment al războiului a fost masacrul de la Srebrenica (11 iulie 1995), peste 8000 de bosniaci musulmani fiind omorâţi de armata bosniacilor sârbi. La 26 februarie 2007, Curtea Internaţională de Justiţie a caracterizat masacrul de la Srebrenica drept genocid şi a decis că Serbia nu este direct responsabilă pentru acele evenimente tragice. Cu toate acestea, în verdict este stipulat că Serbia nu a întreprins măsuri în vederea prevenirii genocidului bosniacilor musulmani de la Srebrenica şi nici nu i-a adus în faţa justiţiei pe cei suspectaţi de crime de război.

Particularităţi: Principala instituţie a Comunităţii Internaţionale în BiH este Oficiul Înaltului Reprezentant (OHR), creat prin Acordul de la Dayton. OHR are ca principală atribuţie supravegherea implementării aspectelor civile ale Acordului. Din 1997, OHR are puteri speciale de intervenţie (Bonn Powers), care conferă Înaltului Reprezentant (HR) dreptul de a demite oficiali, de a impune legi etc. dacă constată că au fost încălcate Acordurile de la Dayton.

La 26 martie 2009, ambasadorul austriac Valentin Inzko a preluat funcţiile cumulate de Reprezentat Special al UE (EUSR) şi de şef al Oficiului Înaltului Reprezentant (OHR) al Comunităţii Internaţionale.

De la 1 septembrie 2011, funcţia de EUSR a fost preluată de Peter Sørensen

Relaţia cu UE: UE a semnat Acordul de Stabilizare şi Asociere (ASA) cu BiH la 16 iunie 2008 (Acordul fusese parafat la 4 decembrie 2007). Acordul Interimar – parte a ASA – a intrat în vigoare la 1 iulie 2008. România a ratificat ASA la 8 ianuarie 2010.

La 26 mai 2008, Comisia Europeană a lansat dialogul privind liberalizarea regimului de vize cu BiH. Comisia Europeană a propus, la 27 mai 2010, Consiliului şi Parlamentului European să ia decizia de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii BiH (şi Albaniei), sub rezerva îndeplinirii unor condiţii specifice.

Relaţia cu NATO: La reuniunea ministerială de la Tallinn (22-23 aprilie 2010), BiH a fost invitată la MAP, urmând ca primul Program Naţional Anual să fie aprobat de către Consiliul Nord-Atlantic (NAC) după soluţionarea de către BiH a problemei proprietăţilor din domeniul apărării.

Situaţia de stabilitate şi securitate: stabilitatea şi securitatea internă din BiH au fost asigurate de NATO - misiunea militară SFOR şi misiunea de poliţie ONU – IPTF, până în decembrie 2004. Ulterior, ambele misiuni au fost preluate de UE prin misiunea de monitorizare a poliţiei - EUPM - şi, respectiv, prin misiunea de menţinere a păcii EUFOR - "ALTHEA" (2000 militari). În toate aceste formule, România a fost/este prezentă prin contigente militare si de poliţie.

BiH este membră a: ONU, OSCE, CoE, ICE, SEECP, RCC, Centrul SECI.

Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: 51,129 km2. BiH este compusă din două entităţi: Federaţia Bosnia şi Herţegovina (cca. 51% din teritoriul BiH şi formată din 10 cantoane), Republika Srpska (cca. 49% din teritoriul BiH) şi districtul autonom Brcko, aflat sub suveranitatea conducerii centrale.

Populaţia (număr şi compoziţie etnică/religioasă): 3.922.205 locuitori. Naţionalităţi: boşniaci (musulmani) (44%);sârbi (31%); croaţi (17%) ; alţii (2,5%). Limbi vorbite: bosniacă, sârbă, croată. Religii: musulmană (40%), ortodocşi (31%), romano-catolici (15%), protestanţi (4%). Datele sunt furnizate de ultimul recensământ realizat în 1991.

Situaţia politică internă

Puterea executivă: BiH este condusă la nivel central de o Preşedinţie colectivă, alcătuită din trei membri, fiecare aparţinând unuia din cele trei popoare constitutive (boşniaci, croaţi şi sârbi), aleşi pe 4 ani, care asigură prin rotaţie preşedinţia, pe câte o perioadă de 8 luni. În prezent, Conform rezultatelor procesului electoral din 3 octombrie 2010, membrii Preşedinţiei colective a BiH vor fi : Bakir Izetbegovic (SDA, membrul bosniac), Željko Komšić (SDP, membrul croat) şi Nebojsa Radmanovic (SNSD, membrul sârb) Preşedinţia în exerciţiu este asigurată de Željko Komšić (de la 10 iulie 2013)

Executivul central: Consiliul de Miniştri. Preşedintele Consiliului de Miniştri este numit de Preşedinţia Colectivă şi are un mandat de patru ani. Preşedintele Consiliului numeşte miniştrii şi adjuncţii acestora. Adjuncţii miniştrilor nu pot fi membri ai aceluiaşi popor constitutiv ca şi miniştrii lor. La 10.02.2012, Parlamentul BiH a confirmat noul Consiliu de Miniştri (guvernul). Preşedinte al Consiliului de Miniştri: Vjekoslav Bevanda (HDZ BiH), iar Preşedinte al R. Srpska este Milorad Dodik (SNSD, preşedinte al partidului).

Ministrul Afacerilor Externe: Zlatko Lagumdžija (liderul SDP).

Puterea legislativă : Parlament bicameral, compus din Camera Popoarelor (superioară) şi Camera Reprezentanţilor. Camera Popoarelor are 15 delegaţi, dintre care 10 provin din Federaţia Bosnia şi Herţegovina (5 croaţi şi 5 bosniaci) şi 5 din Republica Srpska (5 sârbi). Camera Reprezentanţilor are 42 de membri, dintre care 2/3 sunt aleşi din teritoriul Federaţiei, iar 1/3 din entitatea sârbă, în mod direct, prin votul cetăţenilor care îndeplinesc condiţiile Legii electorale.

În octombrie 2010 au fost organizate alegeri generale. Raportul de forţe din Parlamentul BiH după alegerile de 3 octombrie 2010:

Camera Reprezentanţilor (42 locuri): partidele politice din Federaţia BiH sunt SDP (26%), SDA (19%), HDZ (11,5%), SBB (13,6%), SBiH (7,1%), HDZ 1990 (5%) şi NSRzB (4,9%), iar din partea Republicii Srpska, SNSD (45,4%), SDS (22,4%), PDP (6,76%), DNS (4,6%).

Funcţia de Preşedinte al Republicii Srspka a fost câştigată detaşat de liderul SNSD, Milorad Dodik, cu 53,13%. Adunarea Naţională (Parlamentul) a Republicii Srpska este formată din reprezentanţi ai SNSD (39,6%), SDS (19 %), PDP (7,7%), DNS (6,4%), DP (3,6%).

Puterea judecătorească: Curtea Constituţională are nouă membri: 4 membri aleşi de Camera Reprezentanţilor; 2 membri aleşi de Adunarea Parlamentară a RS, iar 3 membrii non-bosniaci sunt aleşi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

 Relaţia bilaterală cu Bosnia şi Herţegovina (BiH) se desfăşoară într-un context favorabil. Apartenenţa BiH la spaţiul Balcanilor Occidentali şi perspectiva sa europeană şi euro-atlantică plasează relaţia cu BiH printre priorităţile de politică externă ale României.

Relaţiile diplomatice dintre România şi BiH au fost stabilite la 1 martie 1996. Ambasada României la Sarajevo a fost deschisă la 28 martie 1998. Bosnia şi Herţegovina a deschis ambasada la Bucureşti la 20 noiembrie 2006.

Vizita preşedintelui României la Sarajevo, la 20 martie 2008, a reprezentat un prilej bun pentru relansarea relaţiilor bilaterale.

Cu prilejul vizitei oficiale a ministrului român de externe la Sarajevo, Teodor Baconschi (18 iulie 2010), a fost afirmată necesitatea abordării dialogului bilateral într-o manieră pragmatică, cu accent pe dinamizarea relaţiilor economice, inter-umane şi la nivelul societăţii civile. A fost semnat un Memorandum de Înţelegere între cele două ministere de externe şi Protocolul de modificare a Acordului pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor.


Reprezentare diplomatică

- Ambasada României la Sarajevo.
- Ambasada Bosniei şi Herţegovinei la Bucureşti.

Volumul schimburilor comerciale a început să scadă din 2007, cauza principală a acestei involuţii fiind anularea exporturilor româneşti de produse petroliere, ca urmare a introducerii taxelor vamale, după aderarea României la UE şi pierderea statutului de membru CEFTA.

Exporturile sunt constituite în special din: produse ale industriei chimice, maşini, aparate, metale comune, mase plastice, cauciuc, animale vii, vehicule şi echipamente de transport.

Importurile sunt constituite în special din: produse minerale, metale comune, echipamente electrice.

Investiţii directe: la data de 31.12.2010 erau înregistrate în România 40 societăţi mixte româno-bosniace, cu un capital total investit de 44,5 mii dolari SUA, Bosnia şi Herţegovina ocupând locul 123 în cadrul investitorilor străini.

La 18 decembrie 2008, a fost deschis la Sarajevo, în cadrul Agenţiei de promovare a exporturilor a BiH, Clubul de afaceri româno-bosniaco-herţegovinean.

Cooperare cultural-ştiinţifică

Schimburile culturale vizează, în special, prezentarea de spectacole de teatru (Teatrul Naţional Radu Stanca din Sibiu, Teatrul Maria Filotti din Brăila şi Teatrul „C.I. Notarra” din Bucureşti) şi participarea cineaştilor români la festivaluri de film (Festivalul Internaţional de film de la Sarajevo, Zimski Festival).

Acordul de cooperare culturală dintre cele două state a fost negociat şi urmează să fie semnat cu prilejul următoarei vizite de nivel.

Nu există o comunitate română în BiH de tipul celei existente în celelalte state din Balcanii de Vest.