Publicat: 9 Octombrie, 2016 - 15:00

Cu prilejul zilei comemorative naţionale de 9 octombrie, Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiumemoriei victimelor Holocaustului din România și din întreaga lume şi îşi exprimă solidaritatea cu supravieţuitorii tragicelor evenimente din timpul celui de-al doilea război mondial.
Ministerul Afacerilor Externe reiterează faptul că promovarea diversităţii, a respectului pentru egalitatea cetăţenilor în raport cu ceilalţi în ceea ce priveşte drepturile, libertăţile fundamentale şi obligaţiile reprezintă  principii esenţiale pentru dezvoltarea unei societăți democratice. Înţelegerea şi respectul sunt cu atât mai importante cu cât astăzi pot fi remarcate noi manifestări de antisemitism, apărute, din păcate, în numeroase state.
În acest context, Ministerul Afacerilor Externe îşi reafirmă hotărârea de a contribui, în continuare, prin mijloacele aflate la îndemâna diplomaţiei, la întărirea instrumentelor legislative şi instituţionale apte să prevină şi să sancţioneze antisemitismul, precum şi oricare alte manifestări de rasism, xenofobie, discriminare rasială şi intoleranţă.
Ministerul Afacerilor Externe subliniază eforturile semnificative pe care România le-a realizat în decursul ultimilor ani în ceea ce priveşte asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului şi a antisemitismului.
Ministerul Afacerilor Externe salută, de asemenea, progresele realizate în ultima perioadă în plan academic, precum şi dezvoltarea a numeroase programe educaționale formale și non-formale în domeniul Holocaustului. Cunoașterea trecutului în mod responsabil de către noile generații înseamnă inclusiv educarea societății în spiritul toleranței, compasiunii și justiției, al afirmării României ca o democrație europeană și un model regional în această privință. Acestea au fost şi vor continua să fie angajamente care vor fi urmărite de o manieră consecventă de către autorităţile române.
Educația, memoria și cercetarea Holocaustului sunt linii de acțiune susținute de Ministerul Afacerilor Externe în contextul deținerii președinției române a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului  (IHRA).
Anul 2016 este semnificativ pentru România din perspectiva omagierii victimelor Holocaustului din țara noastră : s-au împlinit 75 de ani de la pogromul legionar din București din ianuarie 1941, 75 de ani de la pogromul de la Iași din iunie 1941 și de la deportările în Transnistria din octombrie 1941.
Ceremonia oficială de comemorare a victimelor Holocaustului din România va avea loc la 10 octombrie 2016, eveniment la care va participa și Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, alături de alți membri ai Guvernului României.

Semnificația datei de 9 octombrie în istoria Holocaustului din România
În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 672 / 5 mai 2004, a fost aprobată data de 9 octombrie (dată ce marchează începutului deportărilor evreilor în Transnistria, în anul 1941), pentru comemorarea oficială, în plan naţional, a Zilei Holocaustului.
În baza acestei decizii, în fiecare an, la 9 octombrie, autorităţile române organizează manifestări dedicate memoriei Holocaustului, incluzând: conferinţe, seminarii, lansări de carte, spectacole, concursuri şcolare etc. Instituţiile implicate în coordonarea activităţii de comemorare a Zilei Holocaustului sunt: Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.
Raportul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România – „Elie Wiesel”
Raportul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România este un document elaborat de o comisie internațională, pe baza căruia România a recunoscut oficial participarea sa la Holocaust. Raportul a fost publicat în anul 2004, lucrările Comisiei fiind conduse de Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
Versiunea electronică a Raportului final poate fi accesată la adresa: http://www.inshr-ew.ro/ro/files/Raport%20Final/Raport_final.pdf.pdf
Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust Remembrance Alliance – IHRA)
Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust and Remembrance Alliance/IHRA), fostă ITF (Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research) este o organizaţie inter-guvernamentală,  creată în 1998, la iniţiativa premierului suedez Göran Persson. Obiectivul principal al IHRA este de a încuraja activităţi legate de promovarea educaţiei, comemorării şi cercetării Holocaustului în statele membre, dar şi în alte ţări interesate, precum şi de a asigura sprijinul politic necesar în vederea materializării acestora.
În prezent, organizaţia numără 31 de state membre: Argentina, Austria, Belgia, Canada, Croaţia,  Republica Cehă, Danemarca, Elveţia, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Israel, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Finlanda, Slovacia, Spania, Suedia, SUA, Ungaria, Serbia, Irlanda, Slovenia.
Detalii despre activitățile IHRA pot fi accesate la pagina http://holocaustremembrance.com/.
Președinția română a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA)
România a preluat la data de 8 martie 2016 președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în cadrul unei ceremonii solemne desfășurate la sediul Ambasadei României de la Berlin.
Preluarea președinției Alianței reflectă angajamentul puternic al României față de asumarea propriului trecut, al onorării memoriei victimelor Holocaustului, combaterii manifestărilor xenofobe și antisemite.
Prioritățile președinției române a IHRA sunt: consolidarea educației în domeniul Holocaustului în statele membre și observatoare ale organizației și promovarea cercetării academice în domeniul Holocaustului colaborarea cu media și social media pentru promovarea cunoașterii Holocaustului, dar și pentru combaterea negării Holocaustului, antisemitismului, rasismului, extremismului, discriminării și xenofobiei. Cele trei priorități ale președinției române susțin obiectivele fundamentale ale IHRA – memorie, educație și cercetare a Holocaustului –  contribuind astfel la soliditatea misiunii organizației.
Pe durata preşedinţiei, România va urmări susţinut activităţile privind memoria, educația și cercetarea Holocaustului; conștientizarea la nivelul societății românești, în special în rândul noilor generații, a unui capitol tragic al istoriei naționale și asumarea acestuia; creșterea interesului tinerilor cercetători pentru cercetarea Holocaustului; crearea unei abordări mai consolidate a studierii Holocaustului la nivel universitar; consolidarea cunoaşterii acestei tematici în cadrul instituțiilor.